Cash, card sau fericire?

Te-ai gândit vreodată, dacă ar fi să îți tranzacționezi fericirea, în câte lingouri de aur s-ar transforma?

„Mai multă fericire e în bordeiul săracului decât în palatul bogatului”, spune un proverb românesc. Dar chiar așa stau lucrurile sau banii aduc, într-adevăr, fericirea? Când ești fericit, te gândești la bani? Cât de importanți crezi că sunt banii pentru fericirea românilor? „O zicală din bătrâni spune că nu banii aduc fericirea. Totuși, lipsa acestora ne poate cauza multe griji și necazuri. Este foarte important ca oamenii să-și înțeleagă cu adevărat nevoile, dar și problemele.  Diferența dintre o dorință și o nevoie este mare: una este să ne dorim bani pentru a pleca în excursie într-un loc exotic și alta este să avem nevoie de bani pentru o spitalizare urgentă”, spune Tomasz Ignaczak, director general la compania de management al creanțelor KRUK România. Și economistul Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană, admite importanța banilor, dar punctează că banii nu pot cumpăra fericirea. „Nu cred că nivelul de fericire este direct proporțional cu nivelul avuției. Dar nivelul de bunăstare influențează direcția cheltuirii banilor. În România există două perpective contradictorii. Pe de-o parte, sărăcia noastră relativă ne face să prețuim, mai degrabă, lucrurile materiale, care ne ajută să ne satisfacem nevoile imediate. Pe de altă parte, datorită religiozității românilor, cred că lumea de la noi din țară este destul de mulțumită cu ce are. Cineva a spus foarte frumos că fericirea este diferența dintre așteptări și realitate. Astfel, dacă ținem cont de aspectul religios, nu cred că românii au atât de multe speranțe sau așteptări. Ceea ce-i face mai relaxați”, afirmă Bogdan Glăvan.

Mulțumirea românilor față de ce au, după cum subliniază Bogdan Glăvan, reiese și dintr-un sondaj realizat, în mai multe țări din Europa, de către subsidiara britanică a companiei de cercetare de piață GfK. Peste jumătate dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți cu nivelul de trai, chiar dacă salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană (UE). Datele Eurostat, biroul de statistică al UE, arată că românii sunt, după bulgari, cel mai prost plătiți dintre toți locuitorii statelor membre. Salariul lunar minim brut din România este de 1.250 de lei (280 de euro), iar câștigul salarial mediu net se plasează la 2.078 de lei (463 de euro).

„Nu cred că am fi neapărat mai fericiți dacă salariul mediu net din România ar fi 1.000 de euro sau 1.500 de euro, ci ne-am permite să ne adresăm și alte nevoi superioare celor de bază.  De exemplu, ne-am permite să mergem la teatru, să apreciem o expoziție de pictură sau pe Brâncuși, de pildă. Ne-am dedica mai mult societății”, punctează Bogdan Glăvan.

Banii, fericirea și datoriile

Un venit mediu lunar de 1.000 sau 1.500 de euro net le-ar permite românilor, poate, să aibă mai puține datorii. Peste 750.000 de români aveau, în august, restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și la instituții financiare nebancare, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate de Banca Națională a României.  „Una dintre cercetările realizate anul trecut (de către Kruk România – n.red.) ce a avut ca temă modalităție prin care reacționează românii atunci când se află în situații financiare dificile, ne-a ajutat să vedem că românii au un sentiment de rușine atunci când au datorii. Starea lor de fericire nu este deplină atunci când se află în situații financiare dificile. Astfel, o situație materială bună le aduce românilor siguranță, dar și liniște sufletească. Acestea două din urmă am putea spune că merg mână-n mână cu sentimentul de fericire”, meționează Tomasz Ignaczak.

Foarte mulți dintre români nu au o situație economică bună, care să le confere o stabilitate materială, din cauza nivelului redus de cunoștințe financiare. Agenția de evaluare economică și financiară Standard & Poor’s evidenția, într-un sondaj publicat anul trecut, că 78% dintre români sunt analfabeți financiar. România a ocupat, în clasamentul alfabetizării financiare menționat anterior, ultima poziție la nivelul UE și locul 124 la nivel global, din 148 de țări analizate.

„Pe măsură ce informațiile, dar și cunoștințele financiare ale românilor vor progresa, ele vor ajuta la favorizarea schimbării de comportament, dar și la implementarea unei stări de liniște și a unei libertăți prin care fiecare va putea să-și gestioneze cu maturitate bugetul pe care îl are disponibil lunar. Buna planificare și evaluare a propriilor posibilități financiare este esențială. Dacă învățăm de mici să economisim, să fim cumpătați și să ne planificăm din timp toate cheltuielile semnificative, putem păstra echilibrul bugetului lunar și așa vom fi fără datorii”, mai spune șeful KRUK România.

O altă cauză care favorizează acumularea datoriilor și, implicit, afectează liniștea financiară a românilor, este comparația cu veniturile sau bunăstarea materială a prietenilor ori a rudelor. „Unul dintre principiile bune ale educației unui individ este să nu se compare cu restul și să nu tânjească după anumite lucruri. Însă este evident că omul acționează din două cauze principale. Fie din simpatie și iubire, fie din invidie și ură. Și este destul de clar că mediul cultural în care trăim este unul care pune accent pe concurență sau pe comparația cu vecinii. Dacă vecinul meu și-a făcut un credit și și-a luat o casă, eu de ce să fiu mai prost și să nu îmi iau una?! Din păcate, asta îi determină pe oameni să greșească și, cu siguranță, nu să devină mai fericiți dacă își iau o casă precum a vecinilor”, Bogdan Glăvan.

eJobs îi ajută pe români, de mai bine de 17 ani, să își găsească „fericirea financiară” prin intermediul oportunităților de joburi pe care le publicăm. Te invităm să testezi cât de fericit eşti la job. Intră pe ejobs.ro/happy/ şi încearcă testul #HappyLaJob, o componentă a campaniei „#HappyLaJob: un demers pentru fericire-n Univers”. Parte dintr-o inițiativă strategică pentru creșterea nivelului de fericire vis-a-vis de viața profesională din România, eJobs ridică o întrebare în jurul căreia gravitează multe decizii, atitudini și acțiuni din viața de zi cu zi și din carieră. eJobs are convingerea că, dacă ne punem întrebarea „Sunt fericit?” și dacă răspundem cu onestitate, putem să găsim soluții și să facem schimbări în bine, care ne vor ajuta atât la serviciu, cât și acasă.