Cel mai productiv spațiu pentru muncă. Acasă, la birou sau în hub?

Nivelul de productivitate al angajaților este influențat nu doar de sarcinile zilnice de la job și de stresul inerent, ci și de spațiul în care lucrează.

Angajații români nu se numără nici pe departe printre cei mai productivi salariați europeni, dar spațiul de muncă în care lucrează le poate influența și mai mult randamentul la job. Unii angajați au nevoie să lucreze în liniște, la un birou clasic, iar altora le place interactivitatea dintr-un hub, atmosfera dintr-o cafenea ori confortul propriului cămin.

„Nivelul de productivitate este influențat de tipul muncii prestate, dar și de mediul de lucru. Sunt persoane care pot fi productive doar la birou, într-un mediu profesional mai strict, în timp ce alte persoane, pentru care creativitatea reprezintă o parte importantă a muncii, pot fi stimulate și devin mai productive în locuri de tip hub/cafenea sau spații unde pot interacționa cu profesioniști asemănători lor. Lucrul de acasă, deși cel mai familiar mediu pentru angajat, nu este pentru oricine. Doar persoanele cu o autodisciplină foarte puternică se pot concentra și pot fi productive atunci când sunt în propriul birou de acasă. Munca la domiciliu implică riscul apariției mai multor elemente care distrag atenția – angajatul pierde mai mult timp și alocă mai multe ore zilei de muncă – și, pe termen lung, riscul de izolare – interacțiunea din ce în ce mai slabă cu alte persoane în afara familiei”, afirmă Raluca Peneș, HR coordinator la Smartree, companie de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal.

Sebastian P., 30 de ani, este un angajat al unei corporații din Pipera, care a primit acceptul angajatorului de a lucra de acasă în anumite zile. „În medie, lucrez de acasă cam o dată sau de două ori pe săptămână, în funcție de calendarul pe care îl am și de ședințele ori conferințele la care trebuie să particip”, spune tânărul. El apreciază ca „foarte util” beneficiul pe care îl primește, pentru că nu mai trebuie să piardă două ore și jumătate pe drumul dinspre și înspre serviciu. În plus, își poate rezolva diverse probleme personale care pot apărea. „În ceea ce privește productivitatea muncii, aceasta nu este afectată într-un mod negativ, pot lucra în liniște fără să fiu întrerupt de colegi. Ca o concluzie, cred că este un avantaj atât pentru companie, cât și pentru angajat”, precizează corporatistul.

Furnizorul de servicii IT Atos, cu aproximativ 1.500 de angajați în România, în birourile din Timișoara, București, Brașov și Iași, este una dintre companiile de pe piața locală care le permite angajaților să lucreze de acasă. „La Atos sunt mai mult de 100 de angajați care lucrează de acasă tot timpul. Oferim această facilitate și pentru ceilalți colegi, printr-un sistem flexibil care le permite să lucreze și în home office (biroul de acasă – n.red.), atunci când doresc sau când au nevoie”, spune Cătălina Dodu, country manager pentru operațiunile locale ale grupului francez Atos. Programul pe care l-a implementat compania îi permite să atragă în organizație colegi „din orice zonă a țării”. „Acest program este foarte apreciat de către colegii noștri, putând astfel să lucreze de acasă în perioadele în care au nevoie de mai multă liniște sau atunci când, din motive personale, trebuie să fie prezenți la domiciliu o perioadă”, adaugă Dodu.

Lucru cu miros de cafea

Pe de altă parte, oamenii din domenii creative sau antreprenorii tineri preferă să lucreze într-o cafenea ori într-un hub. Ramona D., 33 de ani, este atât freelancer, cât și angajata unei firme de publicitate. Biroul ei preferat: orice masă liberă, cu acces la priză, întruna dintre cafenele Starbucks aflate în zona centrală a Capitalei. „Mă simt foarte bine când lucrez alături de o cană de cafea.  Îmi plac agitația și energia oamenilor, pentru că îmi stimulează creativitatea. Există și anumite momente în care este prea mult zgomot sau când nu găsesc o masă liberă. Dar, cu puțină răbdare, se rezolvă totul”, declară tânăra.

