Piața românească a muncii, față în față cu o nouă posibilă criză globală

Evoluția piețelor bursiere globale, reducerea ritmului de creștere a economiei Chinei, scăderea prețului petrolului și a materiilor prime, precum și tensiunile sociale din interiorul Europei conturează peisajul perfect pentru apariția unei noi crize financiare globale. Un posibil nou declin al economiei mondiale va avea efecte directe asupra pieței muncii din România.

Izbucnirea unei noi crize financiare la nivel global nu va ocoli România și va produce efecte directe în rândul angajaților și salariaților de pe piața locală. „Dacă va izbucni o nouă criză mondială în 2016, eu cred că acest lucru se va întâmpla undeva spre sfârșitul anului. Totuși, un impact al unei posibile crize financiare globale pe piața românescă a muncii s-ar vedea abia din 2017”, declară Bogdan Hossu, fondatorul și proprietarul companiei de consultanță în fonduri europene Wise Finance Solutions, cu afaceri anuale de peste două milioane de euro.

Companiile străine din România ar recepționa primele șocul unei noi posibile crize financiare internaționale. Ulterior, turbulențele economice globale s-ar resimți și în rândul angajatorilor cu capital românesc. „Primul efect (al unei noi crize financiare globale – n.red.) pe care îl văd pentru piața românească a muncii este reducerea activității companiilor datorită unei diminuări a cererii interne și externe de produse. Reducerea activității aduce după sine o reducere a personalului. Nivelul impactului este însă diferit în funcție de industrie. Cel mai mult au de suferit industriile producătoare, cu un număr mare de angajați”, afirmă Adriana Radu, directorul de resurse umane al grupului MCA, care produce și comercializează uși de garaj și rulouri pentru ferestre. Pe de altă parte, o nouă criză financiară globală ar afecta mai puțin angajații din servicii și din industria de software. „Orice criză poate fi și o oportunitate pentru structuri mai mici, antreprenoriale, de consultanță, care pot furniza servicii la un cost redus clienților actuali sau pot inventa noi nișe. De asemenea, activitățile bazate pe online vor avea mai puțin de suferit datorită unei structuri reduse a costurilor”, precizează Adriana Radu.

Dacă va izbucni o nouă criză mondială în 2016, eu cred că acest lucru se va întâmpla undeva spre sfârșitul anului.

Angajații români din construcții și HoReCa s-au numărat printre cei mai afectați salariați de criza izbucnită în 2008 în Statele Unite ale Americii, care s-a propagat apoi în toată lumea. „Este extrem de greu să facem o previziune în ceea ce privește domeniile de pe piața românească a muncii care vor fi cele mai afectate de o nouă posibilă criză. În 2009 și 2010, cele mai abrupte declinuri au fost în construcții, logistică și depozitare, hoteluri și restaurante, utilități, dar și, pentru câteva trimestre, în zona de producție și finanțe bănci. Însă toate aceste domenii sunt legate de piețele de desfacere, deci depinde cum eventuala criză le va afecta pe aceastea, și e important să punctăm că o bună parte din aceste piețe sunt piețe internaționale”, spune Corina Gonteanu head of marketing & communication la Manpower Group România, companie de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară.

O nouă criză financiară globală ar duce la o creștere a ratei șomajului și la o scădere a locurilor de muncă disponibile. „Dacă va fi o nouă criză, în România se vor întâmpla aceleași lucruri care s-au întâmplat și în 2009. Adică va crește șomajul, vor fi foarte puține locuri de muncă disponibile și va exista un număr mare de candidați care se vor bate pe acele joburi puține”, arată Cristina Săvuică, chief hapiness office la Lugera & Makler România, companie de recrutare și plasare de personal în regim temporar.

Abordări diferite ale companiilor

Companiile abordează diferit ideea unei noi posibile crize financiare și efectele ei asupra pieței românești a muncii. De exemplu, Cristina Săvuică subliniază că nu și-a făcut un plan pentru scenariul în care o nouă criză ar lovi România.

„Companiile pentru care lucrăm nu dau semne că ar putea veni o nouă criză. Noi am crescut foarte mult ca business, atât anul trecut, cât și în primele două luni din 2016. Totodată, avem foarte multe poziții deschise pentru clienții noștri. Aș putea spune că ne apropiem de nivelul anului 2008, ceea ce este surprinzător având în vedere lucrurile care se petrec acum la nivel mondial. Nu avem un plan de măsuri pe care să le luăm în cazul în care o nouă criză mondială ar lovi România. La momentul 2008 ni l-am făcut pe loc. Însă depinde și ceea ar însemna o nouă criză. În 2009, de exemplu, în vreme ce partea de recrutare a fost foarte afectată, celelalte activități pe care le desfășurăm, precum payroll și plasarea de personal în regim de muncă temporară, nu au fost afectate aproape deloc”, menționează Săvuică.

Criza izbucnită în 2008 a transformat modul de lucru al companiilor, iar piața forței de muncă din România, și nu numai, a devenit caracterizată de modificări ale metodelor de lucru, ale practicilor de personal și ale aspirațiilor individuale de carieră. „Nu cred că putem să ne hazardăm să spunem că angajatorii din România sunt mai pregătiți decât în 2008 să facă față unei noi crize, pentru că încă nu am parcurs toate lecțiile respectivei crize, iar aceasta a fost oricum cu totul altfel decât cele anterioare. Noua normalitate este cea a incertitudinii și sunt companii care au învățat să se adapteze, iar altele care abia învață, dar impactul unei noi crize și forma pe care o va lua aceasta nu sunt deloc previzibile”, spune Corina Gonteanu.

Este extrem de greu să facem o previziune în ceea ce privește domeniile de pe piața românească a muncii care vor fi cele mai afectate de o nouă posibilă criză.

