Dezvoltarea joburilor, supra-specializarea anumitor domenii de activitate și părăsirea țării pentru o viață mai bună de către peste 2,5 milioane de români ne-au adus în situația în care am plăti oricât pentru un candidat care să se potrivească așteptărilor noastre.
Recrutarea, tema predilectă a tuturor organizațiilor. Nu mai găsim oameni; dacă-i găsim, nu sunt suficient de bine pregătiți; dacă sunt pregătiți, au pretenții prea mari, iar dacă sunt perfecți, sigur și-au pus șapca în poziția incorectă din punct de vedere al procedurilor organizaționale. Acum 10-15 ani, recrutarea era una dintre cele mai simple activități ce se desfășurau atât în companiile de consultanță, cât și în organizațiile angajatoare.
Astăzi, companiile mari, cu multe procese de angajare pe an, și-au construit departamente de recrutare cu care intră în concurență directă companiile de Head Hunting. Acestea din urmă se bazează pe propriile baze de date create după căutări asidue pe rețelele sociale de tip LinkedIn sau Facebook, în speranța identificării candidatului perfect.
Aici apare și etica în ofertare; există companii care lucrează atât cu firma ce caută omul, cât și cu firma la care lucrează candidatul. Practic, ei fac o ofertă pentru a-ți lua omul, apoi te ajută, tot ei, să găsești un înlocuitor. Am putea să spunem că este corect la prima vedere, își fac jobul de Head Hunting, dar pe de altă parte această practică nu este etică față de clientul de la care iei angajatul. Da, poți să ofertezi un candidat de la un client al tău dacă acesta nu mai lucrează pentru compania respectivă, dar nu pentru a-i atrage atenția asupra unui nou job mergând pe principiul „eu doar l-am informat”.
Cum ar trebui deci să lucrăm cu o firmă de Head Hunting? Simplu, acceptăm prețul lor cu condiția de a nu se atinge de niciun angajat propriu pentru o perioadă de 1-2 ani. Alternativ, ne organizăm propriul departament de recrutare (cum deja au făcut peste 50% dintre marile companii) și funcționăm ca o firmă de consultanță internă.
Acum hai să vedem ce ar trebui să facem. Un model de bună practică ar arăta cam așa:
Dacă respectați bunele practici, costurile voastre de înlocuire a angajaților, concediile medicale și zilele libere vor scădea, va crește retenția și productivitatea, iar wellbeing-ul, atât de menționat și de dorit de către toți, o să-și facă prezența, cu efect ultim tot asupra productivității.
—
Acest articol este realizat de către Doru Dima, CEO la „Great People Inside” și speaker în cadrul HR Summit, Conferința de Resurse Umane, unde va aborda subiectul „Cum să construiți un sistem personalizat de management al performaței bazat pe performerii dumneavoastră de top”. Conferința HR Summit Iași are loc în perioada 4-5 octombrie, în incinta Palas Congress Hall Iași. Detalii despre eveniment găsiți pe www.iasi.hrsummit.ro.