Tătici cu job full-time la eJobs.ro

Pe 9 Martie, a venit rândul tăticilor din eJobs.ro să pregătească un articol despre ei. Află cum arată un program la ceas în familie, dar și ce soluții tehnice creative au pentru copii.

În echipa eJobs.ro sunt 7 tătici care lucrează fie în IT, fie în sales sau în cercetare. În pauze, o să fiți uimiți, dar lasă de multe ori pe planul doi discuțiile despre feature-uri. Întocmai ca mămicile pe care le-ați cunoscut de 8 Martie, băieții fac schimb de experiență pentru creșterea copiilor. Vaccinurile, primele semne de personalitate puternică, dar și cele mai recente victorii ale junioarelor și juniorilor sunt dezbătute pe larg.
Și datele demografice despre copii sunt interesante, în echipă sunt 5 junioare cu vârste cuprinse câteva luni și 3 ani, dar și o bebelușă care urmează să sosească în vară. Juniorii sunt ceva mai mari, la ei vârsta minimă este de 1 an și 9 luni, iar vârsta maximă este de 20 de ani.

Odată cu noul statut de tătici, băieții s-au organizat eficient și au făcut un grup numit generic Kinder pe Slack (platforma internă de comunicare). Aici fac schimb de experiență, de articole și află unde sunt reduceri pentru jucării sau accesorii pentru copii.

Adesea, se mândresc și cu reușite mai importante decât mămicile: află cauza plânsului și o tratează digital, se descurcă exemplar când rămân să aibă grijă de juniori, gătesc sau au un program bine stabilit. Să le cunoaștem poveștile și să aflăm cum s-au schimbat profesional odată cu noul statut.

Bogdan, alături de Ingrid (3 ani și jumătate).

Bogdan Badea, director de vânzări eJobs.ro

Ca orice corporatist respectabil, Bogdan spune că este adeptul echilibrului când vine vorba de viața profesională și de cea personală.

Programul său zilnic începe cu un drum la grădiniță unde lasă mezina familiei, apoi dedică ziua activităților de la birou. Seara are activități de voie cu fetița.

Așa cum ne declara într-un articol despre rezoluțiile din 2017, Bogdan este pasionat de gătit și chiar vrea să facă un curs de patiserie în Franța. Prin urmare, când vine vorba de managementul sarcinilor în familie, el își surprinde fețița și soția cu rețete noi. Soția este responsabilă cu ordinea și curățenia.

Pe lângă negocierea și menținerea contractelor business la eJobs.ro, Bogdan are acasă o misiune la fel de plină de provocări. Nu lipsesc momentele amuzante. „Primii pași, primele cuvinte și primele semne de personalitate puternică îmi dau motive de zâmbete”, povestește Bogdan.

Unul dintre cele mai grele momente pentru familie au fost primele 3 luni de când fetița a început grădinița. „Au fost dificile pentru toți 3 deoarece reprezenta o schimbare totală de mediu pentru ea.”, își amintește tatăl. 

Dar cele mai grele momente trec repede, pentru că seara în familie: ne jucăm, citim povești și ne distrăm. În plus mai sunt și lecțiile pe care le învățăm unii de la alții.

De la copilul meu am învățat să fiu mai răbdător, să mă bucur de lucrurile mici și… să fac codițe.

Timpul pentru tati: este puțin, dar bine investit, în gastronomie.
Întrebat, ce a învățat nou pe plan profesional odată cu statutul de tătic, Bogdan ne-a recomandat un articol din Harvard Business Review în care se spune că postura de tătic de fată influențează și jobul, într-un mod pozitiv.

Iată ce spune studiul despre tăticii de fete

Henrik Cronqvist de la University of Miami și Frank Yu de la China Europe International Business School au comparat ratingurile privind responsabilitatea socială corporatistă a 500 de companii. Cercetătorii au descoperit că atunci când o firmă a fost condusă de un director general, cu cel puțin o fiică acasă, valorile CSR sunt mai mari cu 11,9%, iar cheltuielile (din venitul net) pentru campaniile de responsabilitate socială sunt cu 13,4% mai mari decât în cazul medianei.

