Concediul medical: când și cum îl iei

Ți s-a întâmplat să te îmbolnăvești și să te gândești că n-ai cum să lipsești de la job? Ei bine, să știi că ai dreptul la concediu medical în astfel de situații. În acest articol vei afla care e procedura necesară pentru a cere concediu medical, cu cât ești plătit și cine suportă costurile, precum și numărul de zile libere la care ai dreptul.

Concediul medical este un drept legal la care poți apela atunci când ești în incapacitate temporară de muncă. Dacă este un drept legat, asta înseamnă că angajatorul nu ți-l poate refuza. De aceea, este important să știi că există mai multe tipuri de concedii medicale, iar valoarea lor este cuprinsă între 75% din salariul brut și 100%. De regulă, afli mai multe despre ele atunci când ai nevoie, însă noi ne-am gândit să-ți aducem informațiile utile, deprinse din legile parcurse și din experiența noastră. Descoperă pas cu pas care sunt cele mai noi prevederi legale referitoare la concediu medical, dar și răspunsul la întrebările specifice care pot apărea când vrei să-l iei.

Concediile medicale sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate din 05.01.2018. În Ordonanța de Urgență sunt menționate condițiile în care poți lua concediu medical, tipurile de concedii medicale, stagiile de cotizare, precum și durata pentru care poți primi concediile medicale. Iată o sinteză a celor mai importante informații din OUG, precum și a completărilor recente care au fost aduse Ordonanței 158/2005.

Iată cele mai importante subiecte pe care le vom aborda în acest articol:

• • • Cine poate beneficia de concediu medical
    • Tipuri de concediu medical
    • Coduri concedii medicale plătite
    • Stagiul de cotizare pentru concediu medical
    • Cum poți obține concediu medical
    • Cum se calculează indemnizația pentru concediul medical
    • Cine plătește concediul medical

Noutăți concediu medical. Concedii cu plata CASS sau scutite de această plată

Guvernul a aprobat în ședința din 11 aprilie 2024 ordonanța de urgență care aduce clarificări privind categoriile de concedii medicale pentru care nu va fi percepută contribuția la sănătate (CASS), precizând codurile de indemnizații de concedii medicale pentru care urmează să fie reținută contribuția de asigurări sociale de sănătate, și anume: cod 01 (Boală obișnuită), cod 07 (Carantină) și cod 10 (Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru).
Vor scutite de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate indemnizațiile de concediu medical la care au dreptul persoanele care se afla în concediu pentru maternitate, îngrijirea copilului bolnav, risc maternal, îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice (neoplazii), HIV/SIDA, TBC, afecțiuni cardiovasculare, arsuri grave (marii arși), urgențe medico-chirurgicale etc.

Cine poate beneficia de concediu medical. Prevederi legislative

OUG 158/2005 prevede categoriile de persoane care pot beneficia de concediu medical:
(1) Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraţi, au dreptul, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum şi alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

C. beneficiază de indemnizaţie de şomaj, potrivit legii.

(2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.

Citește și despre concediu fara plata!

Tipuri de concediu medical

Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii sunt:

1. Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

Este plătit 75% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare sau cu 100% dacă este vorba de urgențe medico-chirurgicale, neoplazii, tuberculoză, SIDA sau boală infectocontagioasă din grupa A.

Ce trebuie să știi despre concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă:

• Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:
  A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020;
  B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:
  a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
  b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B şi C şi alin. (2);
  c) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.
• Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.
• Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
• Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP,  împreună cu CNAS, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.
• Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază după cum urmează:
  a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;
  b) un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;
  c) pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză.

De reținut!  Potrivit art 32, alin (1) din OUG 158/2005: „indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator sau din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), pentru zilele lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de incapacitate”.

2. Concediile şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă

Se acordă exclusiv pentru accidente de muncă sau boli profesionale. Acestea sunt plătite cu 80% din media veniturilor salariului brut din ultimele șase luni anterioare incidentului sau de 100% dacă este vorba de urgențe medico-chirurgicale.

