Bogdan Hossu este, la 30 de ani, un antreprenor care preferă să le încerce limitele potențialilor angajați cu teste inedite.
Bogdan Hossu, un antreprenor de 30 de ani din București, care face aproximativ două milioane de euro din servicii de consultanță în fonduri europene, își supune potențialii angajați la exerciții făcute după modelul anumitor teste necesare pentru admiterea la universitatea americană Harvard. Tânărul antreprenor conduce zeci de oameni, angajați în două firme de consultanță în fonduri europene (Wise Finance Solutions este cea mai importantă) și o firmă de IT. Hossu are și o organizație neguvernamentală prin intermediul căreia vrea să deschidă mai multe săli de arte marțiale.
Bogdan Hossu: Peste 60 de oameni. Cei mai mulți lucrează pe zona de consultanță.
Bogdan Hossu: Peste 70% sunt fete, iar media de vârstă este undeva între 32 și 35 de ani.
Bogdan Hossu: Mă implic destul de mult, în special pe zona de consultanță pe fonduri europene. Înainte de a ajunge la mine, candidații se văd fie cu directoarea care se ocupă de fonduri europene, fie cu unul dintre consultanți. De asemenea, candidații trebuie să treacă și printr-o mulțime de teste.
Bogdan Hossu: Avem teste pe partea financiară. Candidații primesc 100 de întrebări despre noțiuni precum bilanț sau contul de profit și pierdere, la care trebuie să răspundă într-un anumit timp. Folosim astfel de teste pentru că ne dorim de la consultanții noștri să aibă și cunoștințe financiare, nu doar să știe să scrie niște proiecte. Totodată, le mai dăm candidaților și teste de atenție. Aceste teste sunt similare celor pe care le dau cei ce își doresc să intre la Harvard.
Bogdan Hossu: În principiu preferăm să angajăm consultanţi care au experienţă de lucru cu Programul Operaţional Regional, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau cu ajutoarele de stat. Avem însă şi consultanţi care au experienţă de lucru pe Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
Bogdan Hossu: Sunt mai multe motive. Primul ar fi că România nu dispune de personal suficient pentru gestionarea corectă a banilor europeni. Altele sunt birocrația și schimbarea de guvern de la sfârșitul anului trecut.
Bogdan Hossu: Inițial, oricine a putut acccesa foarte ușor bani prin proiecte POSDRU. Erau foarte puține reguli și puteai, foarte simplu, să faci activitățile fictiv. Și foarte mulți au procedat astfel. Prin urmare, s-au delapidat mulți bani. Comisia Europeană a observat acest lucru și a blocat programul. Ulterior, tot procesul de accesare a fondurilor europene a devenit mai dificil.
Bogdan Hossu: Nu. Ca idee, POSDRU a fost un un program foarte bun, dar nu a avut o structură și o implementare ok.
Bogdan Hossu: Sper ca POCU să fie mai bine gândit. Dacă va fi bine gândit, ar trebui să ne așteptăm la mai multe locuri de muncă și mai mulți oameni formați așa cum trebuie decât a fost cu POSDRU.
Bogdan Hossu: Pe mine mă ajută birocrația. Cu cât este mai multă, cu atât o să fie nevoie mai mare de consultanți.
Bogdan Hossu: Pe noi ne interesează, în principiu, proiecte care depășesc jumătate de milioane de euro valoare nerambursabilă. Dar, prin prisma faptului că eu am fost refuzat în trecut, nu refuzăm pe nimeni, de principiu. Ca să-ți dau câteva exemple, avem în lucru proiecte de 50.000 sau de 80.000 de euro, dar și proiecte de zece sau de 15 milioane de euro.
Bogdan Hossu: Am fost consultanți pentru mai puțin de 15 proiecte, cu o valoare totală de peste 350 de milioane de euro.
Bogdan Hossu: Este vorba de un proiect cam de 220 de milioane de euro, la care încă mai lucrăm. Acest proiect va fi depus la sfârșitul lui 2016 sau la începutul anului viitor.
Bogdan Hossu: Peste 70%.
Bogdan Hossu: Firma de IT a rămas undeva în backgroundul priorităţilor mele.
Bogdan Hossu: Au am practicat judo şi jujitsu, iar acum trei ani l-am întâlnit pe Sorin Lupaşcu, un sensei pe partea de Daito-ryu, un stil de arte marţiale japonez, şi am hotărât să deschidem o sală în zona Piaţa Universităţii – Obor. Am reabilitat şi am amenajat spaţiul, am investit vreo 25.000 – 30.000 de euro, dar proprietarul locației ne-a păcălit şi a plecat. Iar acum suntem în proces cu el. Planul este să deschidem, în maximum şase luni, o sală într-un alt spaţiu. Ne dorim să găsim un spaţiu într-o zonă centrală din Bucureşti.
Bogdan Hossu: Eu am investit în spaţiul aflat în litigiu şi tot eu voi face investiţiile viitoare. Sorin va fi doar profesor.
Bogdan Hossu: Da. O să fie o clasă mixtă pentru adulţi, o clasă doar pentru femei şi o clasă pentru copii. Abonamentele lunare vor costa între 150 şi 200 de lei. În prima lună de funcţionare oricine va putea veni gratis. Dacă toate lucrurile merg bine, în şase luni, ne gândim să mergem spre companii şi să le propunem ca, în fiecare dimineaţă, să facem diverse exerciţii de înviorare cu angajaţii lor. Deja am discutat cu mai multe companii, care s-au arătat interesate de acest lucru.
Bogdan Hossu: Planurile mele vizează, în principal, partea de consultanţă. Vrem să deschidem birouri noi, atât în ţară, cât şi în străinătate. Avem deja un birou în Haga, un joint venture cu un partener străin. Am ales să deschidem în Olanda pentru că majoritatea investitorilor care nu sunt din Europa trec prin ţări ca Olanda, din motive fiscale. Ne dorim să deschidem încă un birou extern, pe acelaşi sistem ca în Olanda. Noul birou din străinătate va fi în Italia sau în Marea Britanie. În ceea ce priveşte România, avem în plan deschiderea unui birou în Cluj sau în Timişoara.
AICI puteți citi prima parte a inteviului cu Bogdan Hossu, publicat pe 29 februarie.