Întrebarea este dacă fetele ne fac să fim corporatiști responsabili social? Sexul copilului poate să influențeze modul în care îți conduci business-ul?

Profesorul Cronqvist spune că există o corelație. Companiile conduse de executivi care au fiice reușesc să obțină scoruri bune când vine vorba de relația cu angajații, diversitatea la locul de muncă sau protecția mediului. Aceste companii sunt preocupate să furnizeze produse și servicii care sunt mai responsabile social, chiar fac cheltuieli mai mari din venitul net pe activitățile CSR decât mediana. Influența feminină pare să-și spună cuvântul în deciziile pe care le iau acești directori fac, ceea ce se traduce în schimbarea de priorități pentru organizațiile lor.

Femeile tind să fie mai preocupate de bunăstarea altor persoane și a societății decât bărbații, iar fetele pot să insufle aceste simpatii părinților lor.

Literatura de specialitate în economie, psihologie și sociologie arată că femeile tind să fie mai preocupate de bunăstarea altor persoane și a societății decât bărbații, iar fetele pot să insufle aceste simpatii părinților lor. De exemplu, cercetările profesoarei Eboyna Washington de la Universitatea Yale a arătat că membrii Congresului SUA care au fiice tind să voteze mai liberal, în special pentru legislația privind drepturile de reproducere.

Și mai interesant este că valorile CSR cresc direct proporțional cu numărul de fiice pe care CEO-ul le are, dar nu există o regulă general valabilă. Contează mai mult să ai o fiică acasă decât numărul fiicelor. O altă întrebare este dacă vârsta fiicei contează? Ce-i drept vârsta nu este atât de importantă cât acumularea de experiențe în timp. Vârsta medie a celor 500 CEO chestionați este de 57 de ani, ceea ce înseamnă că și-au crescut deja copii. Cei care au fiice au văzut că adesea sunt discriminate pe piața muncii și acest fapt are impact în atitudinea directorilor, militând pentru egalitate.

Apare, desigur, și întrebarea dacă fiii influențează cumva deciziile directorilor? Ceea ce știm este că nu îi influențează în domeniul CSR și nici în privința cheltuielilor din această sferă. Ar fi, însă, interesant de aflat dacă au un impact când vine vorba de asumarea riscurilor, de exemplu.

Toni, alături de fiul său, Radu.

Toni Fieraru, Research Manager eJobs.ro

Toni este colegul analitic din echipa eJobs.ro. El extrage cifre importante din Analytics și ne oferă studii despre piața muncii. Așa că atunci când a venit momentul să vorbească despre cariera și familia lui, a făcut o analiză completă și precisă. Am primit cifre, procente, ca la carte, toate contextualizate într-o scurtă poveste:

„Mi-am iubit (aproape) întotdeauna Munca ca pe un membru al familiei, uneori am și  luat-o cu mine în concediu. Fără să vreau satisfacţiile din viaţa profesională s-au reflectat în viaţa de familie și invers (happy la job <=> happy acasă).

Viața mea înseamnă:  60% viaţă de familie și 40% viaţă profesională.

Întotdeauna am avut parte de susţinere familiei în ceea ce priveşte activitatea profesională pe deoparte, pe de altă parte am avut parte de angajatori și colegi care mi-au fost alături când am avut probleme personale. Pot spune că am fost norocos.

Programul meu zilnic cuprinde următoarele momente: 7.00 – trezirea; 7.30 mic dejun/cafea/ştiri; 9.00 – 18.00 – job; 19.00 – 21.00 – gătit/ mers în oraş/ câteodată lucru; 23 – 1.00 am film/ citit/ navigare pe internet; 1.00 – 7.00 – somn.

Când vine vorba de împărțirea sarcinilor cu soția, eu mă ocup de gătit și de tot ceea ce ține de tehnică (de la mașină până la prize). De curățenie este responsabilă soția, iar împreună facem cumpărături și ne ocupăm de copil. La noi e mai simplu pentru că în casă atribuțiile se împart la 3. Băiatul ne ajută când  și cum poate pe amândoi.

Unul dintre cele mai simpatice momente trăite alături de junior a fost când s-a culcat pe un raft din dulap. Nu-ţi închipui ce panică a fost pe moment că a dispărut copilul și ce râs a fost după aceea. El ar povesti că cel mai simpatic moment a fost la Disneyland.

