• 8 Dec. 2015
  • 4 min

O şcoală privată îi ajută pe români să obţină joburi mai bine plătite în IT

Autor
eJobs
eJobs Înființat în 1999, eJobs este primul portal de recrutare ... Arată mai mult

Şcoala Informală de IT, un proiect educaţional privat apărut în 2013, la Cluj, îi pregăteşte pe românii care vor să obţină un loc de muncă mai bine plătit în industria IT&C.

Nevoia de personal calificat a firmelor de IT din Cluj-Napoca şi dorinţa românilor prost plătiţi de a obţine salarii mai bune au dus la apariţia Şcolii Informale de IT. „Prin 2013 am văzut un documentar despre armata britanică. În acel documentar era prezentat un sistem de training atât de bun implementat de armata britanică încât orice persoană care trecea prin acest proces de formare, timp de şapte săptămâni, devenea un soldat de elită. Şi am zis că dacă armata britanică reuşeşte să transforme un om normal într-un soldat, în şapte săptămâni, noi de ce nu am reuşi să învăţăm pe cineva programare în şase-şapte luni. Aşa a apărut Şcoala Informală de IT. Ideea şcolii este de a oferi o alternativă de reconversie profesională oamenilor motivaţi, care îşi doresc să facă programare la un nivel de începător”, spune Sebastian Văduva, preşedinte şi cofondator al Şcolii Informale de IT.

Foto portret Sebastian Văduva

Sebastian Văduva este confondatorul proiectului Şcoala Informală de IT

Văduva desfăşoară, încă din 2006, diverse traininguri pentru companii care activează în industria IT&C, precum Endava şi SoftVision, aşa că ştia că angajatorii din zona de informaţii şi comunicaţii se confruntă cu un deficit de personal calificat. „Ştiam că firmele de IT&C aveau nevoie de programatori calificaţi, la un preţ rezonabil, care să aibă o atitudine înclinată spre învăţare”, arată Văduva.

Şcoala Informală de IT livrează cursuri în Oradea, Cluj, Timişoara, Bucureşti şi Iasi pentru cei ce vor să obţină un job în Quality Assurance, Web Development, Java/Android development şi Project Management. Circa 170 de oameni au absolvit, până în prezent, programele instituţiei educaţionale private, care durează între patru şi şase luni. „Cursurile costă între 900 şi 1.400 de euro, în funcţie de complexitatea lor, iar banii pot fi plătiţi în mai multe tranşe. Considerăm că oamenii care participă la cursurile noastre fac o investiţie în viitorul lor. Dacă le-am oferi gratuit, cred că oamenii nu le-ar lua foarte în serios”, afirmă preşedintele şcolii.

Rată de succes impresionantă

 

75-80% dintre absolvenţii şcolii reuşesc să se angajeze într-o companie din IT la finalul cursurilor. „De asemenea, mulţi dintre absolvenţii noştri care nu se angajează într-o companie la finalul cursurilor preferă să lucreze pe cont propriu”, precizează Văduva.

Perspectiva unui salariu mai bun reprezintă principalul motiv pentru  care oamenii aleg să se înscrie la cursurile şcolii. Cineva care termină un curs de Quality Assurance se poate angaja pe un salariu de început de 1.700 – 1.800 de lei lunar. Altcineva, care trece printr-un alt curs, mai complex, poate obţine şi 3.500 sau 5.000 de lei net lunar. Dar sumele variază şi în funcţie de oraşul în care se găsesc absolvenţii”, adaugă Văduva.

Angajaţii din industria IT&C se numără în topul salariaţiilor din România în funcţie de veniturile lunare încasate. Salariul mediu net pe care îl primeşte un angajat din IT&C în România se ridică la 3.735 de lei, potrivit datelor din iulie centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Diferenţele dintre câştigurile salariale medii lunare între judeţele unde îşi desfăşoară activitatea Şcoala Informală de IT sunt semnificative. Astfel, angajaţii din Capitală primesc, lunar, cele mai mari salarii nete (2.544 de lei), urmaţi de cei din Cluj (2.036 de lei), Timişoara (1.944 de lei),  Iaşi (1.700 de lei) şi Hunedoara (1.503 lei).

La nivel naţional, angajaţii din educaţie sunt printre cel mai prost plătiţi din economie şi câştigă, lunar, 1.552 de lei, cu peste 2.100 de lei mai puţin decât salariaţii din zona de informaţii şi comunicaţii.

Media de vârstă a cursanţilor şcolii este de 25-26 de ani, iar 70% dintre ei au studii superioare. Printre cei care au absolvit programele instituţiei particulare de training se numără profesori, ingineri, muzicieni, arhitecţi sau militari. „Noi nu ne adresăm şomerilor, ci oamenilor care au demonstrat deja că au succes în anumite domenii. Când îi alegem pe viitorii cursanţi ne uităm la trei lucruri. Primul este gradul lor de motivare. Al doilea – gradul de cunoştinţe tehnice, iar al treilea este reprezentat de cunoştinţele de limbă engleză”, adaugă Văduva.

Cursurile se ţin în timpul săptămânii, luni şi miercuri, câte trei ore în fiecare zi sau în week-end, timp de şase ore consecutive. „Pentru o oră petrecută cu profesorul, fiecare cursant ar trebui să lucreze, individual, două ore”, menţionează preşedintele Şcolii Informale de IT.

Trainerii sunt manageri cu experienţă în companii din IT&C.

Văduva îşi doreşte ca anul viitor şcoala să deschidă filiale şi în Europa, în oraşe unde trăiesc mulţi români. „Nu e exclus să deschidem şi în alte oraşe din România, dar ceea ce am vrea este să ne extindem în Occident. Suntem în discuţii pentru Londra, Milano şi Paris. Pentru început vrem să replicăm modelul din România. Vrem, mai exact, să identificăm câte un site pentru fiecare locaţie, apoi să găsim traineri cu experienţa necesară pentru a ţine aceste cursuri”, conchide Văduva.

30.000 de IT-işti au plecat din România în ultimii 30 de ani

 

Între 25.000 şi 30.000 de specialişti IT români au emigrat în ultimii trei decenii, arată un studiu publicat recent de Griffits School of Management, parte a Universităţii Emanuel, din Oradea, şi Şcoala Informală de IT.

IT-iştii români care lucrează în străinătate primesc cele mai mari salarii în Elveţia, Marea Britanie şi Germania, potrivit studiului. 28% dintre cei chestionaţi au declarat un venit lunar net între 1.000 şi 3.000 de euro, în timp ce 36% au spus că primesc, lunar, între 3.000 şi 5.000 de euro net.

Totodată, 43% dintre IT-işti români din diaspora au declarat că au o slujbă primordial tehnică, 34% au indicat că jobul lor este parţial tehnic şi parţial de management de timp, în vreme ce doar 3% sunt implicaţi într-o poziţie superioară de management. 

A fost util articolul? 0

Leave a Reply