Ce trebuie să știi despre concediile şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă

• Pentru a preveni îmbolnăvirile sau pentru a te recupera poți beneficia:
  a) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
  (1) Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B, care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă.
  (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.
  (3) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă este egal cu diferenţa dintre baza de calcul stabilită conform art. 10 şi venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.
  b) concediu şi indemnizaţie pentru carantină;
  Indemnizația de carantină, cod 07, este plătită cu 100% din salariul brut și nu necesită stagiu de cotizare.
  Potrivit DSP București, dacă ești confirmat pozitiv, cu Covid, trebuie să mergi pentru evaluare la medicul de familie sau la medicul specialist, care este în măsură să-ți spună  perioada în care ar trebui să stai izolat. Tot de la medicul de familie sau specialist poți primi şi concediul medical, potrivit OUG nr. 158/2005 cu modificările și completările ulterioare. Astfel, concediul medical se acordă acum doar pentru cei infectați cu COVID-19,  care sunt în izolare, dar nu și pentru cei carantinați pentru că sunt contacți direcți. Certificatele de concediu medical se eliberează de medicul de familie care are în evidență persoana infectată astfel:

• pentru persoanele nevaccinate, care nu au trecut prin boală sau cele trecute prin boală de mai mult de 90 de zile, vor primi concediu medical pentru o perioadă de șapte zile;
• persoanele vaccinate sau trecute prin boală în ultimile 90 de zile, vor primi concediu medical pentru o perioadă de cinci zile.

În cazul în care ai rămas că anumite simptome după Covid, iar reluarea activității nu poate fi posibilă, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungit de medicul de familie, însă fără ca durata cumulată a concediilor medicale să depășească 28 de zile calendaristice în ultimul an.

c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare.

(1) Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza biletului de trimitere, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(2) Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.
(3) În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul curant.
(4) Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
(5) După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare, asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale, în funcţie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurărilor sociale poate propune medicului curant actualizarea programului individual de recuperare sau, după caz, recomandă reluarea activităţii profesionale ori propune pensionarea de invaliditate.
(6) Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respecta programul individual de recuperare.
(7) Controlul recomandărilor medicului specialist şi al programului individual de recuperare, precum şi respectarea acestora de către asigurat se realizează de către organele specializate din structura CNAS, respectiv casele de asigurări de sănătate.
Costurile tratamentului balnear, precum şi cele ale acţiunilor de recuperare a capacităţii de muncă, prevăzute la art. 18 lit. c), se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.

3. Concediul și indemnizația de maternitate

Este plătit cu 85% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Ce trebuie să știi despre concediul și indemnizația de maternitate:

• Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, timp în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
• Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.
• Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.
• Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.
• Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
• De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.

4. Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

Este plătit cu 85% din veniturile brute.

Ce trebuie să știi despre concediul de îngrijire a copilului bolnav:

• Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
• În cazul copilului cu afecţiuni grave, asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 18 ani.
• Beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimul an la sistemul public de asigurări sociale.
• Beneficiază de aceleaşi drepturi, dacă îndeplineşte condiţiile cerute de OUG 158/2005 pentru acordarea acestora şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii în vederea adopţiei sau i-au fost daţi în plasament.
• Persoanele prevăzute în art. 27 din OUG 158/2005 beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav dacă însoţesc copilul la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau pe teritoriul altui stat care nu este membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
• Certificatele de concediu medical prevăzute pot fi eliberate persoanelor în drept, precum şi soţului/soţiei/rudelor de gradul I sau unei alte persoane împuternicite de către acestea în acest sens și pot fi transmise medicului pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
• Indemnizaţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) din OUG 158/2005 se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate prevăzută la art. 271 alin. (2) şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condiţiile legii, după caz.  Indemnizaţiile prevăzute la art. 26 alin. (11) se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate prevăzută la art. 271 alin. (2).
• Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 26 alin. (1) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul specialist, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
• Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) şi (11), art. 26, din OUG 158/2005 se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

5. Concediul și indemnizația de risc maternal

Este plătit cu 75% din salariul brut.

Ce trebuie să știi despre concediul de risc maternal:

• Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare.
• Indemnizaţia se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Coduri concedii medicale plătite

Este important de știut că există mai multe coduri de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate. În funcție de situația ta medicală, medicul va alege unul sau mai multe coduri, iar tu poți verifica în tabelul de mai jos care este valoarea indemnizației pentru fiecare cod. Reține: Codurile de indemnizație sunt diferite de codurile de boală.

