Ce se întâmplă cu impozitul de 2% pe care îl redirecţionezi din salariu

Angajații români au posibilitatea de a redirecționa 2% din impozitul pe venit către un ONG până la data de 25 mai 2016. Iată cum sunt folosiţi aceşti bani de Asociaţia Curtea Veche, o organizaţie non profit, care a iniţiat un program de educaţie a copiilor cu efecte şi în alte domenii: sănătate, alimentaţie, sport.

Procesul de redirecționare a impozitului nu reprezintă o sponsorizare sau o donație privată, ci un sprijin pe termen lung pe care cetățenii îl pot oferi societății românești. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală deţinute de Asociaţia Curtea Veche, din anul 2000 şi până în prezent, numărul persoanelor care au ales să ofere 2% din impozitul pe venit a crescut şi a ajuns până la 1,6 milioane de donatori. Este, însă, nevoie ca tot mai mulţi angajaţi şi persoane care au profesii liberale să consţientizeze importanţa redirecţionării impozitului de 2% din venit. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, România are în prezent aproximativ 5,3 milioane de salariaţi şi 2,7 – 2,8 milioane de oameni cu venituri din profesii libere şi alte activităţi.
Am stat de vorbă cu Valentina Roman, director executiv al Asociației Curtea Veche, despre campaniile de redirecţionare a impozitului pe venit.

Conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, puțini români direcționează cei 2% către o organizaţie non profit. Ce se poate face pentru ca procentul să crească și cum ajută, de fapt, ONG-urile la dezvoltarea societății?

Este dreptul fiecărui angajat de a lua la cunoştinţă această posibilitate de a dona 2% din impozit, sumă care este redirecţionată către stat în caz contrar. Prea puțini știu însă de acest lucru. Dacă în București există ONG-uri care reușesc să își creeze o campanie de promovare foarte bună sau anumite companii își informează angajații prin campanii interne, în provincie prea puțini știu că au la îndemână acest instrument.
Este necesară o campanie de informare la nivel național, însă nicio organizație nu este suficient de puternică pentru a acoperi întreaga țară cu mesajul ei. Autoritățile ar putea ajuta în acest proces de informare publică, mai ales că, fără organizațiile non-guvernamentale, ar gestiona cu greu toate problemele societății civile.
Sprijinul oferit de angajați prin procentul de 2% poate ajuta extrem de mult sectorul non-guvernamental să își dezvolte programele. Din păcate, asociațiile din România încă nu au dezvoltat obiceiul de a include în bugetele lor și acel „management fee” (taxă de administrare – trad.) care reprezintă costurile administrative și de personal fără de care unele proiecte nu se pot derula. Așa se întâmplă că deși poate atrag sponsorizări de la diverse companii, acestea ajung doar pentru implementarea efectivă a proiectului și restul costurilor (de personal, de promovare sau administrative) pot rămâne neacoperite. Sigur că suma redirecţionată de fiecare contribuabil depinde de mărimea venitului său și nu este foarte mare, dar cumulate pot însemna foarte mult pentru sectorul nonprofit.

Companiile pot avea un rol decisiv pentru încurajarea angajaților?

Românii nu sunt încă obișnuiți să realizeze donații deoarece caritatea și voluntariatul nu sunt atât de bine dezvoltate precum în țările occidentale. Abia în ultimii ani a început și în România să se observe rezultate concrete privind voluntariatul. Un exemplu de bună practică la nivel național este Ziua Curățeniei Naționale – „Let’s do it, Romania!” care s-a dezvoltat de la an la an. Contează extrem de mult convingerea personală, iar dorința de a oferi sprijin se va forma în timp odată cu generațiile care vin, cu transparența ONG-urilor care vor oferi încredere cetățenilor.
Din interacţiunea pe care am avut-o până acum cum mediul corporate, în luarea deciziei de a dona 2% din impozit contează recomandarea din partea familiei, prietenilor, cunoştintelor sau din partea companiei. Puţini sunt cei care declară că s-au documentat şi au decis singuri organizaţia după anumite criterii.
Companiile au un rol decisiv, pot informa angajații despre campanie şi le pot pune la dispoziţie lista ONG-urilor pe care le recomandă conform caracteristicilor culturii organizaționale. Petrom și BCR sunt exemple de companii care au inclus de ceva timp în comunicarea internă astfel de informări. Spre exemplu, încă din 2012, BCR comunică agajaților o listă cu ONG-urile recomandate ariilor sale strategice de implicare în comunitate și organizează un târg prin care aduce faţă în faţă angajatii BCR şi asociațiile.
Asociaţia Curtea Veche informează companiile despre acţiunile sale printr-un newsletter dedicat şi printr-o campanie de e-mailing în rândul partenerilor care ne-au fost alături până acum.

