Tot mai multe companii încep să experimenteze cu un program de lucru redus, pentru angajații lor. Cel mai recent exemplu este firma românească WebDigital.
Din august 2016, agenția de marketing WebDigital a trecut de la cinci zile lucrătoare pe săptămână la patru, devenind astfel prima companie din România care face acest pas. Scopul deciziei a fost, după cum anunță și pe site-ul oficial, de a avea o echipă mai odihnită și, astfel, mai concentrată și mai eficientă.
„Prin aplicarea acestei decizii, dorim să ne concentrăm pe oferirea timpului, a cunoștințelor și a rezultatelor mai bune într-un timp mai scurt”, explică WebDigital în manifest.
Schimbarea a venit în urma altor exemple date de alte firme din lume, care au început să pună în practică programe de lucru reduse și au avut rezultate pozitive. Iată câteva dintre acestea.
Amazon – La sfârșitul lunii august, compania de e-commerce Amazon anunța că urma să implementeze un program de lucru mai scurt, pe câteva echipe pilot. Angajații care intrau în proiect urmau să aibă aceleași beneficii ca până atunci, însă doar 75% din salariu, pentru 30 de ore lucrate pe săptămână, scrie The Washington Post.
Inițiativa se află încă în fază experimentală și presupune un orar de luni până joi, între 10:00 și 14:00. Restul de 14 cu ore lucrătoare (până la 30 pe săptămână) este așezat în program oricând îi este convenabil angajatului. Proiectul de reducere a numărului de ore lucrătoare urmărește, potrivit unei declarații a companiei, să schimbe programul de lucru tradițional, întrucât s-ar putea să nu se potrivească oricui.
Treehouse – Platforma educațională Treehouse a trecut din 2015 la un program de lucru de 32 de ore pe săptămână. Potrivit The Washington Post, angajații companiei lucrează de luni până joi, iar vinerea este liberă. Programul implementat de fondatorul Ryan Carson a fost gândit mai ales pentru salariații care sunt și părinți.
KPMG – Compania internațională de audit KPMG oferă angajaților un program de patru zile lucrătoare pe săptămână. Barbara Wankoff, director executiv al firmei, a explicat pentru publicația Fast Company cum poate avea succes acest program:
„Totul ține de individ și de liderul său”, spune ea. „Trebuie să fie gândite lucruri precum programarea ședințelor și planificarea principalelor termene limită și praguri. Pentru că suntem o cultură flexibilă, cu o forță de muncă virtuală peste tot pe glob, suntem obișnuiți cu metode de lucru care necesită alte ore decât cele normale.”
Se tot spune prin presă și prin canalele de social media că Suedia a trecut, oficial, la programul de lucru de 6 ore pe zi. Acest lucru este, în mare parte, fals. Deși unele companii au început să experimenteze cu ideea unui plan de activitate de mai puține ore, încă nu a fost implementat oficial un program național.
Câteva exemple de firme din Suedia, care într-adevăr au trecut la 6 ore de muncă pe zi, sunt centrul Toyota, din Gothenburg, Filimundus, un dezvoltator de aplicații, din Stockholm, și Background AB, o agenție de comunicare, din Falun.
Când vine vorba despre programul de la job, specialiștii au descoperit că un orar cu mai mult de 50 de ore pe săptămână duce la o productivitate mai scăzută, arată The Economist. Devine din ce în ce mai clar că cele două elemente (orele lucrate și randamentul) nu sunt direct proporționale.
Joe Rubin, expert în resurse umane, a declarat pentru Business Insider că un program ca cel experimentat de Amazon aduce mai mulți oameni în companie. Ca exemplu, Rubin arată spre tinerele mame care, cu un program săptămânal mai scurt, își permit să stea mai mult cu micuții lor, fără a fi nevoite să fie nevoite să își ia zile de concediu în plus.
De asemenea, Society for Human Resource Management scrie că, după ce un azil din Suedia a implementat programul de 30 de ore pe săptămână, guvernul suedez a descoperit că inițiativa a redus drastic absenteismul și a îmbunătățit productivitatea și sănătatea angajaților.
În același timp, autorul Jon Acuff scrie pentru TIME cum se va schimba modul de a lucra, odată cu dezvoltarea programului mai scurt și în alte companii. El explică faptul că un orar mai flexibil înseamnă atât mai multă libertate personală, cât și mai multă responsabilitate personală.
Sunt și experți care nu consideră că mai puține zile lucrătoare sunt soluția cea mai bună pentru productivitate. De exemplu, Allard E. Dembe, profesor la Universitatea de Stat din Ohio, este de părere că un program cu patru zile lucrătoare în loc de cinci nu va face decât să mărească numărul de ore lucrate într-o zi, clasicul program de opt ore fiind înlocuit cu unul de 10. În opinia sa, acest nou stil de a lucra va duce la stres, epuizare și probleme de sănătate.
„Problema principală cu această idee este că, orice muncă trebuie făcută, trebuie făcută în același număr total de ore. […] O săptămână lucrătoare de patru zile îi va face pe angajați să stea la serviciu mai multe ore decât ar trebui în mod normal. Pentru angajații care deja lucrează peste program, povara suplimentară de a comprima cinci zile în patru ar fi ultima picătură”, explică Dembe.