Cristiana Ionescu, o fostă avocată devenită fundraiser, și-a dat seama că educația este singura cale prin care copiii defavorizați de pe lângă București au o șansă la viață.
Cristiana Ionescu este mamă, voluntar, șefă de organizație neguvernamentală (ONG), fostă avocată și unul dintre cei mai apreciați fundraiseri din România. Deține agenția de fundraising Dreamcathers România și este fondatoarea asociației Edulier, care a pus educația în centrul preocupărilor sale. Edulier și-a propus, încă de la înființare, în 2010, să creeze o legătură între familiile bogate și cele sărace din județul Ilfov, să educe părinții spre toleranță și implicare și să realizeze un grup de inițiativă. Totul a pornit în comuna Corbeanca, cu ateliere de educație non-formală. În prezent, Edulier înseamnă 12 proiecte implementate în beneficiul comunității, 50 de voluntari implicați, peste 10.000 ore de voluntariat și mai mult de 1.000 copii asistați în Corbeanca (județul Ilfov), Periș (județul Ilfov), Bălteni (județul Ilfov), Buriaș (județul Ilfov), Otopeni (județul Ilfov), Balotești, (județul Ilfov), Ciocănari (județul Dâmbovița), Ograda (județul Ialomița), București, Daia (județul Giurgiu), Liveni (județul Botoșani) și Tătărăștii de Jos (județul Teleroman).
Asociația pe care o conduce Cristiana Ionescu a deschis, în primăvară, un centru pentru copii cu dificultăți de învățare, care au dislexie (tulburare la citit), discalculie (perterburare în învățarea calculelor) sau disgrafie (tulburare care afectează capacitatea de scriere). Cristiana este fericită, de cele mai multe ori. Și, pentru ea, fericirea înseamnă lucruri simple, precum zâmbetul băiatului său ori un boboc plin de brumă.
Cristiana Ionescu: De cele mai multe ori, da! Nu am tristeți iremediabile, am învățat să gestionez tristețea, să o transform, ca să nu mă transforme ea pe mine.
Cristiana Ionescu: Zâmbetul fiului meu, un boboc de trandafir plin de brumă din Grădina lui Moș Tănase, un curcubeu, un pahar de vin bun cu omul meu drag (soțul său – n.red.), veselia copiilor sau o pajiște din Ardealul inimii mele.
Cristiana Ionescu: Depinde. Eu, Cristiana, fundraiserul, sunt fericită, pentru că mi-am ales această profesie. Am făcut-o ca pe o decizie de viață, nu de program de lucru. Iar rezultatele muncii mele îmi aduc fericirea – copii care nu mai cunosc foamea, bătrâni cărora le calcă cineva pragul, clipe fără durere pentru persoane ce luptă cu boli incurabile, un viitor mai bun și educație pentru copiii de la sat.
Cristiana Ionescu: Opinia mea, indiferent cine și din ce poziție îți răspunde, este că banii nu aduc, per se, fericirea. Cum să o aducă? Sunt murdari, plini de microbi, miros oribil. Și spun asta cu experiența omului care a numărat în aproape 20 de ani de carieră foarte mulți bani, mai ales din cutiile de donații. Cred că banii sunt, cu adevărat, un mijloc pentru a obține bucurie, mică sau mare, pentru a dărui bucurie, mai mult sau mai puțin. Valoarea lor este utilă, ei nu cred că sunt.
Cristiana Ionescu: La mine, cele două pălării se cam îngemănează, cum ar trebui să fie la orice manager de ONG. Pentru că fundraising nu face doar fundraiserul, ci întreaga echipă, de la președinte la femeia de serviciu.
Cristiana Ionescu: Cred că momentele cu adevărat fericite au fost cele în care, după ani, m-am întâlnit cu vreun tânăr pe care îl sprijinisem când era copil și am aflat că e bine, că s-a descurcat, că viața lui e bună. Ca manager de ONG cred că un moment recent de fericire a fost deschiderea centrului Edulier pentru copiii dislexici.
Cristiana Ionescu: Copiii mei de la Edulier sunt fericiți dacă au ce mânca, dacă au ghiozdane noi să se ducă la școală, dacă merg, pentru prima dată în viață, în tabără ori dacă au scris sau citit bine, corect. Pentru părinții lor, cred că fericirea înseamnă să știe că nu sunt singuri și că primesc o mână de ajutor când e nevoie.
Cristiana Ionescu: Cred că voluntariatul este prima lecție pe are ar trebui să le-o predăm, ca părinți, copiilor noștri, pentru a-i vedea oameni întregi, pentru o educație completă. Da, eu sunt fericită când voluntariez.
Cristiana Ionescu: Cred că le este mai ușor copiilor să fie fericiți. Ei nu se iau atât de tare în serios, nu cară poverile lumii întregi în spate, nu au depresii și mega-tristeți. Cred că este o lecție pe care ar trebui să o învățăm și să o exersăm împreună cu ei.
Cristiana Ionescu: Mi se intoarce incomensurabil mai multă iubire, bucurie și fericire. Nu e ușor să dăruiești, dar la mine asta a devenit profesie, iar să primesc a devenit exercițiul meu zilnic.
Cristiana Ionescu: Știi ce am observat? Oamenii bogați își găsesc fericirea în experiențe, cei mai puțin avuți, în obiecte. Bătrânii apreciază mult bucuriile mici și dese, iar cei tineri vor fericiri absolute, uneori fără să se străduiască prea mult, poate și cu ceva garanții. Dar viața, ca și călătorie, nu oferă garanții, iar fericirea vine din tine, din educarea ta interioară, din momentele în care spui STOP și privești în jur. Găsești atât de multe motive de a fi fericit.
eJobs România te invită să testezi cât de fericit eşti la job. Intră pe ejobs.ro/happy/ şi încearcă testul #HappyLaJob, o componentă a campaniei „#HappyLaJob: un demers pentru fericire-n Univers”. Parte dintr-o inițiativă strategică pentru creșterea nivelului de fericire vis-a-vis de viața profesională din România, eJobs ridică o întrebare în jurul căreia gravitează multe decizii, atitudini și acțiuni din viața de zi cu zi și din carieră. eJobs are convingerea că, dacă ne punem întrebarea „Sunt fericit?” și dacă răspundem cu onestitate, putem să găsim soluții și să facem schimbări în bine, care ne vor ajuta atât la serviciu, cât și acasă.