*În septembrie 2021 a apărut Ordinul 1909/2021 care aprobă modelului unic al certificatului de concediu medical, în care se precizează că după codul de indemnizatie 15 “Risc maternal” se introduce un nou cod de indemnizaţie, codul 16, cu următorul cuprins: 16. Unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare …. 100%”

Stagiul de cotizare pentru concediu medical

Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) din OUG 158/2005 este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, conform articolului 7 din OUG 158/2005.

În articolul 8 din OUG 158/2005 se precizează că stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate se constituie din însumarea perioadelor:

• pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator sau, după caz, de către asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru șomaj;
• pentru care s-a achitat contribuţia prevăzută la art. 3 alin. (3) din OUG 158/2020
• pentru care persoanele sunt asigurate fără plata contribuţiei potrivit art. 3 alin. (2) din OUG 158/2005

(2) Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadele în care:

a) asiguratul beneficiază de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) a beneficiat de pensie de invaliditate;
c) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu examen de licenţă sau de diplomă organizat în prima sesiune. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale învăţământului universitar se face cu diplomele eliberate de instituţiile autorizate, în condiţiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire, foaia matricolă sau cu adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ superior;
d) a beneficiat de indemnizaţie lunară pe perioada concediului de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, de indemnizaţie pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
d1) persoanele asigurate au realizat, în temeiul legislaţiei interne a unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene pentru care sunt incidente prevederile legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, stagii de asigurare atestate prin intermediul formularului european privind totalizarea perioadelor de asigurare, eliberat de instituţia competentă la care acestea au fost asigurate anterior.

Nu este nevoie de stagiu de cotizare pentru:

• concediul de risc maternal
• urgențe medico-chirurgicale,
• tuberculoză,
• boli infectocontagioase din grupa A,
• neoplazii
• SIDA
  *Lista cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A este stabilită prin hotărâre a Guvernului.

Cum poți obține concediu medical

Este important ca mai întâi să discuți cu managerul tău și să-i explici situația medicală în care te afli și faptul că ai nevoie de concediu medical. Ulterior, colegii din departamentul de resurse umane vor completa o adeverință de plătitor (cu excepția urgențele medico-chirurgicale sau bolilor infecto-contagioase din grupa A), disponibilă și pe site-ul cnas.ro, care să ateste calitatea ta de asigurat și să menționeze numărul de zile de concediu medical pe care le-ai avut în ultimele  12/24 de luni (dacă este cazul). Pe baza acestei adeverințe, dar și a diagnosticului stabilit, medicul îți va elibera certificatul de concediu medical.

Cine eliberează certificatul de concediu medical

• medicul primar;
• medicul de familie – acestea poate acorda certificate de concediu medical cu durata de 1-14 zile, în una sau mai multe etape;
• medicul specialist din ambulatoriu de specialitate sau spital;
• orice medic care a încheiat o convenție în acest sens cu o Casă de Sănătate și are autorizație de liberă practică.

Este bine să știi că certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care are loc consultația medicală, medicul menționând numărul zile de concediu medical,  dar și codul de indemnizație. Poţi obţine certificat de concediu medical la o dată ulterioară, însă numai pentru luna în curs sau luna anterioară celei în care te prezinţi la medic. Iată situaţiile:

• în caz de sarcină și lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);
• pentru perioada de internare în spital;
• pentru aparat gipsat, la scoaterea gipsului numai de către medicul ortoped sau chirurg;
• situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;
• în cazul îmbolnăvirii în străinătate;
• în caz de carantină;
• pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice;
• în caz de deces al beneficiarului sau, după caz, al pacientului cu afecţiuni oncologice;
• în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, potrivit legii;
• în cazul unor tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare, prevăzute la art. 18 alin. (5);
• pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;
• pentru supravegherea şi îngrijirea copilului pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării.

Poți solicita certificatul medical și în format electronic.

