Românii care au câştigat de pe urma crizei mondiale

Anii de criză şi cei de după turbulenţele financiare globale au lovit din plin piaţa forţei de muncă din România, care a dat primele semne evidente de însănătoşire abia anul trecut. Totuşi, perioada 2008 – 2014 nu a creat doar pierzători în rândul angajaţilor români, ci şi câştigători.

Cei mai fericiţi angajaţi din România, în perioada decembrie 2008 – decembrie 2014, au fost angajaţii din IT şi HoReCa. Ei sunt câştigătorii crizei, cel puţin din punct de vedere statistic. Numărul locurilor de muncă a crescut, între decembrie 2008 şi decembrie 2014, în şapte dintre cele 18 domenii majore din economie analizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Printre cele şapte sectoare de activitate se numără agricultura, HoReCa şi IT&C. Cele trei domenii aveau, în decembrie 2014, cu aproape 50.000 de locuri de muncă mai mult decât în decembrie 2008. Dintre industriile menţionate anterior, cel mai important avans al joburilor s-a înregistrat în IT&C, care număra 139.100 de angajaţi în decembrie 2014, cu 24.900 de salariaţi peste cifrele de la sfârşitul lui 2008.

Salariile angajaţilor din IT şi comunicaţii au crescut, în medie, cu 946 de lei între decembrie 2008 şi decembrie 2014.

„Una dintre explicaţiile pentru care s-a înregistrat o creştere a numărului locurilor de muncă în domenii precum agricultură, HoReCa şi IT&C ar fi că aceste sectoare au fost mai puţin afectate de criză. Totuşi, dacă vorbim despre HoReCa, datele sunt puţin suprinzătoare, având în vedere că acest domeniu a început să-şi revină abia anul trecut, datorită investiţiilor.  În IT&C a crescut numărul locurilor de muncă pentru că multe companii din Vest active în industrii precum call-center, IT şi shared services au decis să se mute în România, în condiţiile în care aici există o forţă de muncă mai ieftină şi calificată”, declară Cristina Săvuică, chief happiness officer al companiei de recrutare şi consultanţă în resurse umane Lugera.

Campionii creşterilor salariale

Românii angajaţi în domeniul „alte activităţi de servicii” au înregistrat, între decembrie 2008 şi decembrie 2014, cea mai mare creştere salarială, dintre toţi angajaţii din economie. Astfel, la sfârşitul anului trecut, ei câştigau, în medie, 1.311 lei lunar, cu 54% mai mult decât la finalul lui 2008. Salariaţii din sectorul „alte activităţi de servicii” pot lucra într-o organizaţie neguvernamentală, într-un sindicat, într-un partid politic, într-o biserică , într-o firmă de pompe funebre, într-un coafor ori ca reparatori de ceasuri, încălţăminte sau calculatoare. Pe locul al doilea în clasamentul creşterilor salariale se află angajaţii din domeniul „activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport”, cu +49,8%, care primeau, lunar, 926 de lei, la sfârşitul lui 2008, pentru ca patru ani mai târziu să încaseze, în medie, 1.388 de lei. Angajaţii din industria „activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport” au joburi în firme de închiriere şi leasing, agenţii de plasare de forţă de muncă, agenţii de turism  şi în companii de pază şi protecţie. De asemenea, peisagiştii şi cei care desfăşoară activităţi de secretariat se încadrează tot în domeniul „activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport”. Topul campionilor majorărilor salariale este încheiat de angajaţii din industrie, ale căror venituri medii lunare au avansat cu 43,8%, de la 1.364 de lei, în decembrie 2008, până la 1.962 de lei, în decembrie 2014.

În IT&C a crescut numărul locurilor de muncă pentru că multe companii din Vest active în industrii precum call-center, IT şi shared services au decis să se mute în România, în condiţiile în care aici există o forţă de muncă mai ieftină şi calificată.

Totodată, angajaţii din zonele „informaţii şi comunicaţii” (+946 de lei), „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică” (+806 lei),  „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (+619 lei) şi industrie (+598 de lei) au beneficiat, în cei şase ani analizaţi, de cele mai importante creşteri salarile, din punct de vedere al  sumelor nete primite.

„Dacă ne uităm la companiile din energie, vom găsi nume ca E.ON, Enel sau Electrica. În toate companiile de genul ăsta, în care statul este acţionar, minoritar sau majoritar, au avut loc anumite creşteri salariale, în special în zona de top management. Totodată, una dintre explicaţiile pentru creşterile salariale din IT&C ar putea fi deschiderile de centre de shared services operate de anumite companii. Astfel, au apărut funcţii noi, iar companiile care au făcut investiţii în IT&C au trebuit să-şi atragă oamenii din piaţă şi au plusat puţin la salarii”, afirmă Mihaela Damian, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Saga HR Advisory.

Între decembrie 2008 şi decembrie 2014, salariul mediu net a crescut cu peste 22%, de la 1.489 de lei la 1.818 lei. Cu excepţia lui 2009, salariul mediu net s-a majorat în fiecare an din perioada decembrie 2008 – decembrie 2014. În intervalul decembrie 2010 – decembrie 2014 salariile medii ale românilor au crescut, de la un an la altul, cu circa 100 de lei, în timp de între decembrie 2004 şi decembrie 2008 salariile s-au majorat cu circa 200 de lei, la fiecare 12 luni.

2010, anul negru pentru locurile de muncă

Cel mai dificil an pentru piaţa muncii a fost 2010. România avea, la sfârşitul lui 2010, 4,1 milioane de angajaţi, cu peste 637.000 mai puţin decât în decembrie 2008. România a depăşit din nou pragul de 4,2 milioane de angajaţi în 2012, la sfârşitul căruia 4,31 de milioane de oameni erau înregistraţi ca salariaţi.

