Brexitul, între reacții și ipoteze, așa cum îl simt angajații din UK

La 7 zile după Brexit, apar reacții noi din partea oficialilor, din partea agențiilor de recrutare, precum și din partea românilor din UK. Au fost demarate chiar și campanii și mișcări de solidaritate, iar cea mai sigură metodă de acțiune acum este informarea.

Ar trebui ca UK să rămână membră a Uniunii Europene sau să o părăsescă? 48,1% dintre cetățenii UK care au mers la vot au optat pentru rămânerea Regatului în Uniunea Europeană, în timp ce  51,9% au ales ieșirea UK din Uniunea Europeană. Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a resimțit imediat pe toate pieţele financiare. Potrivit Reuters, nu mai puţin de 2.000 de miliarde de dolari s-au evaporat de pe toate bursele lumii în urma Brexit-ului. Pe parcursul zilei de vineri, 24 iunie, a doua zi după Referendum, lira a scăzut cu 10% fiind, practic, cea mai mare depreciere a monedei britanice din ultimele trei decenii. Lira sterlină a ajuns la 1,3441 euro luni dimineaţa odată cu prima ieşire publică a ministrului Finanţelor, George Osborne, de după Brexit. Acesta a anunțat că ţara sa va activa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, ce îi va permite ieşirea din Uniunea Europeană, „numai atunci când va fi pregătită”.
Au apărut și primele întrebări legate de condițiile de muncă pentru români în UK. Vor mai putea emigra în UK pentru un nou job? Vor avea nevoie de viză? Potrivit Biroului Naţional de Statistică din UK, în februarie 2016 erau 179.000 de români în Regatul Unit care aveau număr de asigurare națională (national insurance number). Cele mai căutate domenii din UK pentru care se recrutează români sunt sectorul sanitar, vânzările, HoReCa.  Iată care sunt reacțiile presei și ale oficialilor, ce spun reprezentanții agențiilor de recrutare și cum percep situația românii care lucrează în UK.

Mass-media internațională dezvoltă trei ipoteze ale ieșirii UK din Uniunea Europeană.

Reacțiile în mass media

BBC scrie că UK va încerca să reducă imigrarea din EU, pe un sistem asemănător cu cel din Australia. Va acorda prioritate lucrătorilor profesioniști în anumite domenii și va limita accesul pentru cei nu au o calificare. Într-un articol publicat pe 29 iunie, se arată concluziile întâlnirii a 27 de lideri din statele membre UE: „Orice înțelegere care va fi luată trebuie bazată pe echilibrul drepturilor și obligațiilor. Aceesul într-o țară înseamnă acceptarea celor patru libertăți: circulația bunurilor, muncitorilor, serviciilor și a capitalului”.
The Guardian notează că jobul imediat al tuturor cetățenilor Uniunii Europene este să nu reflecte asupra cauzelor, ci să se întoarcă la muncă. Referendumul este consultativ. UK rămâne membră a Uniunii Europene. Timp de doi ani, nu vor fi schimbări pe piața muncii. Nimeni nu are interesul să creeze panică, să închidă granițele, să oprească comerțul și să afecteze bugetele. Cea mai mare amenințare acum pare să nu fie UK, ci restul Europei, un sfert dintre europeni arată că sunt ostili proiectului european.
CNN a explicat ce înseamnă Brexitul pentru expații din UK. Situația viitoare depinde de acordurile semnate între UK și țările membre UE. Centrul pentru Reformă Europeană spune că un scenariu ar fi ca UK să mențină deschisă piața muncii. Un alt scenariu ar fi să adopte modelul australian și să aleagă industrii unde este nevoie de oameni cu anumite abilități și să ofere acces acelor imigranți. În orice caz, imigranții aflați deja în UK vor rămâne, iar europenii care vor veni să lucreze în UK vor trece printr-un nou sistem.
Ziarul Financiar a prezentat reacții ale românilor care lucrează în UK. Aceștia vorbesc despre incertitudine, dar și despre un rasism pe care îl resimt din partea britanicilor. Atrag, însă, atenția că interesul general românesc trebuie protejat pentru fiecare dintre noi. Mulți dintre ei, nu se tem de schimbări pentru că au un contract semnat, au o funcţie, plătesc taxe şi nu puţine. Cel mult vor completa nişte formulare, însă schimbarea va fi destul de lentă, astfel încât nu va fi un obstacol pentru ei.

179.000 de români lucrează în Regatul Unit și au număr de asigurare națională.

