
Pierderile în familie sunt momente dificile, iar pe lângă durerea emoțională, cei afectați se confruntă și cu necesitatea de a-și gestiona responsabilitățile profesionale. În aceste situații, Codul Muncii prevede dreptul angajaților la zile libere deces, dar detaliile legate de durata și condițiile acestor zile sunt adesea neclare pentru angajați.
Conform Codului Muncii, angajații au dreptul la zile libere deces pentru a putea participa la înmormântarea unei rude apropiate. Legea prevede că angajații pot solicita scurtarea activității sau zile libere plătite în cazul decesului unor membri ai familiei, fără a fi penalizați sau lipsiți de salariu. Practic, Codul Muncii oferă cadrul legal pentru ca angajații să nu fie forțați să aleagă între responsabilitățile profesionale și obligațiile familiale într-un moment dificil.
Numărul exact de zile libere în caz de deces depinde de gradul de rudenie al persoanei decedate:
Aceste durate nu sunt întotdeauna fixe în Codul Muncii și pot fi negociate cu angajatorul sau prevăzute în contractul colectiv de muncă, dacă acesta există.
Pentru a beneficia de zile libere, angajații trebuie să notifice angajatorul cât mai curând posibil și să furnizeze documente justificative, cum ar fi certificatul de deces. Este recomandat ca cererea să fie făcută în scris, pentru a evita orice neînțelegeri.
În cazul în care angajatorul refuză acordarea zilelor libere, angajatul poate face apel la prevederile Codului Muncii sau la inspectoratul teritorial de muncă pentru clarificări și soluționarea conflictului.
O situație tot mai frecventă, având în vedere mobilitatea ridicată a forței de muncă, este decesul unui membru al familiei în străinătate. Mulți angajați se întreabă dacă, în acest caz, mai pot beneficia de zile libere deces, conform Codului Muncii.
Răspunsul este da. Codul Muncii nu face diferență între decesul survenit în România și cel produs în afara țării. Dreptul la zile libere în caz de deces este acordat în funcție de gradul de rudenie, nu de locul în care are loc evenimentul.
Cu toate acestea, în practică, apar câteva particularități importante.
Numărul de zile libere deces rămâne, în principiu, același ca în cazul unui deces petrecut în România. Totuși, având în vedere timpul necesar pentru deplasare, formalități consulare sau repatriere, mulți angajatori aleg să fie flexibili.
În funcție de politicile interne ale companiei, pot exista:
Este important de știut că aceste zile suplimentare nu sunt obligatorii prin Codul Muncii, ci depind de înțelegerea cu angajatorul sau de prevederile din contractul colectiv de muncă.
În cazul unui deces în străinătate, angajatorul poate solicita documente justificative, precum:
Este recomandat ca angajatul să informeze angajatorul cât mai rapid și să comunice eventualele întârzieri în obținerea documentelor, mai ales în situații care implică proceduri consulare.
Refuzul acordării zilelor libere deces, doar pe motiv că decesul a avut loc în afara țării, nu este justificat. Atâta timp cât este vorba despre o rudă pentru care legislația sau contractul colectiv prevede acordarea de zile libere, dreptul angajatului rămâne valabil.
În cazul unui conflict, angajatul poate solicita clarificări de la departamentul de resurse umane sau poate apela la inspectoratul teritorial de muncă.
Căutările online arată că, dincolo de formulările generale din Codul Muncii, angajații vor răspunsuri clare pentru situații concrete. Cele mai frecvente întrebări vizează gradul de rudenie și numărul de zile libere deces care pot fi acordate în fiecare caz.
Decesul unui părinte este una dintre situațiile pentru care angajații caută cel mai des informații. În practică, acesta este considerat un eveniment familial major, iar zilele libere acordate sunt, de regulă, mai numeroase decât în cazul altor rude. Totuși, durata exactă trebuie verificată în contractul individual sau colectiv de muncă.
Pentru mulți angajați, bunicii sunt membri apropiați ai familiei, însă legislația și practica angajatorilor pot trata diferit acest grad de rudenie. De cele mai multe ori, zilele libere acordate în cazul decesului unui bunic sunt mai puține, iar în unele companii pot fi condiționate de politici interne.
Frații, surorile, unchii sau mătușile intră în categoria rudelor de gradul al doilea. În aceste situații, zilele libere deces nu sunt întotdeauna prevăzute explicit în Codul Muncii, motiv pentru care angajații ajung frecvent să negocieze cu angajatorul sau să apeleze la concediu de odihnă ori concediu fără plată.
Decesul socrilor este un alt subiect care generează multe întrebări. Deși este vorba despre familie prin alianță, acordarea zilelor libere depinde, de cele mai multe ori, de regulamentul intern al companiei sau de contractul colectiv de muncă, acolo unde acesta există.
În momentele de pierdere, este esențial ca angajații să fie informați despre drepturile lor. Zilele libere deces reprezintă un sprijin legal pentru a putea participa la ritualurile familiale și a gestiona formalitățile necesare, fără a fi nevoiți să își întrerupă cariera.