Cum se calculează indemnizația pentru concediul medical

Să luăm exemplul unui angajat care are salariul minim brut pe țară de 3.000 lei și îşi ia concediu medical pentru 12 zile calendaristice, ce cuprind 10 zile lucrătoare. Suma de 3.000 lei este împărţită la 22 zile lucrătoare, iar plata pentru o zi înseamnă 136,36 lei . Remuneraţia pentru concediul medical va fi calculată astfel: 136,36 lei x 10 zile x 100%/85%/80% sau 75%.

Cine plătește concediul medical

Calculul şi plata indemnizaţiilor prevăzute de OUG 158/2005 se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.
Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului (angajatorului)  până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
(3) Plata indemnizaţiilor se face lunar de către:
a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A;
b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical;
c) Casa de Asigurări de Sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. B şi alin. (2), precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32.

Când nu se mai face plata indemnizațiilor

Plata indemnizațiilor poate înceta în diferite situații, începând cu ziua următoare celei în care:

• a) beneficiarul a decedat;
• b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor;
• c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale;
• d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat;
• d^1) pacientul cu afecţiuni oncologice a decedat.

Pentru a-ți fi mai ușor în obținerea concediului medical, îți prezentăm în continuare întrebările și răspunsurile, strânse din experiența noastră și a cititorilor noștri, pe această temă:

Întrebări concediu medical

Dacă nu sunt angajat, dar vreau să fiu asigurat pentru concedii medicale, cum procedez?

Te poți asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Ordonanței de Urgență 158/2005, pe bază de contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, încheiat la Casa de Asigurări de Sănătate.

Care este durata concediului medical pentru incapacitate temporară de lucru?

Durata de acordare a concediului medical pentru incapacitate temporară de lucru este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist, până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

În cazul în care nu m-am recuperat după cele 183 de zile de concediu medical, ce variante am?

În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul primar sau medicul specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate. Medicul expert al asigurărilor sociale este cel care decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii în raport cu pregătirea profesională ori pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii Publice.

Am avut două concedii medicale pentru afecțiuni diferite în aceeași lună. Cine face plata acestora?

În situaţia în care în aceeaşi lună ți se acordă două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, plata se suportă conform art. 12 din OUG 158/2005 de angajator și de Casa de Asigurări de Sănătate.

Ce se întâmplă dacă sunt nevoit să iau concediu medical în timpul concediului de odihnă?

Codul Muncii menţionează în articolul 145, alineatul 5) că în situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav. Când nu este posibil, urmează ca zilele de concediu de odihnă neefectuate să fie reprogramate. Angajatorul este obligat să acorde concediu de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care te-ai aflat în concediu medical.

Care sunt prevederile legale dacă intru în concediu medical în perioada de preaviz?

În această situaţie, perioada de preaviz se suspendă, iar angajatorul va plăti concediul medical, în baza certificatului medical, până la finalizarea concediului. Preavizul va fi reluat când angajatul va reveni la birou.

Ce se întâmplă dacă angajatorul este nevoit să închidă activitatea, iar eu sunt în concediu medical?

În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile la concediile medicale, care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate, unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie, potrivit OUG 158/2005.

Sunt însărcinată și compania unde lucram și-a închis activitatea, iar eu mi-am pierdut statutul de angajată. Mai beneficiez de indemnizație de maternitate?

În cazul în care ești însărcinată și ți-ai pierdut statul de angajată din motive neimputabile ție, dacă naști în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat, indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie, potrivit art. 23, alineatul 2 din OUG 158/2020.

Sunt salariat și am grijă de un bolnav cu afecțiuni oncologice. Pot lua concediu medical?

Poí beneficia de concediu medical. Legea nr 24/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevede:

Art. 1
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d¹), cu următorul cuprins:

d¹) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;”.

2. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7
Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d¹) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.”

3. După articolul 30 se introduce un nou capitol, capitolul V¹, cuprinzând articolele 30¹-30³, cu următorul cuprins:

(1) Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist.

(2) Pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate exprima acordul prevăzut la alin. (1) numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament.

(3) Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient.

(4) În fiecare an în care primeşte concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică. De aceleaşi drepturi beneficiază şi pacientul cu afecţiuni oncologice. În situaţia pacientului cu afecţiuni oncologice care are handicap auditiv ori surdocecitate, acesta are dreptul inclusiv la un interpret autorizat al limbajului mimico-gestual, respectiv al limbajului specific al persoanei cu surdocecitate, după caz.

