Copilul interior si adultul de azi.

Daniela Militaru, Dynamic Human Resources De curând am organizat un workshop alături de oameni din diferite domenii de activitate, interesaţi de propria dezvoltare personală sau de […]

Daniela Militaru, Dynamic Human Resources

De curând am organizat un workshop alături de oameni din diferite domenii de activitate, interesaţi de propria dezvoltare personală sau de a afla noi tehnici pentru a sprijini dezvoltarea celor din echipa lor.
Pe lângă lucruri serioase cum ar fi obiective, acţiuni, stabilire deadline-uri, puncte de îmbunătăţit, participanţii şi-au permis să se întâlnească pentru câteva clipe cu copilul din ei şi să îşi reamintească cum se jucau în copilărie.

Au fost evocate jocuri pe care le cunoaştem cu toţii: de la “v-aţi ascunselea”, “raţele şi vânătorii”, “de-a doctorul”, “de-a mama” sau “de-a magazinul” şi până la colecţionarea trenuleţelor, timbrelor sau bancnotelor. În vreme ce unii s-au reîntors cu drag la copilărie şi au retrăit momente plăcute, pentru alţii a fost dificil să regăsească frumuseţea acelor timpuri.

{article-2647.jpg}
Pe chipul copiilor se citeşte bucuria atunci când se joacă chiar dacă este un joc blând sau unul agresiv. Dincolo de plăcerea de a se juca, prin joc copilul exprimă neliniştile şi conflictele sale, arată ceea ce nu poate spune şi astfel reuşeşte să se elibereze de tensiunea psihică care îi poate produce suferinţă.

Aşadar, capacitatea de a ne juca este forma simbolică prin care retrăim evenimente, întâmplări din viaţa reală putându-le modifica în funcţie de ceea ce simţim sau ne dorim de la ele. Pentru că nu doar copiii se joacă, ci şi adulţii. “Jucăm” aşa cum am învăţat o situaţie: noi stabilim regulile jocului, noi îl oprim conform schemei. Datorită acestei “descărcări” pe care o simţim când ne jucăm, jocul produce satisfacţie prin el însuşi, mai puţin prin rezultatele lui. Dacă nu ne-am juca, realitatea ar fi mai greu de suportat.

De multe ori în relaţiile cu ceilalţi, la locul de muncă, cu prietenii sau familia, transpunem unul din rolurile care ne plăcea în copilărie şi pe care l-am integrat: putem fi salvatorul care aşteaptă momentul prielnic pentru a veni în sprijinul coechipierilor, cel care acţionează pentru a-i vedea mulţumiţi pe cei din jur, liderul “găştii” sau colecţionarul permanent nemulţumit odată ce o nouă piesă, îndelung râvnită, poposeşte în colecţia lui.

Rolul pe care îl alege fiecare dintre noi în timpul copilăriei are legătură directă cu dezvoltarea şi experienţele individuale, atitudinea faţă de viaţă, vocaţia profesională. Sunt caracteristici care, dacă sunt conştientizate, ne ajută în atingerea cu succes a scopurilor personale sau profesionale şi vor conduce la îmbunătăţirea relaţiilor cu cei din jur.

Caracteristicile specifice rolului ales în copilărie pot determina potenţialul managerial, orientarea în privinţa profesiei, capacitatea de conducere, nevoia de a lăsa o bună impresie, realizările obţinute independent sau nevoia de suport, dependenţa de grup, dorinţa de a fi în centrul atenţiei.

Relaţiile interpersonale, motivaţia către succes, dorinţa de a ajunge un lider, capacitatea de responsabilizare (sau supraresponsabilizare), determinarea, asumarea riscului sunt doar câteva caracteristici care îşi au rădăcina în comportamente învăţate încă din copilărie în funcţie de modalităţile de interacţiune cu cei din jur.

Câţi dintre participanţii la acest workshop s-au gândit înainte la legătura dintre anii copilăriei şi alegerile de acum? Probabil foarte puţini. Şi totuşi, cei mai mulţi au reuşit să găsească şi strategii prin care copilul de altădată (dar încă prezent în fiecare din noi) să vină în sprijinul adultului prins între obstacolele contextului prezent şi să privească problemele din altă perspectivă.

A fost o adevărată muncă de echipă în care participanţii s-au ascultat, au interacţionat, şi-au descoperit similitudini şi diferenţe, au împărtăşit experienţe, au avut reacţii emoţionale şi au valorificat fiecare minut din orele de lucru. Unii au găsit răspunsuri la întrebări, alţii au plecat pe gânduri. Fiecare a trăit o experienţă a autenticităţii şi a întâlnit oameni interesaţi de găsirea propriei autenticităţi.

Dacă vrei să trăieşti şi tu experienţa descoperirii resurselor interioare şi să faci primul pas pe drumul către exprimarea propriei autenticităţi, te aşteptăm pe 16 si 17 Ianuarie 2009 când vom organiza din nou Modulul I din seria “Călător spre autentic” (mai multe detalii ne poţi solicita pe e-mail office@dynamichr.ro ).