Mădălina Teodorescu a învățat să fie lider în lumea banilor

Mădălina Teodorescu, Deputy CEO la Piraeus Bank România, lucrează de peste 20 de ani printre bancheri și crede în diversitate și individualitate, nu în echipe în care toți indivizii sunt croiți după un singur șablon.

Mădălina Teodorescu, 42 de ani, și-a dorit să fie bancher încă de mică. Atunci, punea bani deoparte și își împrumuta mama, cu dobândă. În prezent, Mădălina Teodorescu, Deputy CEO la Piraeus Bank România, este una dintre cele mai puternice femei din sectorul financiar-bancar românesc. Ea conduce operațiunile de retail și microîntreprinderi ale sucursalei locale a grupului elen Piraeus. Mădălina Teodorescu, cu o experiență de peste 20 de ani în industria financiar-bancară din România, are în subordine 750 de oameni.

Executivul Piraeus Bank România a acceptat să vorbească, într-un interviu acordat eJobs, cel mai important site de recrutare din România, despre arta de lucra cu oamenii, atât din perspectiva managerului, cât din poziția liderului.

eJobs: Cât de greu v-a fost, ca femeie, să vă construiți o carieră într-un domeniu dominat de bărbați?

Mădălina Teodorescu: Nu cred că bankingul sau, în general, sectorul financiar, mai e o lume doar a bărbaților. E drept, când mi-am început cariera în domeniu, acum două decenii, erau puține femei în poziții de management, dar odată cu trecerea anilor balanța s-a echilibrat destul de mult. Odată înlăturată bariera preconcepțiilor că o femeie nu poate fi un bancher la fel de bun ca un bărbat, femeile au evoluat în acest domeniu și au avut la fel de multe oportunități ca bărbații, atât în pozițiile entry-level, cât și în cele de management. Ceea ce pot spune că s-a întâmplat și în cazul meu.

eJobs: Ați câștigat vreodată mai puțin decât un bărbat angajat pe o poziție similară?

Mădălina Teodorescu: N-aș avea cum să știu, pentru că salariul fiecăruia este confidențial. Mai mult, nivelul salarial depinde foarte mult de tehnicile de negociere ale potențialului angajat, acesta fiind, de altfel, principalul motiv pentru diferențele salariale obținute pentru aceeași poziție. Așadar, nu pot decât să sper că am negociat bine.

eJobs: Când ați obținut prima oară un job de management?

Mădălina Teodorescu: Pentru mine, trecerea de la o poziție de execuție la una de conducere a venit la aproximativ cinci ani după primul job. Cred că pentru a obține o poziție de management trebuie să arzi niște etape. Trebuie să treci nu doar prin informații teoretice, ci și prin probe practice. Toate acestea te vor ajuta ulterior să iei decizii în cunoștință de cauză. Ca manager, ai nevoie de o abordare integrată și mai ales să înțelegi impactul pe care dorești să-l obții, indiferent de cât de complexă este realitatea. Bineînțeles, este un proces de învățare. Nimeni nu cred că s-a născut manager. Iar cei care chiar cred asta, de obicei se dovedește că nu sunt cei mai buni manageri.

eJobs: Când ați devenit un lider, adică mai mult decât un manager?

Mădălina Teodorescu: Personal, nu cred că managementul si leadershipul pot fi separate cu ușurință. Oamenii așteaptă de la manageri nu doar să primească taskuri (sarcini de serviciu – trad.), ci să primească din partea acestora un țel, un obiectiv și mai ales, îndrumare, adică exact ce intră în accepțiunea termenului de lider.

Mădălina Teodorescu nu crede că managementul și leadershipul pot fi separate cu ușurință.

eJobs: Ce fel de calități are un manager și ce set de calități are un lider?

Mădălina Teodorescu: O diferenţiere între manageri şi lideri, care mie mi-a plăcut foarte mult, spune că „un manager se concentrează doar ca taskurile să fie rezolvate, pe când un lider se concentrează pe aceleaşi lucruri, însă în aşa fel încât să le dea angajaţilor sentimentul rezultatului, al implinirii şi, totodată, aceştia să aibă mereu dorinţa de a merge mai departe alături de lider”. Cred că aici stă esența leadershipului.

eJobs: Cum v-ați caracteriza ca manager/ lider?

Mădălina Teodorescu: Cred, în primul rând, că am un stil managerial uman. Nu cred că fac totul bine, dar încurajez acțiunea și decizia. Cred în diversitate și individualitate și nu cred în echipe în care toți indivizii sunt croiți parcă după același șablon. Diversitatea este un motor al creativității și inovației. Echipele formate din oameni cu pregătiri, perspective și culturi diferite au mult mai mult succes decât cele omogene.

eJobs: Care au fost cele mai fericite, respectiv cele mai grele momente pe care le-ați trăit ca manager sau ca lider?

Mădălina Teodorescu: Meseria asta este ca un sport în echipă: trebuie să îţi cunoşti coechipierii şi să îi determini să construiască împreună. Bineînțeles că eșecuri există. Multe dintre ele apar ca urmare a unei slabe înțelegeri a echipei și a nevoilor acesteia. Iar la nivel de reușite, cred că cea mai mare împlinire, ca manager, este atunci când echipa pe care ai format-o continuă să performeze mult timp după ce tu nu mai ești cu ei. Înseamnă că ai făcut ceva bine acolo.

eJobs: Cum reușiți, ca manager și lider, să gestionați conflictul sau aparentul conflict dintre generația X și generația Y?

Mădălina Teodorescu: Personal, nu cred în acest conflict. Cred, însă, în experiență și, deși nu sunt adepta căilor deja bătătorite, cred că ele ne ajută să înțelegem unde am fost, ca să știm unde vrem să ajungem. Oamenii cu care eu lucrez zi de zi acoperă întreaga plajă de vârstă și descopăr cu bucurie că au mereu ceva de învățat unii de la ceilalți, indiferent de vârstă.

eJobs: De ce i-ați recomanda unui tânăr să se angajeze în banking și de ce nu i-ați recomanda?

Mădălina Teodorescu: Indiferent de industrie sau domeniu, oricărui tânăr i-aș recomanda să aleagă ceea ce-i place. Fiecare industrie a trecut prin perioadele ei de glorie, dar și de declin, de aceea e important să faci ceea ce-ți place și să muncești cu pasiune. Poți face perfomanță în domenii care poate nu sunt acum căutate, cum, la fel de bine, poți lucra într-o industrie la mare căutare, dar să sfârșești prin a fi mediocru.

eJobs: Dacă astăzi ați fi un proaspăt absolvent de facultate, v-ați angaja tot în banking?

Mădălina Teodorescu: Fără îndoială. Cred că, fără să-mi dau seama, mi-am dorit să fiu bancher încă de când eram copil. Am avut mereu acest simț al planificării și gestionării eficiente a banilor. Eram în primii ani de școală când am început să pun bani deoparte și chiar îi împrumutam mamei cu dobândă. Dacă ești croit pentru o anumită meserie și îți place cu adevărat ceea ce faci, cred că viața te va ghida în acea direcție indiferent de suișurile și coborâșurile pe care le traversează domeniul.