Ce spun oficialii români

Klaus Iohannis a declarat vineri, imediat după Referendum: „Marea Britanie, după ieșirea din UE, va rămâne un partener foarte important pentru noi; nu va avea, însă, statut privilegiat în relația cu UE. Este, în același timp, foarte important pentru români să înțeleagă că în acest moment putem să păstrăm calmul și nu e cazul să ne îngrijorăm peste măsură”, a precizat șeful statului. „România e parte în aceasta negociere și va negocia în așa fel încât interesul țării noastre să fie protejat și astfel încât să avem grijă de românii noștri care trăiesc și lucrează în Marea Britanie”, a dat asigurări președintele.
Premierul Dacian Cioloș a subliniat că pentru cetăţenii români care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie nu va exista un impact imediat asupra lor, pentru că punerea în aplicare a Brexit-ului se va face în timp, într-o perioadă de doi ani. Primul pas este ca Marea Britanie trebuie să facă o cerere formală de ieşire din UE, apoi vor urma negocieri, la care România va participa activ. „Până când acest proces nu va fi formalizat, Marea Britanie rămâne membru cu drepturi depline în UE”, a precizat Cioloş.
Și ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell,  îndeamnă la o atitudine calmă și îi încurajează pe românii din UK să-și desfășoare activitatea ca până acum: „Opţiunea Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană nu îi afectează, pentru moment, pe românii din Regatul Unit, afirmă oficialul britanic. „Premierul Cameron a accentuat vineri că nu vor fi schimbări imediate în ceea ce priveşte drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor români din Regatul Unit”, a declarat Paul Brumell într-un interviu pentru Mediafax.

Ce spun agențiile de recrutare

Alexandra Hanganu, HR Manager pentru compania Sakare Cosmetics & Skin Care este optimistă în privința situației românilor interesați de locuri de muncă în UK, precum și în privința românilor care lucrează deja acolo: „Eu sper ca în următorii doi ani, efectele Brexitului să fie cât mai mici până se vor încheia tratate. Situația aceasta nu îi avantajează  pe englezi, lira a scăzut foarte mult. Ne așteptăm la tratate de liberă trecere, iar, până atunci, românii care își doresc să lucreze în UK au posibilitatea să prindă ultimul tren și să lucreze în legalitate acolo până când noile prevederi vor fi puse în practică.
Compania Sakare Cosmetics & Skin Care recrutează pentru Londra consilieri vânzări, iar candidații pot avea și studii medii, mai importantă fiind experiența în promoții, vânzări sau servicii de înfrumusețare, precum și limba engleză la nivel conversațional. Angajații sunt plătiți cu până la 1.500 de lire pe lună, bani din care își acoperă chiria de 12 lire pe zi, iar utilitățile sunt incluse și deduse direct din salariu. Printre beneficii se numără transportul asigurat până în Londra, comisioanele din vânzări, perioada de training. Alexandra Hanganu recrutează lunar 10 persoane care vor lucra în magazinele Sakare din Londra.

Din UK vin cele mai multe cereri de recrutare pentru medicii și asistenții medicali români.

Asigurări că situația pe piața muncii în UK este sub control există și din partea lui Tudor Munteanu, directorul agenției Fronterra Recruitment. Își desfășoară activitatea chiar în Londra și povestește că acum se așteaptă activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care va permite ieşirea UK din Uniunea Europeană, „numai atunci când va fi pregătită”.
În privința proiectelor de recrutare, directorul agenției Fronterra spune că se văd schimbări interesante: „Un client din health care (trad. îngirijire în domeniul medical) a cerut să recruteze cât mai repede români până când, probabil, vor fi modificări asupra legislației.  Alți clienți sunt mai rezervați cu recrutările. Strategia angajatorilor depinde și de situația economică din UK. De exemplu, există industrii care vor vor merge bine în continuare precum cel medical (health care, nursing) și vor fi industrii sensibile în care se vor reduce investițiile, precum: construcții, transporturi, auto. Practic, bătălia se va da între dorința UK de a avea o piață comună cu UE și dorința de a controla granițele”.
Sfatul reprezentantului agenției Fronterra este: „Cel mai important este ca românii să nu se panicheze, negocierile nu se vor încheia prea repede. Noi continuăm recrutările, în special, pentru domeniul medical (health care), dar avem proiecte și pentru fast food, inginerie, operatori CNC. Anual, angajăm aproximativ 100 de români pentru UK. Acum nu ai nevoie de documente speciale pentru a lucra aici, doar de un contract de muncă și de National Insurance Number, un număr unic de asigurare națională acordat fiecărui angajat în UK prin care se opresc contribuțiile sociale. Taxarea se face progresiv după ce angajații câștigă primii 11.000 de lire. 
În privința noilor măsuri care vor fi luate în UK, Cristian-Andrei Panțir, marketing Manager la Adecco România, spune că Marea Britanie va fi liberă să adopte propriile reguli și restricții pentru angajarea cetățenilor străini, impunând diverse avize și autorizații de muncă pentru cetățenii UE, precum și orice alte formalități consideră necesare. Românii care lucrează deja în Marea Britanie vor fi nevoiți să parcurgă toate formalitățile pe care le parcurg și cetățenii nonUE care vor să aibă drept de muncă în această țară, obținându-și toate avizele de muncă ce vor fi impuse de legislația locală”, spune reprezentantul Adecco.