Unul dintre cele mai dificile momente a fost de fapt o întreagă perioada, când, după grădiniţă nu aveam cu cine sa lăsăm copilul. Eu am fost complet împotriva „instituţionalizării” într-o creşă de stat. Soluţia a ţinut mai mult de noroc, în acea perioadă am găsit un post liber de profesor, job care mi-a oferit suficient timp să mă ocup eu de copil.

Seara în familie: Pentru că am ţinut întotdeauna foarte mult ca măcar cina să o servim împreună, seara, cel mai mult ne place să ne etalăm creativitatea în materie de gastronomie.

De la copil am învăţat să fiu mult mai direct în relaţiile cu ceilalţi.

Ce am învățat de la copilul meu: Copilul m-a schimbat cu totul. Copilăria fiului meu a fost complet diferită de copilăria mea aşa că am (re)învățat să mă joc, am (re)învățat să învăț și am învăţat să fiu un profesor mai bun atunci când am avut jobul acesta. Tot de la copil am învăţat să fiu mult mai direct în relaţiile cu ceilalţi.

Ce l-am învățat eu: Nu mă consider deloc un părinte model, dar îmi doresc să-l fi învăţat că nu există  „NU SE POATE”, că oamenii sunt mai importanţi decât lucrurile, că nu se obţine nimic fără muncă. 100% sigur este că eu l-am învăţat matematică.

Timpul pentru mine: Timpul petrecut alături de familie este tot „timp pentru mine”, totuşi câteva ore pe săptămână le dedic în exclusivitate teatrului.

Ce am învățat nou pe plan profesional odată cu statutul de tată: Am învăţat să-mi organizez mai bine timpul și, o să râzi, dar m-a învăţat să lucrez mai bine în echipă.”

Alex, alături de familia sa.

Alexandru Lupu, Chief Technology Officer eJobs.ro

Alex spune că are o misiune destul de dificilă să împace viața profesională cu cea personală. „Mai am de lucru. Pe ambele planuri, se așteaptă să fiu focusat și să fiu fresh. De multe ori, stau peste program pentru că sunt determinat să termin task-uri, însă, în același timp îmi doresc să ajung cât mai repede acasă să mă joc cu Olivia”, povestește el. 

Programul zilnic: Când ai un bebeluș de 5 luni acasă, somnul e loterie. Așa că pot să mă trezesc la 6 am sau la 9 am. La 10.00, de regulă, sunt la birou. Urmează o zi cu ședințe, programare, discuții în echipă pentru feature-uri, implementări etc. Pauza de masă poate fi între 12.30 și 21.30, iar de la birou plec între 19.00 și 22.00. Seara mă dedic copilului, facem fețe-fețe unul la altul, ne plimbăm prin casă, vorbim în oglindă.

Task-urile casei sunt împărțite în mod echitabil: eu fac shopping-ul pentru cele necesare, ea se asigură că avem o casă bine organizată și un copil fericit în timpul zilei. Seara, mă ocup eu de entertainment-ul în familie. De asemenea, în weekend obișnuiesc să scot copilul la plimbare ca să o lăsăm pe mami să doarmă după multe treziri în timpul nopții. Astfel, ajungem acasă cu jucării noi, cu un carusel nou sau chiar cu un accesoriu pentru junioară.

Cele mai simpatice momente: După o noapte albă, Olivia mi-a zâmbit atât de frumos, încât am uitat și de oboseală. Într-o seară, am găsit mare veselie în familie. Ascultau cântecele din copilărie, așa că am luat-o pe Olivia la dans și am reușit să o adorm spre surprinderea lui mami. Un alt moment simpatic este tot seara când o legăn în cărucior pe Olivia, îi pun melodia Brahms’ Lullaby for Babies care o relaxează și adoarme. Și de data aceasta o fac pe mami să zâmbească pentru pragmatismul meu.

Cel mai greu moment: a fost anul trecut, când am ajuns de ziua mea la serviciu nedormit. După ce am petrecut multe nopți albe alături de copil, seara, în familie, ne place să dormim.

