Bucureştiul celor 99 de camere

În Capitală există 99 de camere din care copii, tineri şi bătrâni încearcă să evadeze, prin joc, în câteva zeci de minute.

„Hangover IV”, „Splat”, „The Judge”, „Prison Break”, „Houdini Concept”, „Secretul amiralului” sau „The Maze”. Nu sunt nume de filme, de cărţi, ori de piese de teatru, ci doar câteva dintre denumirile camerelor din Bucureşti în au loc jocuri „escape the room”, care mai sunt întâlnite şi ca „room escape” sau „escape game”.

„La acest moment sunt disponibile 99 de jocuri escape room în Bucureşti”, arată reprezentanţii  escapecentral.ro, un portal de prezentare a  jocurilor „escape the room” din Capitală. Oamenii din spatele escapecentral.ro nu vor să-şi dezvăluie identităţile, ci se prezintă doar ca „pasionaţi de jocurile de escape room, care lucrează la site în timpul liber”. „Am descoperit jocurile escape room la sfârşitul anului 2014 şi ne-au plăcut.  Dar am considerat că nu există nicio resursă pe net cu lista camerelor din Bucureşti, reviewuri, ştiri şi informaţii despre acest domeniu. Aşa că ne-am gândit să o facem noi, iar reacţiile jucătorilor au fost foarte bune. Astăzi suntem una din principalele surse de informare în acest domeniu”, afirmă reprezentanţii portalului. Site-ul conţine prezentări ale camerelor, precum şi informaţii utile pentru jucătorii interesaţi, precum preţuri sau adresa camerei.

Ideea jocurilor „escape the room” presupune că mai mulţi oameni (între doi şi şase, de regulă) sunt închişi într-o cameră, din care trebuie să iasă într-un timp dat, care, de obicei, este de 60 de minute. Jucătorii reuşesc să se elibereze din camere doar dacă găsesc mai multe indicii, care, puse cap la cap, alcătuiesc „codul de salvare”. Camerele, cu dificultate variată, au diverse tematici şi, printre sursele principale de inspiraţie se regăsesc filme sau personaje de film.

Groază şi acţiune la Thescape

A.G., 27 de ani, deţine, alături de alţi doi parteneri, trei camere „escape the room”. Cele trei camere – „Jigsaw’s Puzzle”, „Freddy’s Dream” şi „The Last Witch Hunter” –, aflate într-o locaţie apropiată de bulevardul Corneliu Coposu, sunt parte din afacerea Thescape, care şi-a deschis porţile în februarie 2015. „Investiţia iniţială a fost undeva între 12.000 şi 15.000 de euro. Suntem trei parteneri, fiecare a contribuit financiar. Am pornit cu două camere, pe care le-am modificat ulterior, iar apoi am deschis o a treia cameră. Până la jumătatea lunii februarie ne-am propus să mai deschidem o cameră. Până acum cred că am investit, în total, peste 30.000 de euro”, afirmă A.G., care, pe lângă Thescape, lucrează ca manager de achiziţii logistică într-o companie de mobilă.

Câteva dintre elementele pe care le veţi întâlni în camerele Thescape.

În cele mai bune săptămâni, camerele Thescape au fost vizitate şi de 100 de echipe, iar în săptămânile mai puţin bune au trecut pragul încăperilor misterioase doar 10-15 echipe. „Media pe echipă ar fi undeva la patru oameni,  iar costul total de 180 de lei. Un grup mai mare înseamnă distracţie mai multă pentru participanţi”, precizează A.G.

Evadare din închisoare în 60 de minute

O altă afacere „escape the room” deschisă în 2015 este 60 Minutes, deţinută  de Dan Vârşă, un tânăr antreprenor de 35 de ani, cu background în IT.  „Momentan, doar ca asta mă ocup. A mai fost un partener alături de mine anul trecut, care a decis să se retragă anul trecut din nişte motive personale. 60 Minutes înseamnă, în prezent, trei camere – <<Prison Break>>, <<Black Magic>> şi <<I spy>>”, precizează Vârşă. Toate camerele se află într-o casă din zona Piaţa Universităţii şi au necesitat o investiţie iniţială de 25.000 de euro, din surse proprii, la care s-au mai adăugat „câteva mii de euro” pe parcurs.

Din camerele 60 Minutes scapă cine poate.

El nu consideră foarte relevant numărul de până acum al vizitatorilor, „având în vedere perioada scurtă de funcţionare a afacerii”. „De la lună la lună numărul vizitatorilor a crescut constant. În prezent, de exemplu, avem în jur de 120 de jocuri pe lună, în toate cele trei camere”, spune antreprenorul. În medie, echipele care încearcă să „evadeze” din cele trei camere au patru jucători, care plătesc  circa 160 de lei pentru 60 de minute pline cu voie bună şi adrenalină.

Vârşă şi-a propus ca în 2016 să deschidă încă două camere, tot în locaţia actuală, care poate poate găzdui maximum şase încăperi. „Investiţia într-o cameră nouă este de cel puţin 5.000 – 6.000 de euro. Însă, în funcţie de ceea ce pui în ea, poţi să investeşti şi 20.000 de euro”, explică tânărul.