(5) Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a modifica protocolul oncologic pentru a include costurile necesare aferente în Programul naţional de oncologie.

Pentru acordarea acestui concediu medical, ai nevoie de stagiu minim de asigurare de șase luni în ultimele 12 luni anterioare celei pentru care se acordă. În OUG 158/2005, articolul 8, sunt detaliate perioadele care pot constitui stagiul de cotizare.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din OUG 158/2005.

Pentru eliberarea unui astfel de CM, salariatul trebuie să primească din partea angajatorului o adeverință din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă, pentru îngrijirea copilului bolnav sau de risc maternal, după caz, avute în ultimele 12/24 de luni. În plus, salariatului i se va cere, din partea medicului care va elibera CM-ul, și acordul pacientului oncologic de a fi însoțit de către acesta la intervențiile sau tratamentele de specialitate.

Legea 24/2022 stabilește că durata de acordare a concediului medical este de maximum 45 de zile calendaristice într-un interval de un an pentru un pacient. În situația în care salariatul trebuie să îngrijească mai mulți pacienți oncologici din familie, această limită se aplică fiecăruia dintre ei.

Cine îmi va plăti concediu medical dacă lucrez la mai mulţi angajatori?

Articolul 33 din OUG 158/2005 face referire la asigurații care lucrează la mai mulți angajatori: Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B şi care desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori, la fiecare fiind asigurată conform prezentei ordonanţe de urgenţă, indemnizaţiile se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator. Baza de calcul pentru fiecare indemnizaţie o constituie numai venitul obţinut pe fiecare loc de realizare.

Așadar, dacă îți desfășori activitatea în paralel la mai mulţi angajatori, indemnizaţiile pentru concediile medicale vor fi achitate numai de către angajatorii unde sunt îndeplinite condiţiile de stagiu.

Sintagma „după caz” diferenţiază angajatori numai în raport cu îndeplinirea stagiului minim de cotizare. Prin urmare, indemnizaţiile pentru concediile medicale pot fi achitate numai de către angajatorul/angajatorii unde asiguratul a îndeplinit stagiul minim de cotizare de 6 luni şi numai în raport cu veniturile realizate la acest angajator.

În cazul în care îndeplinești stagiul de cotizare la ambii angajatori, e nevoie să ceri două exemplare originale ale certificatului de concediu medical.

Ca excepție de la această regulă, ordinul comun MS/CNAS nr. 670/131/2023 stabilește că “pentru persoanele asigurate care sunt cadre didactice şi îşi desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori pentru completarea normei didactice, perioadele de stagiu de asigurare realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical se utilizează de către toţi angajatorii, iar indemnizaţiile se calculează şi se plătesc de fiecare angajator”.

Tot în cazul profesorilor, dacă le încetează contractele individuale de muncă şi încheie alte contracte individuale de muncă cu mai mulţi angajatori care adunate completează norma didactică, indemnizaţia aferentă certificatului de concediu medical va fi plătită de fiecare angajator în parte.

Este important să reții că plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate te ajută în situația în care, din motive medicale, nu poți lucra. Concediul medical nu impune condiția de a fi angajat, precum concediul de odihnă, iar normele legislative sunt prietenoase și în situația în care, din motive care nu țin de tine, ți-ai pierdut statutul de angajat. Așteptăm să ne povestești cum a fost experiența ta în obținerea concediului medical și ce situații ai întâmpinat.

Surse:

http://www.casan.ro/cassv//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/Legislatie/2021/OUG_158_2005.pdf

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/76513

https://lege5.ro/Gratuit/geydonbuga4da/legea-nr-24-2022-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-158-2005-privind-concediile-si-indemnizatiile-de-asigurari-sociale-de-sanatate

http://www.casan.ro/casdb/post/type/local/modificari-legislative-privitoare-la-concediile-medicale.html

https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-adoptate-in-cadrul-edintei-guvernului-romaniei-din-11-aprilie-2024

Ți-a plăcut articolul despre concediul medical? Citește și:

Ce drepturi ai în concediu de odihnă și în alte tipuri de concedii

Concediu prenatal 2024 – tot ce trebuie să știi