„Din perioada decembrie 2008 – decembrie 2014, cred că ar trebui să excludem intervalul  2008 – 2013, când aproape că nu s-au făcut angajări. Din contră, au avut loc foarte multe proiecte de outplacement (programe plătite de angajatori, prin care companiile se asigură că angajaţii pe care i-au concediat primesc sprijin pentru redresarea carierei – n.red.). Abia în 2014 piaţa a început să îşi revină”, spune Cristina Săvuică.

2014 a fost primul an când România a ajuns să aibă mai mulţi salariaţi decât în 2009. Astfel, la sfârşitul anului trecut, România avea 4,42 de milioane de angajaţi, faţă de 4,36 de milioane, cât erau în decembrie 2009. Mai mult, România nu a reuşit să recupereze încă angajaţii pe care i-a pierdut în perioada decembrie 2008 – decembrie 2014, potrivit datelor INS.  În iunie 2015, 4,55 de români aveau un loc de muncă, faţă de 4,73 de milioane, în decembrie 2008.

Manpower Group România, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară realizează, din primăvara anului 2008, un studiu periodic care măsoară intenţiile angajatorilor de a-şi creşte sau de a-şi scădea numărul total de angajaţi, în următoarele trei luni, prin raport cu trimestrul în curs.

„Pe baza indicatorului <<Previziune Netă de Angajare>>, calculat ca diferență între numărul de angajatori care au în vedere creşteri de personal şi cei care au în vedere reduceri de personal, se poate observa că în 2009 şi 2010 piaţa muncii a avut o perioadă de încetinire, în care intenţiile de restrângere a forţei de muncă au fost mai numeroase decât cele de sporire de personal. Prin contrast, perioada ce a urmat a fost caracterizată de un număr mare de angajatori care nu intenţionau niciun fel de modificare a numărului de angajați, nici în sensul creşterii, nici a reducerii de personal, ponderea acestora ajungând în unele trimestre până la circa 80%. Ponderea angajatorilor care intenţionau să își păstreze dimensiunea forţei de muncă a revenit sub trei sferturi abia în 2014, când putem spune că piaţa a recăpătat un oarecare dinamism, iar angajatorii sunt ceva mai optimişti”, arată Corina Gonteanu, head of marketing & communication la Manpower Group România.

Dacă ne uităm la companiile din energie, vom găsi nume ca E.ON, Enel sau Electrica. În toate companiile de genul ăsta, în care statul este acţionar, minoritar sau majoritar, au avut loc anumite creşteri salariale, în special în zona de top management.

Cele circa 158.000 de locuri de muncă apărute în domeniile în care a crescut numărul angajaţilor pe timp de criză şi în anii post criză nu au putut compensa cele peste 500.000 de joburi care au dispărut între decembrie 2008 şi decembrie 2014. Cele mai mari reduceri de personal s-au înregistrat în industrie (-194.300), construcţii (-62.000), comerţ (-58.100), învăţământ (-44.100), transport (-38.200) şi sănătate (-33.400). Pe de altă parte, domeniile care au pierdut cele mai puţine locuri de muncă sunt salubritatea (-500), tranzacţiile imobiliare (-7.500) şi intermedierile financiare şi asigurările (-18.300).

Salarii cu minus

Învăţământul este singurul domeniu major analizat de INS în care salariaţii câştigau mai puţin la sfârşitul lui 2014 decât la finalul lui 2008. Astfel, un angajat din învăţământ câştiga 1.533 lei net în decembrie 2014, iar în decembrie 2008  primea cu 5,7% mai mult, respectiv 1.626 de lei.

Cele mai mici majorări salariale din România, între decembrie 2008 şi decembrie 2014, au fost în domeniile „activităţi de spectacole, culturale şi recretative” şi „administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public”. Angajaţilor celor două sectoare le-au crescut salariale cu unul, respectiv cu doi lei, în şase ani.

Totodată, în primele şase luni din 2015, salariile au crescut, comparativ cu decembrie 2014, doar în şase dintre cele 18 sectoare din economie studiate de INS.

„Este foarte ciudat că salariile au scăzut în majoritatea domeniilor din economie faţă de sfârşitul lui 2014, pentru că nu ştiu să fi fost implementate în piaţă programe de reducere voluntară a salariilor. O explicaţie logică pentru această situaţie ar putea fi că angajatorii au redus poziţiile remunerate cu salarii mari.  Se întâmplă foarte des ca persoanele cu funcţii de management să fie invitate să părăsească organizaţiile din care fac parte, sub diverse motive, iar în locul lor să fie aduşi oameni mai tineri, cu salarii mai mici”, subliniază Mihaela Damian.

În ciuda evoluţiei salariale din primele şase luni, piaţa muncii pare să traverseze cea mai bună perioadă din decembrie 2008 şi până în prezent, după cum arată datele INS referitoare la evoluţia angajărilor în intervalul decembrie 2014 – iunie 2015.

Prima jumătatate a lui 2015 a adus o creştere a numărului angajaţilor în 15 dintre cele 18 domenii majore din economiei.  Cele 15 domenii au adăugat în economie peste 121.000 de noi salariaţi în primele şase luni ale anului. Cele mai importante angajări s-au făcut în industrie (+31.000 de salariaţi) şi în construcţii (+19.500 de salariaţi), două dintre domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni între decembrie 2008 şi decembrie 2014. Comparativ, cele mai puţine angajarări s-au înregistrat în salubritate (+500 de salariaţi) şi în tranzacţii imobiliare (+600 de salariaţi).