Angajații sau freelancerii din domeniile creative nu preferă doar lucrul din cafenele, ci și huburile. În Capitală, de exemplu, sute de tineri aleg să muncească într-un spațiu de coworking, pentru care pot plăti chiar și 300 de euro lunar. Huburile, care nu sunt altceva decât niște spații de lucru la comun, sunt preferate de liber profesioniști, creativi, specialiști IT sau antreprenori. De obicei, cei ce apelează la un hub fie lucrează de acasă, fie caută un birou altfel. „Oamenii care vin să lucreze din hub caută companie și interacțiune, lucruri pe care le obții ușor dacă alegi să-ți desfășori activitatea într-un astfel de spațiu. Un hub este benefic pentru productivitate deoarece îți permite să întâlnești oameni foarte buni, cu competențe complementare. De asemenea, productivitatea muncii este ridicată într-un hub datorită atmosferei. Pur și simplu te simți bine. De regulă, oamenii ajung să aibă un nivel scăzut de productivitate când sunt stresați, iar în hub reușești să te detensionezi foarte ușor datorită atmosferei relaxate”, subliniază Dragoș Rouă, fondatorul Connect Hub.

Profilul angajatului productiv

Mediul de lucru contează pentru fiecare angajat în parte, dar productivitatea salalariaților nu este influențată doar de atmosfera de la birou. Prin urmare, nu există un profil standard al angajatului productiv, crede Raluca Peneș, de la Startree România. „[…] Și, chiar mai mult, fiecare companie să se adapteze tipului de business și al joburilor pe care angajații le desfășoară pentru o productivitate optimă. Atât timp cât un angajat își îndeplinește sarcinile și obiectivele în timpul stabilit, fără a fi necesar să presteze ore suplimentare, iar acesta este motivat, se poate considera că productivitatea lui este una bună, în acord cu necesitățile companiei. Flexibilitatea trebuie să existe de ambele părți – obiectivele impuse de șefi să fie realiste, iar angajatul să își dedice timpul petrecut la locul de muncă activităților necesare îndepliniri acestor obiective”, adaugă Peneș.

Interes crescut pentru munca interconectată

Companiile, inclusiv cele de pe piața locală, au devenit, îl ultima vreme, tot mai interesate nu doar de a găsi diverse variante de spații de lucru pentru angajații lor, ci și de a colabora cu freelancerii – clienții obișnuiți ai cafenelelor și huburilor.

„Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne  aşteptăm ca numărul lor să crească pe măsură ce tot mai mulţi profesionişti descoperă avantajele antreprenoriatului. În acelaşi timp, credem că noua generaţie de companii antreprenoriale din România va fi din ce în ce mai deschisă la ideea de a angaja liber profesionişti pentru proiecte punctuale, păstrându-şi astfel o schemă de personal suplă şi ţinând costurile sub control”, preciza recent Ionuț Simion, country manager la PwC România.

Românii au o productivitate de doar 5,6 euro/oră

România are a doua cea mai scăzută rată de productivitate din Uniunea Europeană (UE), calculată în euro/oră, arată datele Eurostat, oficiul de statistică al UE. Astfel, un angajat din România produce 5,6 euro/oră, în vreme ce un salariat din Danemarca produce 53,4 euro/oră.  Țările membre UE cu cea  mai ridicată productivitate sunt Danemarca (53,4 euro/oră), Irlanda (48,8 euro/oră), Belgia (45,9 euro/oră), Olanda (45,8 euro/oră) și Franța (45,6 euro/oră). La polul opus al productivității se află Bulgaria (4,9 euro/oră), România (5,6 euro/oră) și Letonia (8,4 euro/lună).