În momentele în care nu puteam opri plânsul copilului, am apelat și la soluții tehnice-creative. O să râdeți, dar mi-am instalat pe telefon un CryTranslator pentru a înțelege ce nevoie transmite plânsul bebelușului (foame, durere, plictiseală). O altă aplicație este Baby Cries, practic, eu le foloseam pe amândouă pentru a confrunta rezultatele. De mare ajutor au fost și sunetele albe (White Noises) de pe YouTube, foehnul, dar și aplicația Wonder Weeks care ne spune, în funcție de vâsta copilului, în ce etapă de dezvoltare neurologică este și ce comportamente sunt specifice. În ultimul timp, funcționează pentru somn melodia Brahms’ Lullaby for Babies (are 11 ore pe YouTube).

Am învățat de la copilul meu să mă trezesc la ore pe care le credeam imposibil de trezit (3 am, 4 am). Olivia a învățat de la mine să spună „Da!” Am întrebat-o de atâtea ori: „Ce faci tu aici? Da, râzi?” încât în sunetele ei acum se distinge un „Da”.

Timpul pentru tati: este puțin și investit în filme. Mă uit Doctor House și cumva aflu lucruri noi și despre bebeluși și sistemul lor imunitar.

Ce am învățat nou pe plan profesional odată cu statutul de tată: Practic, jobul de la eJobs.ro și statutul de tată au coincis în perioade, așa că am învățat să merg înainte cu amândouă pentru că se poate. Am altă percepție acum și simt că am devenit mai înțelegător față de colegii care au copii. Discutăm zilnic despre ei.

Victor are un progam bine stabilit pentru juniorii săi.

Victor Osiac, Web Developer eJobs.ro

Victor are acasă 2 juniori de 1 și 9 luni și de 3 ani și jumătate. Cum are experiență, vine și cu sfaturi pentru cei tăticii noi în breaslă. Am fi tentați să-l întrebăm cum se descurcă cu doi băieți acasă. Am descoperit că are un program făcut cu precizie germană.

La 7.00-7.30 este deșteptarea familie. La 7.30-7.45 pregătește copilul cel mare pentru grădiniță, iar între 7.45 și 8.00, îl pregătește pe cel mic. Între 8.00 și 8.30 se pregătește tati pentru serviciu. În acest timp, soția îl duce pe băiatul cel mare la grădiniță, iar la 8.45, Victor îl duce pe cel mic la creșă. Între 9.45-10.00 și 18.45-19.00 este la serviciu. La ora 20.00 se întâlnesc acasă unde mănâncă și se distrează cu puii până în jurul orei 21.00, ora de somn pentru copii. La 22.00-23.00, toată familia doarme. În weekend, tati încearcă să recupereze somnul.

„Accept orice „sarcină de lucru” în familie.

Când vine vorba de managementul task-urilor în familie, Victor spune: „Accept orice „sarcină de lucru” în familie. De obicei, îmi revine spălatul biberoanelor și al vaselor, pregătirea laptelui de seara/noapte, cumpăraturile de „urgență”.

Este răsplătit cu unul dintre cele mai simpatice momente: Seara, când ajung acasă de la serviciu, băieții mă întâmpină ca să le dau pupicul de sosire.

Astfel, sunt mai puternici, în fața celor mai dificile momente, cum au fost enterocolita celui mic și operația de polipi la cel mare. Sunt frecvente și momentele când fac febră și sunt nevoit să le fac impachetari.

Tati a rezolvat și situațiile mai dificile, apelând la soluții tehnice creative. La cel mare am folosit un laptop timp de 2 săptămâni continuu ca să producă „white-noise” (trad. sunete albe), să-l calmeze. Este un clip de 8 ore pe YouTube.

Seara în familie: ne delectăm cu spălatul pe dinți și schimbatul în pijamale.

Ce am învățat de la copilul meu: Copii au nevoie de răbdare. Referitor la ceea ce a învățat de la noi, pentru că involuntar, mai folosim și limbajul urban, cel mare a învățat, mai nou, să zică: „What the ****?”

Timpul pentru tati: Îmi rămân cam 30-60 minute, pentru film sau joc.

Ce am învățat nou pe plan profesional odată cu statutul de tată: Răbdarea și Prudența sunt cuvintele-cheie.