Scris de Marian Rujoiu Trainer Extreme Training, The way to excellence http://www.traininguri.ro Cuvântul criză pentru majoritatea dintre noi a devenit un clişeu. Când văd ştiri despre […]
Scris de Marian Rujoiu
Trainer Extreme Training, The way to excellence
http://www.traininguri.ro
Cuvântul criză pentru majoritatea dintre noi a devenit un clişeu. Când văd ştiri despre criză schimb canalul. Putem să negăm criza, nu putem însă să o ignorăm. Dincolo de efectele inerente (şomaj, consum redus, etc.) avem de-a face şi cu un blocaj mental, atât la nivel de companii cât şi la nivel individual.
În acest moment fiecare dintre noi, companie sau individ, avem trei variante:
1. victimizare
2. pasivitate
3. căutare de soluţii şi oportunităţi
Propun un exerciţiu de imaginaţie extrem de simplu pe care-l poţi face chiar în timp ce citeşti aceste rânduri. Îţi propun „o călătorie în timp”.Imaginează-ţi că suntem în februarie 2011, iar criza s-a terminat. Vânzările cresc, implicit consumul, companiile fac angajări masiv, guvernul scade uşor fiscalitatea. Întreg poporul respiră uşurat. Începe o nouă etapă socială şi economică. Numărul de şomeri 2009-2011 este de 200 000, iar 60 % din companii au falimentat. Nu ştim exact ce urmează, cert este însă că nu mai avem de-a face cu un blocaj, iar redresarea a început.
Imaginează-te în 2011 cu bunele şi cu relele lui. Vezi efectele din jurul tău şi te încearcă fel şi fel de sentimente. Simţi că ai fi putut face mai multe sau simţi că ai fi putut face mai puţine. Ai o „experienţă de criză”, iar indiferent ce urmează, ai acumulat noi experienţe şi noi trăiri.
Vreau să te întrebi acum, ce ai fi putut face mai mult în aceşti doi ani de criză. Vreau să te întrebi ce oportunităţi ai ratat? Cum mulţi dintre noi ştim, după ce trece un eveniment ne spunem: dacă aş fi ştiut…. aş fi făcut cutare sau cutare lucru. Din fericire, în acest moment avem toate datele, chiar dacă ne imaginăm că suntem în 2011. Putem trage deja concluzii pe marginea celor trei atitudini de mai sus:
1. cei care s-au victimizat, au rămas victime ale crizei
2. celor care au rămas pasivi, criza nu le-a adus nimic bun, din contră mulţi dintre ei intrând chiar în prima categorie
3. cei care au căutat soluţii şi oportunităţi în marea lor majoritate sunt bine.
În exerciţiul de imaginaţie pe care ţi l-am propus o să observi că mobilizarea era singura soluţie. Indiferent ce se va întâmpla în aceşti doi ani concluzia va fi aceeaşi: Cei care au ales să identifice soluţii au câştigat. Aceştia vor fi numiţi, mai ales de către noi românii, oportunişti şi speculanţi. Probabil aşa şi este, însă a nu fi conştient că din punct de vedere economic trăim după regulile capitaliste înseamnă ignoranţă, care este mai gravă decât prostia în acest caz.
„Fiecare om este ceea ce este datorită alegerilor pe care le face”, acesta este moto ul blogului meu personal. Poţi alege să te pui în mişcare sau poţi alege să te victimizezi. Nu trebuie să fii surprins însă că atunci când se va termina criza vei suporta efectele alegerilor tale. Poţi să aştepţi doi ani pentru a trage această concluzie sau te poţi mobiliza acum.
Ia o foaie de hârtie, imaginează-ţi că eşti în 2011 şi criza s-a terminat. Scrie pe hârtie cu liniuţă lucrurile care ai fi putut să le faci, dar nu le-ai făcut. Nu le-ai făcut pentru că nu ai avut timp să te gândeşti la ele fiind prins în malaxorul grijilor şi al crizei. Scrie pe hârtie ce ai fi putut face. Încercă să enumeri măcar 10 lucruri care ai fi putut să le faci. O să fi surprins plăcut de rezultate. O să desprinzi concluzii foarte simple, care pot fi soluţii şi oportunităţi. Din cele 10 alege măcar 3 pe care să le pui în aplicare şi începi să faci ceva în acest sens.
Este o vorbă veche: „Dacă tinereţea ar şti şi bătrâneţea ar putea, totul ar fi excelent”. Alege să faci această „călătorie în timp” şi să observi ce lucruri ai putea să afli. Încercă, este foarte foarte simplu. Când faci această călătorie, încercă să-ţi imaginezi şi să trăieşti această călătorie. Nu te rezuma la un demers teoretic, încercă să afli cum te vei simţi când criza s-a terminat. Îţi declanşezi în acest fel o stare soluţie, o stare care să te ajute să intuieşti lucrurile pe care ai fi putut să le faci dar nu le-ai făcut.
Poţi să accepţi cu plăcere această provocare. Este un exerciţiu simplu de imaginaţie, este o manieră în care-ţi poţi construi o viziune.
Acum, ca şi un studiu de caz o să dau chiar compania la care lucrez. Eu am făcut acest simplu exerciţiu. Am obţinut o listă, iar mai jos este dezvoltată numai una dintre idei.
În exerciţiul de imaginaţie mi-am dat seama că a existat în perioada crizei un blocaj generat de lipsa consumului, implicit a banilor lichizi. La o primă vedere m-am întrebat: Dar de ce-mi trebuiau mie banii? Şi mi-am făcut o listă de produse si servicii de care aş fi avut nevoie în perioada de criză. Practic, nu-mi trebuiau bani de dragul banilor ci-mi trebuiau bani pentru anumite produse sau servicii care ţin de creşterea companiei. Şi astfel am ajuns la ideea de TROC. Oare nu aş putea să fac, pe lângă traininguri contra bani şi traininguri contra produse sau servicii? Răspunsul a fost: De ce nu?
