Se poate vorbi despre fericire la locul de munca?

Alexandra Gorea Hart Human Resource Consulting www.hart.ro Pentru a avea succes orice organizaţie are nevoie de angajaţi fideli. Oare o organizaţie care se bucură de succes […]

Alexandra Gorea
Hart Human Resource Consulting
www.hart.ro

Pentru a avea succes orice organizaţie are nevoie de angajaţi fideli.
Oare o organizaţie care se bucură de succes este una în care angajatii sunt mai fericiţi la locul de muncă decât alţii?
În literatura de specialitate, există puţine studii referitoare la motivele care contribuie la fericirea, performanţa, angajamentul faţă de organizaţie, rotaţia de personal şi relaţia acestora în mediul IT, un mediu prin excelenţă supus schimbărilor, atât în ceea ce priveşte tehnologia cât şi cunostinţele. O înţelegere mai profundă a acestor variabile şi a interacţiunilor dintre ele ar putea oferi cercetătorilor informaţii suplimentare în ceea ce priveşte factorii care determină rezultatele organizaţionale.
Un potential răspuns ar fi acela că angajaţii din domeniul IT caută un mediu în care să fie fericiţi.

De ce unii oameni se pot considera mai fericiţi la locul de muncă decât alţii? Deşi decadele recente au adus multe răspunsuri la acesta întrebare, rata dezvoltarii soluţiilor la acesta problema este mică.
Psihologii din domeniul organizaţional nu au excelat prin studiile despre fericire.
Nu numai că au ignorat total acest termen, dar măsurătorile lor au fost fie despre aspectele negative (de exemplu stres sau surmenare) fie au fost prea limitate (de exemplu satisfacţia postului). Aceste modele legate de posturi au exclus multe variabile importante, s-au concentrat pe aspecte mai înguste ale acestui domeniu.

{article-1965.gif}

Fericirea este foarte semnificanta pentru noi, la modul personal, şi există o mare preocupare pentru fericirea angajaţilor noştri şi pentru fericirea noastră. Cât despre importanţa practică, acum există dovezi considerabile că fericirea este implicată într-o serie de comportamente – performanţa în cadrul postului, rata demisiilor, absenteismul, comportamentul persoanelor şi poate creativitatea.

Este esenţial să gândim în termeni de mai multe dimensiuni ale fericirii. Una din dimensiunile principale se întinde de la a te simţi rău la a te simţi bine. Alte dimenisiuni se întind de la depresie la entuziasm şi de la anxietate la confort.
Aceste dimensiuni diferite ale fericirii sunt legate de diferite variabile din aria noastră de interes. De exemplu, cerinţele prea înalte în ceea ce priveşte un post sunt mai degrabă îndeaproape asociate cu nefericirea de tip anxiogen decât cu nefericirea de tip depresiv; oamenii aflaţi în poziţii superioare sunt mai fericiţi în termenii unei depresii scăzute dar mai putin fericiţi în termenii unei anxietăţi crescute .

De asemenea este esenţial să distingem între diferitele preocupări legate de fericire şi diferitele contexte. Conceptul de ‘fericire’ fără a avea un context este de notorietate globală pe când atunci când vorbim de ‘fericire’ încadrată într-un context (de exemplu satisfacţia postului) acoperă numai sentimentele legate de aceasta arie cum este cea a locului de muncă.

Expansiunea economiei globale şi continua evoluţie tehnologică au făcut ca organizaţiile să se confrunte cu o nevoie permanentă de schimbare, învaţare şi inovare. Datorită faptului că satisfactia (poate fericirea) persoanei care realizeaza sarcinile a devenit un factor esenţial al creşterii productivităţii, ea s-a transformat în acelaşi timp într-o garanţie a succesului organizaţiei.

Iată de ce înţelegerea factorilor care contribuie la fericirea angajaţilor şi implicit la performanţa acestora a devenit esenţială în ceea ce priveşte managementul resurselor umane.