Fericirea românilor trece prin sufragerie

Atenție! Urmează un articol serios despre fericire.

Te-ai întrebat vreodată dacă ești fericit(ă)? Te-ai gândit, la un moment dat, ce înseamnă fericirea? Crezi că românii sunt mai degrabă fericiți sau nefericiți? „La nivel declarativ, formal, fericirea este legată de împlinire personală, ceea ce implică: bunăstare familială – relații bune cu rude, niciunul din cei apropiați nu suferă de probleme grave de sănătate –  și un nivel de trai pe măsura așteptărilor. În viața de zi cu zi, fericirea este asociată cu o stare de mulțumire în repaus, de obicei după îndeplinirea unei sarcini cu puternice înțelesuri personale sau atingerea unui obiectiv”, spune sociologul Barbu Mateescu. Despre fericirea ca o stare de mulțumire vorbește și antropologul Vintilă Mihăilescu. „Fericirea este, poate, mai degrabă mulțumire; fericirea e pentru boieri, ca să spun așa. Cuvântul este, desigur, și cunoscut și înțeles, dar nu prea se face abuz de el, iar <<căutarea fericirii>> nu prea intră în preocupările curente ale românilor”, subliniază Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA), unde are funcția de director al departamentului de Sociologie din cadrul facultății de Știinte Politice.

El adaugă că, de regulă, românii sunt destul de ușor de mulțumit, mai ales când starea lor de satisfacție este corelată cu familia. „Aș zice că românii știu să fie mulțumiți – și se mulțumesc destul de ușor, cu destul de puțin. Dar mulțumirea lor este, de regulă, una privată, în spațiul familiei, al rudelor, al vecinilor și/sau al prietenilor. În mod oarecum paradoxal, românii tind să fie însă excesiv de nemulțumiți în spațiul public și oricând vine vorba de stat, instituții și, în general, de <<ceilalți>> din afara cercului lor apropiat”, apreciază Vintilă Mihăilescu.

Fericirea este, în afara locurilor de muncă, una dintre preocupările constante ale echipei eJobs România, așa că ne-am gândit să lansăm campania „Happy la job”. Demersul eJobs România își propune să arate cum percep și cum trăiesc românii fericirea, în fiecare zi. În perioada următoare, vom încerca să-i provocăm pe români cu informații și activități inedite, care vor avea în centrul lor conceptul de fericire.

„Aș zice că românii știu să fie mulțumiți – și se mulțumesc destul de ușor, cu destul de puțin.” – Vintilă Mihăilescu

 

Într-un articol intitulat „Despre fericire”, sociologul Septimiu Chelcea apreciază justificat să considerăm că „fericirea este cel mai înalt grad al stării de bine subiectivă”. „Numai când bunăstarea subiectivă este maximă, cred că putem vorbi de fericire. Și mai adaug: fericirea nu este o stare permanentă, de lungă durată, ci momentană, episodică, de scurtă durată. De-a lungul întregii vieți, trăirea fericirii se poate repeta cu o frecvență mai mare sau mai mică, la intervale variabile: de la secunde la ani sau zeci de ani”, explică, în lucrarea „Despre fericire”, Septimiu Chelcea, profesor al facultății de Sociologie și Asistență Socială, la Universitatea din București.

Fericirea la raport

România ocupă locul 71, cu 5.528 de puncte, în clasamentul World Happiness Report, al celor mai fericite țări din lume, care include 157 de state. Cei mai fericiți oameni ai planetei trăiesc în Danemarca, Elveția, Islanda, Norvegia și Finlanda. Realizatorii studiului au măsurat fericirea în funcție de șase indicatori, cum ar fi Produsul Intern Brut (PIB) per capita, speranța de viață sănătoasă sau sprijinul social (aspect măsurat prin prisma celor pe care poate conta un om aflat într-o situație dificilă). „Supraestimăm gradul în care suntem, ca nație, nefericiți. O trăsătură des întâlnită este supraevaluarea problemelor, dificultăților, piedicilor și subevaluarea realizărilor proprii sau de grup. Acest lucru poate da impresia că <<suntem nefericiți>>, dar există diverse mecanisme psihologice care funcționează drept paliativ și atenuează efectele negative ale trăsăturii menționate anterior”,  punctează Barbu Mateescu.

Indicatorii fericirii

Fericirea românilor a fost cercetată periodic, în funcție de diverși indicatori, precum nivelul de trai, satisfacția vieții sau calitatea serviciilor publice. Astfel, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE), a semnalat, într-un raport publicat anul trecut, că România se află pe poziția a 15-a, în funcție de satisfacția vieții, într-un clasament care include toate cele 28 de state membre.

„Există nuanțe individuale când vine vorba de definirea fericirii. Un artist, de exemplu, poate fi fericit doar când se află în mijlocul procesului de creație. După cum afirmam anterior, fericirea poate fi definită în relație cu alți termeni, ceea ce, de altfel, e foarte util în căutarea și obținerea fericirii”, notează Barbu Mateescu.

Fericirea românilor pare să țină cont și de vârsta lor. „Problemele cu care se confruntă românii în vârstă sunt semnificativ mai mari, în ecuație jucând un rol important lipsa de perspective. De asemenea, gradul de integrare al vârstnicilor români în comunități de orice fel este mai redus, în special în urban, decât în alte țări, iar acest lucru este important: fericirea este cvasi-imposibil de obținut în singurătate. Cei 45 de ani de comunism au atrofiat, în bună măsură, încrederea românilor în grupuri și comunitate. Soluțiile individuale primează, deși, în ultimii ani, agregarea în structuri sociale este în creștere. Există avantaje considerabile în a vedea fericirea ca fiind un fenomen social, fiecare putând și urmând să contribuie în acest sens, dar, istoric vorbind, tentativele de a reglementa o astfel de conduită în România au fost de sorginte totalitară și au eșuat”, menționează Barbu Mateescu.

eJobs România crede că, indiferent de cum o percepem fiecare, fericirea reprezintă starea naturală a românilor și vrem ca mesajul nostru să ajungă la cât mai mulți oameni. „Nu cred că există un obiectiv mai important (decât fericirea – n.red.) pentru români. Pe de altă parte, depinde dacă definim fericirea prin contrast cu nefericirea sau prin contrast cu o stare de echilibru mai degrabă neutru. Chiar și așa, obținerea fericirii este un obiectiv major”, conchide Barbu Mateescu.

eJobs România te invită să testezi cât de fericit eşti la job. Intră pe ejobs.ro/happy/ şi încearcă testul #HappyLaJob, o componentă a campaniei „#HappyLaJob: un demers pentru fericire-n Univers”. Parte dintr-o inițiativă strategică pentru creșterea nivelului de fericire vis-a-vis de viața profesională din România, eJobs ridică o întrebare în jurul căreia gravitează multe decizii, atitudini și acțiuni din viața de zi cu zi și din carieră. eJobs are convingerea că, dacă ne punem întrebarea „Sunt fericit?” și dacă răspundem cu onestitate, putem să găsim soluții și să facem schimbări în bine, care ne vor ajuta atât la serviciu, cât și acasă.