Aceasta este una dintre soluţii atât pentru mine cât şi pentru colaboratori. Am şi descoperit câteva avantaje, chiar poate fi una din posibilele soluţii. M-am gândit ca este o formula Win-Win.
Win pentru noi (Extreme Training)
1. îşi creste portofoliul de clienţi
2. “achiziţionează” diferite bunuri sau servicii care vor sprijini creşterea companiei
Win pentru parteneri
1. instruiesc forţa de vânzări sau echipele managerială
2. nu sunt nevoite să plătească în bani, ci plătesc în bunuri sau servicii
3. momentul este ideal (de exemplu, forţa de vânzări nu are foarte mult de lucru acum)
Domeniile cadru la care ne-am gândit sunt: auto, construcţii, turism, echipamente IT, publicitate, consultanţă, telefonie mobila, consumabile/papetărie, edituri/tipografii, traduceri, etc.
Pe de altă parte, cred ca vom putea colabora si cu persoane fizice. Practic, daca cineva are ceva de oferit si noi avem nevoie in acest moment de acest ceva sau am putea avea nevoie in următorii 2-3 ani, facem trocul!
Ce părere aveţi, cum vi se pare? Ce plusuri sau ce minusuri vedeţi la acest tip de parteneriat? Sunt convins că există şi plusuri şi minusuri, trebuie însă să luăm în calcul că este doar una dintre soluţii. Putem identifica chiar zeci de asemenea soluţii.
Identificaţi oportunităţi şi soluţii permanent. Aceasta este de fapt singura cale. De exemplu, soluţia de mai sus, TROCUL, este valabilă numai atunci când ai ceva de oferit, fie că eşti persoană fizică sau companie. Trebuie să fi dispus să oferi ceva, troc fără să oferi ceva nu este posibil. Fă o listă cu ce poţi face (cuantifică-le în cifre) şi gândeşte-te care sunt planurile tale, iar pasul imediat următor este identificarea unor potenţiali parteneri care ar putea avea nevoie de ceea ce oferi. De exemplu, dacă visul tău este să călătoreşti mult, gândeşte-te cum ai putea sprijini o agenţie de turism. Te poţi alege cu sejururi de neuitat. Această soluţie nu asigură totul, însă poate asigura acel plus pentru a trece peste perioada de criza foarte uşor. Cu cât mai multe soluţii cu atât mai multe oportunităţi.
Circulă un banc pe internet acum, îl redau mai jos pentru cei care nu au avut ocazia să-l citească încă:
E august, un mic oras pe malul marii …, in plin sezon, ploua torential de citeva zile, orasul arata de parca ar fi parasit.
Toti au datorii si traiesc din credite.
Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o camera.
Pune o bancnota de 100$ pe masa receptionerului si se duce sa vada camerele.
Seful hotelului ia repede bancnota si se duce repede sa plateasca datoriile la macelar.
Acesta ia bancnota si se duce repede sa-si plateasca datoria la crescatorul de porci.
Acesta la rândul lui se grabeste sa-si plateasca datoriile la cel ce-i livreaza furaje pentru porci.
Cel cu furajele insfaca bancnota si alearga la prostituata pe care nu o mai platise demult. In timpurile astea de criza pina si ea ofera servicii pe datorie!
Prostituata ia bancnota in mina si se grabeste spre hotel, unde fusese cu clientii ultimele dati si unde ramasese datoare.
In acest moment coboara rusul, dupa ce a inspectat camerele, spune ca nici o camera nu-i place, isi ia bancnota si paraseste orasul.
Nimeni nu a cistigat ceva, insa intregul oras traieste acum fara datorii si priveste optimist in viitor!
Revenind la călătoria în timp. Este un demers amuzant şi plăcut. Faptul că este util este cireaşa de pe tort. Lasă imaginaţia să-ţi zburde. Trocul este numai una dintre variante. Cine ştie, una dintre oportunităţi poate fi un stagiu cu bursă la o Universitate de renume, astfel că la sfârşitul crizei te poţi întoarce cu un plus valoare consistent. Sau poate ai ocazia să legi parteneriate cu oameni sau companii care în vremuri de linişte nu ar fi dorit. Sau poate fi o soluţie construirea unei pensiuni. Preţurile materialelor de construcţii au scăzut, de asemenea şi manopera. Sau în cadrul companiei, pot fi implementate proiecte de dezvoltare, proiecte amânate de mult timp. Reiau ce am spus mai sus: Cel mai mare risc este să nu rişti nimic. Sper că am reuşit să vă pun pe gânduri puţin. Faceţi simplul demers de a aşterne pe hârtie rezultatele „călătoriei în timp”. Este simplu, nu costă nimic şi poate aduce avantaje nebănuite. Lăsaţi imaginaţia să călătorească.
În următoare perioadă Extreme Training organizează un program de Management şi Leadership. Cu Extreme Training ai ocazia să vezi rezultate. Vizitează http://www.traininguri.ro află detalii, profită de sistemele de discount şi înscrie-te.
Alege Excelenta! Alege Extreme Training! Alege sa fii mai bun!
Scris de Marian Rujoiu
Trainer Extreme Training, The way to excellence
http://www.traininguri.ro
Extreme Training, the way to excellence
http://www.traininguri.ro – cursuri, traininguri
www.expert-teambuilding.ro – Team Building pentru companii
www.negociatorul.ro – resurse gratuite negociere
http://blog.traininguri.ro – Resurse Vanzari, management, negociere, doc utile, consultanta online
www.marian-rujoiu.ro (blog personal)