Ce spune comunitatea românilor din UK

Reacțiile românilor după Brexit continuă să sosească via telefon sau e-mail la Centrul Comunitar de Informare pentru Români din UK: „Starea, în general, este una de îngrijorare şi uşoară teamă cu privire la siguranța zilei de mâine. Aceasta se face simțită, în special, în rândul lucrătorilor fără rezidență permanentă și a celor care în acest moment nu îndeplinesc toate condițiile legale în vederea obținerii acestui document. Românii sunt dezamăgiți de rezultatele votului, marea majoritate lucrează în această țară de foarte mult timp, plătesc taxe și contribuie la dezvoltarea societății”, precizează Cristian Stincanu, Executive Director al Centrului Comunitar de Informare pentru Români din UK. 
Românii se gândesc la urmările concrete ale Brexitului asupra pieței muncii: „Predomină temerile că în viitor vor fi impuse restricții drastice pe piața muncii care ar putea face imposibilă pentru noii veniți obținerea unui loc de muncă”, adaugă Cristian Stincanu.

My Romania Community oferă asistență și informare românilor din UK.

My Romania Community a oferit asigurări că schimbările sau eventualele restricții aplicate nu vor fi impuse în perioada imediată și că rezultatul votului nu trebuie să stârnească panică sau neliniște în acest moment în rândul comunității românești din Marea Britanie. „Cu siguranță, autoritățile statului român vor proteja interesele muncitorilor români în procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Un avantaj pentru românii cu domiciliul în Marea Britanie îl constituie întocmirea tuturor documentelor legale de reşedință şi informarea doar prin intermediul surselor oficiale”, precizează Cristian Stincanu.
My Romania Community, prin Centrul Comunitar de Informare pentru Români, asigură asistență prin preluarea și diseminarea informațiilor de interes public și direcționarea populației către sursele oficiale, online, la sediu și prin programele și evenimentele de informare organizate. Promovarea imaginii pozitive a României și a comunității românești va avea un rol important în procesul de negociere și în acordurile care vor fi stabilite în viitor între România și Marea Britanie.

Cum au resimțit Brexitul angajații români din UK

Alexandru Mărgărit locuiește în Londra de aproape doi ani și acum lucrează într-o companie scoțiană. „Conducerea e scoțiană și colegii sunt englezi. Dar englezii sunt născuți/crescuți pe lângă Londra (Cambridge) și pentru ei a fost un șoc. Mai în glumă, mai în serios, cochetează cu ideea de a se muta în Glasgow, unde are compania sediul. E un fel de așteptare acum, nu știe nimeni cum să se comporte”, declară românul stabilit în Anglia.

12.000 de oameni au anunțat pe Facebook intenția de a participa la Workplace Action, organizat pentru cei 2 milioane de europeni care lucrează în UK.

Dorian Lupu locuiește de peste un an în orașul britanic Milton Keynes, unde și lucrează în inginerie software pentru domeniul bancar. Povestește că a doua zi după Brexit a simțit, la birou, un sentiment de respingere față de cetățenii non british (trad. – care nu sunt britanici). Englezii care au votat pentru ca UK să rămână în Uniunea Europeană sunt, de regulă, cei care lucrează cu cetățeni europeni. Au fost mai informați și au știut ce impact poate avea Brexitul. În privința statului său și a documentelor necesare pentru lucru în Marea Britanie, românul spune: „Am toate actele în regulă, doar că nu știu dacă o să am nevoie de viză pentru a lucra aici, cât o să coste totul și dacă se merită să rămân aici”.
Schimbări se resimt și în proiectele de la locul de muncă: „La job, de exemplu suntem într-un proiect de transformare CRM și, după luni de zile de dezvoltare, managementul a decis că nu va mai întreba clienții despre naţionalitate de acum înainte pentru că sunt foarte sensibili din cauza Brexit-ului”, a adăugat Dorian Lupu. Acesta a devenit membru în diferite comunități care vor să organizeze proteste pe 2 și pe 4 iulie –  când participanți vor purta tricouri cu mesajul: EU Worker Making Britain Great (trad. Muncitorul European face Marea Britanie minunată).

Campania „Romanians adopt Remainians” a strâns 11.000 de conturi, peste 2.500 de buletine făcute de locuitorii din UK și 3.000 de invitaţii de „adopţie” din partea românilor.

Românii adoptă Remainians

Reacțiile de solidaritate din partea românilor pentru britanici nu au întârziat să apară după Brexit. Pe Facebook au apărut comunități care încurajează conexiunile între români și britanici, iar Gândul şi agenția GMP Advertising/Webstyler au lansat campania „Romanians adopt Remainians” (trad. Românii adoptă simbolic britanicii care au votat „REMAIN” la referendum). Primul pas în exercițiul de solidaritate este să accesați site-ul RomaniansAdoptRemainians.eu. Pasul doi: eşti român, poţi adopta un prieten britanic de pe Facebook sau poţi să devii „părinte voluntar” pentru un britanic pe care nu îl cunoşti, dar care împărtăşeşte aceleaşi valori cu tine. Pasul trei. Prietenul tău britanic primeşte un buletin simbolic de român, cetăţean european, iar tu poţi distribui pe Facebook invitându-ţi prietenii să-ţi urmeze exemplul.
Campania a fost lansată duminică seara, pe 26 iunie, şi până pe 29 iunie a strâns 11.000 de conturi şi peste 2.500 de buletine făcute de locuitorii din UK. Traficul majoritar pe site e din UK, nu din România. Au fost trimise 3.000 de invitaţii de „adopţie” din partea românilor.