Care sunt domeniile cu cea mai mare nevoie de sprijin?

De-a lungul timpului se poate observa o predispoziție a românilor pentru campanii care susțin ecologia, sănătatea și problemele copiilor aflați în dificultate. Este foarte greu să alegi și să poți îndruma spre o singură cauză când sunt foarte multe probleme în societate și proiecte care au nevoie de susținere.
Totuși, cred că educația ar trebui să fie în topul alegerilor pentru că este temelia pe care se fondează toate celelalte domenii. Este îngrijorător faptul că există în România copii care nu au avut sau nu au deschis niciodată o carte, care nu știu să citească sau care deși știu și au tot ce le trebuie, nu înțeleg ceea ce citesc și nu pot reproduce mai departe (analfabetism funcțional). Copiii sunt viitorul și au nevoie de sprijin pentru a beneficia de cea mai bună educație astfel încât să poată alege distinge binele de rău și alege din imensitatea informațională ceea ce le trebuie. Educația este importantă pentru că se întrevede în multiple domenii: educație în sănătate, educație în alimentație, educație în sport, educație privind regulile de prim-ajutor pentru acei copii care locuiesc împreună cu o persoană mai în vârstă, educație financiară etc.
Pentru aceia care înțeleg importanța lecturii în viața de zi cu zi, a înțelegerii unui text, a descifrării unor informații, am inițiat programul naţional de lectură “Cărţile Copilăriei” prin care Asociația Curtea Veche își propune să promoveze lectura de plăcere în rândul copiilor și să minimizăm procentele de anafalbetism funcțional din România. Există elevi care nu au acces la cărți cărora le oferim această șansă sau există elevi mai fericiți care au acasă biblioteci pline și acestora le propunem proiecte care să le trezească interesul pentru lectură.

Ce se întâmplă cu donațiile pe care le primiți prin această acțiune de strângere de fonduri?

Asociaţia Curtea Veche este la început de drum, are numai doi ani de la înființare, prin urmare nu am investit într-o campanie de promovare la nivel înalt cum au organizațiile mai mari. Cu fondurile strânse până acum am oferit cărți copiilor din mediul rural și am organizat împreună cu aceștia cluburi de lectură unde micuții descoperă cititul de plăcere prin activități distractive. Există rezultate remarcabile de evoluție a unor copii care erau corigenți și după ce au participat la activitățile noastre au reușit să aibă note bune la școală. Unii copii lipseau de la ore și acum au început să recupereze noțiunile pierdute. Pot spune că în cei doi ani de la înfiinţare am donat aproximativ 30.000 de cărţi noi copiilor din Bucureşti şi din zece judeţe din România: Călaraşi, Iaşi, Ilfov, Tulcea, Mureş, Teleorman, Dolj, Hunedoara, Braşov, Bihor. Am contribuit la înfiinţarea a peste 20 de cluburi de lectură în şcolile din comunităţile cu acces limitat la cărţi. Banii obţinuţi din redirecţionarea impozitului pe venit îi putem folosi după calculele realizate de Administraţia Fiscală. În 2016, vom continua să promovăm cititul ca activitate distractivă pentru timpul liber potrivită pentru familie şi prieteni.