Antreprenorul şi-a propus să înceapă să-şi recupereze investiţia abia după ce 60 Minutes va ajunge la şase camere. „În 2014, când ne-am gândit la oportunitatea unei astfel de afaceri, ne-am făcut un plan de business, care însă a fost dat peste cap în 2015. Dacă în 2014 erau 5-6 operatori de astfel de camere în Bucureşti, în 2015 s-a înregistrat o explozie şi acum sunt peste 30 de locuri”, afirmă Dan Vârşă.

Lumini, umbre şi mister.

Evoluţia spectaculoasă a numărului camerelor cu jocuri „escape de room” este confirmată şi de reprezentanţii escapecentral.ro. „Pe parcursul lui 2015 domeniul s-a dezvoltat foarte mult, iar numărul de camere a crescut exploziv. Asta a fost bine, pe de o parte, şi rău pe de alta. Numărul mare de camere noi a însemnat şi apariţia unor operatori interesaţi doar de un profit rapid, fără idei ingenioase şi investiţii importante. Pe de altă parte, s-au detaşat o serie de operatori mai vechi cu o abordare foarte profesionistă şi camere din ce în ce mai ingenioase, interesante şi frumos amenajate. În fine, dintre operatorii noi am remarcat şi câţiva care au venit cu camere foarte bune încă de la început, ceea ce nu se întamplă foarte des. Spre finalul lui 2015 am constatat o tendinţă nouă, de închidere a camerelor mai slabe. Estimăm că vom vedea în continuare o reducere a numărului de camere împreună cu o creştere calitativă a celor noi care apar”, potrivit oamenilor din spatele escapecentral.ro.

Clienţi de toate vârstele

Jocurile „escape the room” sunt preferate de o categorie foarte largă de oameni.  Astfel, într-o cameră misterioasă îşi pot face loc un copil de 6-7 ani, un student, ori cineva trecut de prima tinereţe. „Avem şi studenţi, am avut şi părinţi cu copii de 12-15 ani care au venit la escape. Cel mai mititel participant avea şase ani, însă era o grupă cu şapte copii,  în care cel mai mare avea 16-17 ani. A trebuit să le lăsăm nişte poezioare haioase cu indicii prin cameră ca să-i ajutăm să se descurce”, declară Andreea Caragioiu, 28 de ani, unul dintre cei doi fondatori ai Escapology, care cuprinde o singură cameră de joc „escape the room”. Camera, intitulată „The Nuclear Spring”, se află în zona Piaţa Română, şi a fost inaugurată oficial la sfârşitul lui noiembrie 2015.

Timpul curge altfel în Escapology.

Printre clienţii jocurilor „escape the room” au început să se regăsească în ultimul timp şi tot mai multe corporaţii, care le aleg pentru angajaţii lor, ca parte din team-building-uri.

Caragioiu şi partenerul său de business, un programator de 28 de ani, din Constanţa, au investit, iniţial, peste 10.000 de euro. „Banii au fost şi din surse proprii – da, ne-am făcut praf orice fel de bănuţ pus deoparte, însă a trebuit să apelăm şi la credite bancare. Dar totul a fost făcut responsabil: am făcut un plan de afaceri şi ne-am făcut nişte calcule clare legat de cât ar trebui investit şi cam cât ar fi încasările şi cheltuielile. Bineînţeles că lucrurile nu au stat aşa cum scria pe hârtie, însă nu am depăşit cu mult traseul creionat de noi”, menţionează tânăra. Atât ea, cât şi celălalt proprietar al afacerii au şi joburi full-time. Ea lucrează ca ofiţer bancar, iar el ca programator software pentru o companie din industria farma.

Măştile, o piesă importantă în decorul camerei „nucleare”.

În general, clienţii Escapology plătesc 40-45 de lei, în funcţie de câţi membri are echipa şi de perioada în care participă. „Momentan, avem clienţi, dar nu aşa de mulţi pe cât ne-am dori. Clienţii vin pe bază de recomandări, pe bază de reclamă pe Facebook ori pe alte site-uri. Flyere-ele sunt gata şi ele, însă mai trebuie să faci <<alianţe >> cu alţi dezvoltatori de escape, astfel încât să-i dea clientului care pleacă de la el flyer-ul tău. Şi asta nu e uşor, însă dacă eşti plăcut, dacă eşti <<fair>> şi răspunzi cu aceeaşi monedă, atunci vin şi clienţii. În rest, le spui tuturor cunoscuţilor despre tine sau o rogi pe mama să le povestească colegelor de muncă. Însă, în general, cui i-a plăcut escape-ul tău, dă <<share>> la informaţie oricum”, spune Caragioiu.

Cei doi parteneri de „escape the room”, un cuplu şi în viaţa privată, nu doar în business, au planuri de extindere a afacerii. Dar, momentan, vor să le păstreze secrete.