 

Una dintre dintre afacerile care încearcă să se adapteze unei potențiale noi crize financiare globale este MCA Grup. „Nu așteptăm sosirea crizei pentru a lua măsurile necesare contracarării unei eventuale crize. Fiind o companie orientată spre performanță,  echipa de management se pregătește în permanență pentru eficientizarea activității companiei. Apariția unei crize nu este factorul principal al acestei abordări. În acest moment suntem implicați în evaluarea costurilor aferente fiecărei activități, punerea pe hartă a proceselor existente și, ulterior, eficientizarea lor”, explică Adriana Radu, de la MCA Grup.

Angajații și plasa lor de siguranță

O eventuală criză globală nu va lovi doar în afacerile companiilor de pe piață locală, ci și în moralul angajaților din România. Dezvoltarea personală, atât în ceea ce privește competențele tehnice, cât și abilitățile de relaționare cu alți oameni, ar putea fi principală armă folosită de către salariații români pentru contracararea efectelor unei perioade problematice la nivel profesional și mental.

„Recomandarea este însă ca și angajații însiși să se <<înarmeze>> cu abilități și cunostințe vandabile chiar și în circumstanțe economice nefavorabile, pentru a fi mai puțin afectați de acestea. Piața muncii s-a bifurcat din ce în ce mai mult, persoanele cu abilitățile căutate au o putere de negociere și de reorientare mai mare, în timp ce persoanele cu calificări reduse sau depășite sunt mai vulnerabile”, spune Corina Gonteanu, de la la Manpower Group România.

Pe de altă parte, Lavinia Țânculescu, consultant organizațional în probleme de capital uman și doctor în psihologie, apreciază că angajații ar trebui să vadă o eventuală criză ca o pe o poartă către noi oportunități. „Orice criză este o oportunitate pe care viața ne-o aduce, de multe ori, ca să ne impingă în afara unei stabilități paralizante. Din criză se nasc cele mai puternice idei. Când realizezi că nu ai altă șansă decât să te ridici și să mergi mai departe, te capacitezi, te ridici și mergi mai departe. Crizele sunt benefice. Sunt dureroase și neplăcute în întregime, dar sunt benefice. O nouă criză ar putea scoate din așternut câteva minți adormite și inimi înghețate”, precizează Țânculescu.

Orice criză este o oportunitate pe care viața ne-o aduce, de multe ori, ca să ne impingă în afara unei stabilități paralizante.

 

Ea compară o criză financiară cu o perioadă plină de incertitudini din viața personală. „Poți să alegi să trăiești în iluzia că el  sau ea se va întoarce în căsnicie – în cazul unui divorț – sau să iți continui viața învățând ceva din ce a fost și păstrând și respectând lucrurile care te-au adus în momentul prezent. Mulți angajați privesc disponibilizarea ca pe un eșec. Pentru că asociază acest eveniment cu faptul că nu-și vor mai găsi un loc de muncă. Cred că ar putea face, în schimb, ar fi să încerce să își găsească un sens personal. Și apoi un nou loc de muncă”, adaugă Țânculescu.

Totodată, în eventualitatea unor concedieri datorate condițiilor economice, ar fi bine ca angajații să aibă un cont de economii cu minimum salariul pe trei luni și să nu devină disperați. „Angajatorii te simt că ești disperat și, paradoxal, nu te selectează. Exact cum nicio femeie nu va alege un bărbat care pare disperat. Știu că aceste comparații par superflue, dar sunt din viață și oricine se poate conecta la ele. […]Daca rămâi calm și firesc în criză și primești ceea ce ți se oferă cu demnitate și încredere că vei gasi soluții, poți continua să aștepti cu calm și demnitate și următoarea criză. Pentru că viața te vrea îmbunătățit si, de aceea, nu se oprește la crizele piețelor financiare”, menționează Țânculescu.

2007 versus 2015

Criza din 2008 a fost „anunțată” de un an 2007 euforic la nivel global, iar economia României nu a făcut excepție. Produsul Intern Brut (PIB) din România avansa cu 6,9% față de 2006, iar rata medie anuală a șomajului era de doar 4,3%. Totodată, companiile din România reușeau să creeze 142.200 de noi locuri de muncă în 2007, an la sfârșitul căruia economia națională avea 4,71 de milioane de salariați. De asemenea, România termina 2007 cu un salariu mediu net de 1.266 de lei, cu 348 de lei mai mult decât în ianuarie 2007.

Evoluția economică a României din 2015 seamănă destul de mult cu parcursul din 2007. PIB a crescut cu 3,7% față de 2014 și a înregistrat astfel, cel mai mare avans de la un an la altul din 2009 și până în prezent. Mai mult, la sfârșitul lui noiembrie 2015, România avea 4,59 de milioane de salariați, cu 167.500 mai mult decât la începutul anului trecut. Salariile au avansat mai mult în cele 12 luni din 2015 decât s-a întâmplat în perioada similară a lui 2007 Astfel, salariul mediu net la nivel național a evoluat de la 1.740 de lei în ianuarie 2015, la 2.114 lei în decembrie 2015, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 374 de lei. În ceea ce privește numărul pesoanelor fără loc de muncă, România a avut, în 2015, o rată anuală a șomajului de 5,12%.

Între 2007 și 2015, cel mai dificil an pentru piaţa muncii a fost 2010. România avea, la sfârşitul lui 2010, 4,1 milioane de angajaţi, cu peste 637.000 mai puţin decât în decembrie 2008. România a depăşit din nou pragul de 4,2 milioane de angajaţi în 2012, la sfârşitul căruia 4,31 de milioane de oameni erau înregistraţi ca salariaţi.