
În timp ce costurile cresc de la o lună la alta, salariile din România par să facă pași mici într-o cursă care se accelerează constant. Prima parte din 2026 vine cu o veste aparent bună: salariul mediu net a ajuns la 5.400 de lei, în creștere față de anul trecut.
În practică, însă, mulți angajați spun că diferența aproape că nu se simte. Datele centralizate în Salario, comparatorul salarial dezvoltat de eJobs, arată că salariile au crescut cu 3,8% față de aceeași perioadă din 2025. Problema este că ritmul acesta rămâne sub presiunea inflației și mult sub ceea ce își doresc candidații atunci când își caută un job nou.
Practic, există în continuare o diferență de aproximativ 30% între salariile oferite de companii și nivelul salarial pe care îl consideră rezonabil angajații.
Iar asta se vede tot mai clar în comportamentul candidaților. Mulți nu mai schimbă jobul doar pentru un titlu mai bun sau pentru flexibilitate, ci pentru că venitul actual nu mai acoperă același stil de viață ca acum doi-trei ani.
Cele mai multe salarii raportate în platformă se încadrează între 4.500 și 7.000 de lei net, ceea ce conturează, de fapt, noua „clasă de mijloc” a pieței muncii din România. Salariile de peste 10.000 de lei rămân încă o excepție și sunt raportate de doar unul din zece angajați.
Bucureștiul rămâne lider, cu o medie de 6.000 de lei net pe lună, urmat de Cluj și Sibiu. La polul opus sunt județe în care salariile medii abia ating pragul de 4.000 de lei.
Poate mai important decât clasamentul în sine este însă altceva: în unele dintre aceste județe, diferența dintre cât câștigă oamenii și cât cred că ar trebui să câștige a devenit uriașă. În Mehedinți, de exemplu, angajații spun că ar avea nevoie de aproximativ 7.000 de lei pentru un trai confortabil, în condițiile în care salariul mediu raportat este de 4.500 de lei.
IT-ul continuă să conducă detașat, cu salarii medii de aproximativ 8.000 de lei net. Salarii peste medie mai apar și în inginerie, telecom sau industria aeronautică.
În schimb, oamenii care lucrează în HoReCa, call-center, curățenie sau industria alimentară rămân în continuare printre cei mai slab plătiți angajați din economie, deși multe dintre aceste domenii se confruntă de ani buni cu deficit de personal.
Dincolo de cifre, concluzia e simplă: salariile cresc, dar nu suficient cât să reducă presiunea financiară pe care o resimt oamenii. Iar pentru candidați, asta înseamnă că negocierea salarială devine tot mai puțin un „bonus” și tot mai mult o necesitate.