• 20 Jan. 2017
  • 4 min

Roberta Amaliții a renunțat la copilărie pentru cariera de pianistă

Roberta Amaliții a renunțat la copilărie pentru cariera de pianistă
Autor
eJobs
eJobs Înființat în 1999, eJobs este primul portal de recrutare ... Arată mai mult

Are 17 ani, însă, de peste un deceniu, a lăsat în urmă jocurile de copii și activitățile tipice adolescenței, pentru a se dedica pianului. Iată ce sacrificii a făcut Roberta Amaliții pentru carieră.

Iustin și Ruxandra Amaliții și-au dorit o familie muzicală, așa că și-au încurajat cei trei copii, Roberta și frații ei mai mici, Albert și Samuel, să învețe să cânte la instrumentele ce îi pasionează. În timp ce pentru cei doi băieți muzica a fost mai mult un hobby, Roberta nu numai că și-a descoperit pasiunea pentru pian, ci și-a găsit drumul în viață, chiar dacă avea încă o vârstă fragedă. Vă invităm să o cunoașteți mai bine pe Roberta Amaliții, unul dintre cei trei copii talentați, pentru care eJobs România a inițiat campania „Povestea unui CV magic”.

„Este ceva nativ la Roberta, cu muzica! Îmi aduc aminte că, atunci când voiam să o desprindem de pianul de la biserică, când încă era mică de tot, începea să plângă și să țipe – atât de mult îi plăcea să cânte. În clasa I, a mers la Liceul de Arte din orașul nostru, Piatra Neamț, și, încă din primul semestru, am făcut un efort să-i cumpărăm o pianină, pentru a o vedea fericită”, povestește tatăl ei. Tot în clasa I, Roberta a susținut și primul său concert în fața unui public, câștigând chiar Premiul I.

Roberta Amaliții a început prin a cânta în corul bisericii, unde a întâlnit-o pe cea care avea să îi fie profesoară și mentor în toți anii de școală, Geanina Sălăgean. „Atunci am testat-o și i-am zis că trebuie să vină la școala de muzică, la Liceul de Artă Victor Brauner, din Piatra Neamț. Era foarte îndrăgostită de pian, a evoluat foarte repede”, își amintește profesoara fetei.

Cu timpul, pianul și concursurile au ajuns să înlocuiască jucăriile. „Fiind copil, era normal să se mai joace și ea cu păpușile, însă determinarea ei era categorică, trebuia să repete piesele foarte mult, iar pentru joacă nu prea mai avea timp. Pe parcursul anilor, ne-am dat seama că va fi mult de muncit cu acest instrument”, ne spune tatăl ei.

Pe măsură ce talentul ei se contura tot mai bine, Roberta începea să adune premii la tot mai multe concursuri naționale și internaționale, precum „Lira de Aur”, „Pro Piano”, „Tudor Dumitrescu” și alte olimpiade. Totodată, Roberta își descoperea și preferințele pentru compozitori romantici, precum Liszt, Brahms și Chopin.

Plecarea de la părinți pentru un viitor la București

 

Când Roberta trecea în clasa a VI-a, profesoara ei de pian, Geanina Sălăgean, a plecat la București, pentru a preda la Colegiul Dinu Lipatti. A fost un moment greu pentru Roberta, după cum își amintesc atât părinții, cât și profesoara ei. „Roberta a plâns foarte mult. Între ele, era o relație atât de apropiată!” – spune tatăl ei. Și Geanina Sălăgean ține minte cum erau situații în care părinții fetei o rugau pe profesoară să îi dea sfaturi, când Roberta nu asculta de ei.

Au mai trecut câțiva ani, în care tânăra a continuat să studieze pianul cu o altă profesoară. Însă, odată ce a intrat la liceu, Roberta și-a dat seama că trebuie să ia o decizie grea, anume aceea de a pleca din casa părintească.

„În vacanța de Crăciun, când Roberta era în clasa a IX-a, a venit la noi într-o seară și și-a exprimat foarte serios dorința de a pleca de la liceul de artă din Piatra Neamț, pentru a învăța la București, la Colegiul Dinu Lipatti. Îmi amintesc că am încercat toate argumentele pentru a o convinge să nu plece. I-am spus: «Roberta, mai stai măcar un an. Așa devreme vrei să pleci? Așa departe de noi?» Ea deja făcea pregătire în plus la pian, cu o doamnă profesoară, însă nu era mulțumită. Își dorea mai mult! A început să plângă și mi-a spus: «Tată, te rog, este viitorul meu. Îmi doresc să merg acolo, pentru că voi urca mai sus!» Am îmbrățișat-o și i-am promis că nu voi sta în calea visului ei”, povestește tatăl ei.

„Acum, o așteptăm pe Roberta cu drag, în vacanțe.”

În semestrul următor, Roberta Amaliții renunța și la confortul de acasă, mutându-se în căminul Colegiului Dinu Lipatti, pentru a fi din nou sub îndrumarea mentorului său, Geanina Sălăgean. Geanina și soțul său au luat-o sub aripa lor, având grijă de evoluția tinerei, chiar și în afara orelor de școală. „Soțul meu lucrează la Institutul Teologic Adventist, eu sunt coordonatoarea orchestrei de clopote, iar pe Roberta o iau ca pianistă, să mă acompanieze. Și merge cu noi cam peste tot, pe la toate evenimentele de prin țară. Am mers și în afara țării. Vine cu noi să ne acompanieze, dar o lăsăm și singură în recital sau la 4 mâini, dacă mai e cineva la pian. Așa s-a dezvoltat Roberta. Altfel, nu știu cum ar fi reușit”, explică profesoara ei.

Ce își dorește Roberta Amaliții în viitor

 

Roberta este premiantă nu doar în cadrul concursurilor de pian, ci și la școală. Aflată în clasa a XI-a, se ocupă cu seriozitate și determinare de viitorul său, din dorința de a intra la Conservator. Nu numai că vrea să devină interpretă, dar, inspirată de relația apropiată dintre ea și Geanina Sălăgean, își mai dorește să ajungă profesoară de pian.

Anul trecut, tânăra a avut o bursă care a ajutat-o foarte mult, pentru cheltuielile de concursuri, precum transportul și ținuta. Însă programul a ținut doar un an, iar Roberta Amaliții încă are nevoie de finanțare pentru cazarea din București, pentru concursuri și cursuri de măiestrie. De aceea, ea este unul dintre cei trei copii pentru care eJobs a lansat campania „Povestea unui CV magic”. Între 20 decembrie 2016 – 31 ianuarie 2017, pentru fiecare CV pe care utilizatorii îl completează 90%, eJobs donează trei euro pentru ca trei copii cu performanțe excepționale, dar fără posibilități materiale, să-și dezvolte mai departe talentul și să-și urmeze pasiunile.

A fost util articolul? 0

Leave a Reply