România urcă în topul salariilor: am depășit Ungaria și Grecia. Ce urmează?

E oficial: România face unul dintre cele mai rapide progrese salariale din Uniunea Europeană. Pentru prima dată în ultimul deceniu, am depășit Ungaria și Grecia la nivelul salariului mediu și ne apropiem cu viteză de Polonia, țara considerată mult timp reperul regional al veniturilor competitive.

Acest salt este un semnal important despre unde se îndreaptă economia, ce rol începe să joace România în piața europeană a muncii și ce oportunități deschide această schimbare pentru angajați.

Dar, înainte să ne grăbim să proclamăm o „revoluție salarială”, merită să privim cu atenție ce stă în spatele acestor cifre. 

Cum am ajuns să depășim Ungaria și Grecia

În ultimii 5 ani, România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din UE. Indiferent că ne uităm la salariul mediu brut, la costul orar al forței de muncă sau la salariul real ajustat la prețuri, trendul este clar: creștem mai repede decât majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est.

Detaliul care schimbă calculele: formula nouă de raportare

Salariul mediu brut raportat la nivel european include acum toate costurile angajatorului, nu doar salariul de pe contract. Asta înseamnă contribuții, taxe și alte cheltuieli obligatorii.

Rezultatul?
– Salariul mediu brut raportat pentru România pare cu circa 30% mai mare decât salariul brut clasic
– Salariul mediu comparabil real este mai aproape de ~16.000–17.000 € anual, nu de peste 21.000 €

Diferența de metodologie nu anulează progresul, dar îl pune în perspectivă.

România a crescut mult. Doar că o parte din creștere este dată de modul în care sunt raportate cifrele azi, comparativ cu anii trecuți.

De ce nu e doar un joc de cifre, dar nici o poveste de succes completă

Aceste ajustări metodologice nu trebuie ignorate: ele arată că progresul nu este pur și simplu o creștere organică a salariilor, ci și un efect legislativ.

De ce contează acest lucru pentru tine:

• Suma mai mare raportată (21.108 €) poate fi folosită de angajatori și economiști pentru a arăta un progres rapid, dar nu reflectă automat un boom al puterii de cumpărare.
• În negocieri salariale, referirea doar la cifrele „brut raportat” poate fi riscantă dacă nu cunoști contextul. E important să înțelegi ce înseamnă „brut” în acest calcul.

Pe de altă parte, chiar dacă „mediu brut raportat” este influențat de metodologie, costul orar al forței de muncă în România a crescut recent. De exemplu, Eurostat raportează că România are printre cele mai mari creșteri la costul forței de muncă orare.

Aceasta indică faptul că angajatorii plătesc mai mult nu doar pentru salariu, ci și pentru contribuții și alte costuri non-salariale.

Ce arată cifrele și ce nu spun

Trebuie să ținem cont de faptul că salariul nu este singurul indicator relevant. Costul vieții, taxele pe muncă și cheltuielile angajatorului contează foarte mult atunci când vorbim despre „puterea reală de cumpărare” sau „atractivitatea unei piețe de muncă”.

Puterea reală de cumpărare contează: salariul mediu raportat poate arăta bine pe hârtie, dar dacă nu este corelat cu costul vieții, avantajul poate fi mai mic decât pare.

Un alt detaliu important: media salarială europeană, conform unor rapoarte recente, este de aproximativ 39.800 €/an. Aceasta arată clar că România este departe de media UE.

Costurile non-salariale plătite de angajatori (taxe, contribuții) în România nu sunt la fel de mari ca în unele țări vestice, ceea ce înseamnă că pentru companii este relativ „ieftin” să plătească forță de muncă, dar acest lucru nu garantează că toată creșterea costului se va transforma în salarii nete mai mari.

Unde sunt oportunitățile

Chiar și cu toate aceste semnale de prudență, nu putem exclude oportunitățile reale. Iată ce ar putea însemna pentru tine

• Posibilitate de negociere mai puternică

Dacă înțelegi cifrele și le folosești în negocieri, poți cere condiții mai bune. Poate nu înseamnă 21.108 € efectiv câștigați, dar poți negocia pachete mai avantajoase (bonusuri, beneficii) pe baza acestui nivel raportat.

• Oportunități de roluri cu valoare ridicată

Poți viza poziții strategice, nu doar de supraviețuire. Dacă ai competențe în domenii cerute (IT, inginerie, data), e un moment foarte bun să vizezi poziții mai sofisticate. 

• Motiv mai bun să rămâi sau să te întorci

Pentru cei din diaspora sau pentru tinerii profesioniști, România nu mai e doar o opțiune de plecare. Poate fi locul în care merită să construiești o carieră serioasă, cu perspective de creștere reală.

Care sunt riscurile

Desigur, nu totul e garantat:

• Nu toți angajații vor beneficia la fel. Creșterea medie nu înseamnă că fiecare va avea un salariu dublu sau apropiat de Polonia.
• Inflația și costul vieții pot eroda creșterile salariale: dacă prețurile cresc puternic, puterea de cumpărare reală poate fi mai mică decât pare.
• Sustenabilitatea creșterii costului forței de muncă: dacă angajatorii trebuie să plătească tot mai mult, unii pot decide să automatizeze mai mult sau să realoce resurse, ceea ce poate tempera salariile pe termen lung.

Concluzie: realitatea este mixtă și merită urmărită cu atenție

Da, cifrele arată un progres. Da, România pare să urce în clasamentul salarial european dacă ne uităm la salariul mediu brut raportat. Dar acest progres nu este complet natural, o parte vine din modificări legislative care schimbă modul de calcul.

Realitatea este mixtă: există oportunități, dar și riscuri. Pentru cariera ta, cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să înțelegi aceste nuanțe, să negociezi inteligent și să te poziționezi strategic.

Ți-a plăcut articolul? Citește în continuare:

Ai lucrat în grupa a II-a de muncă? Uite ce beneficii ai în plus la pensie

Vești șoc: uite ce pensie obții după 40 de ani de muncă

Tichet de masă. Noutățile pe care merită să le știi