Ana Ionescu Hart Human Resource Consulting www.hart.ro ; www.consiliereincariera.ro Notiunea de motivatie a fost si va ramane probabil unul dintre principalele puncte de plecare in intelegerea […]
Ana Ionescu
Hart Human Resource Consulting
www.hart.ro ; www.consiliereincariera.ro
Notiunea de motivatie a fost si va ramane probabil unul dintre principalele puncte de plecare in intelegerea succesului/insuccesului profesional. Fiecare dintre noi si-a pus la un moment dat intrebarea „ de ce mi-am ales jobul asta?”, la fel cum probabil a auzit in cadrul diverselor sedinte cum ca „colegul din departamentul X a inregistrat cele mai bune rezultate”.
In acest context se poate naste foarte usor un cerc vicios in jurul notiunii de motivatie, in sensul ca insasi maniera in care interpretam acese situatii poate reprezenta un factor motivator sau demotivator al activitatii profesionale. Psihologii considera motivatia ca fiind sursa de energie care ne impinge spre actiune, motorul intregii noastre activitati, atat in plan profesional cat si personal. Este evident ca pentru a putea functiona la parametri optimi orice sistem are nevoie sa fie alimentat cu energie, asa cum si noi avem nevoie de motivatie pentru a atinge ceea ce ne-am propus. Mai exact, avem nevoie de acei stimuli care ne determina sa incepem o anumita activitate si care totodata sa ne poata sustine pana in momentul finalizarii respectivei actiuni. Factorii motivatori pot fi de natura interna sau externa, important este modul in care sunt corelati si ponderea pe care fiecare o are, cu alte cuvinte valoarea pe care noi le-o atribuim.
Pentru ca o organizatie sa aiba succes, este important ca fiecare membru in parte sa fie motivat. In ultima perioada, impactul situatiei economice este evident vizibil si in mediul organizational, constatandu-se o accentuare a factorilor motivationali negativi (ex: teama de a pierde locul de munca, reducerile salariale, etc). Reactia pe care o au angajatii poate parea la prima vedere multumitoare pentru companie, in sensul ca acestia devin din ce in ce mai maleabili si supusi, se tem sa isi mai exprime punctul de vedere, isi asuma sarcini suplimentare, etc. Daca privim insa pe termen lung, efectele pot fi dezastruoase..nu doar pentru angajat, cat si pentru anjagator. A lucra sub presiune implica un consum mult mai mare de energie, putand aparea astfel mult mai repede oboseala sau chiar epuizarea.
Cum pot fi insa evitate aceste situatii?
In primul rand, este important ca angajatorul sa asigure stabilitate profesionala, sa inteleaga aceasta nevoie de baza a angajatului. O poate face comunicand intr-o maniera clara, trasand sarcini si obiective bine delimitate, si implicand angajatii in proiecte noi, stimulante. Motivatia angajatilor ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru companii nu doar in perioada de criza. Trebuie sa ne gandim mai degraba la ceea ce putem folosi din aceasta experinta la care luam parte cu totii (angajati si angajatori). Un prim pas ar fi sa ne regandim prioritatile, sa ne reevaluam asteptarile pe care le avem unii de la ceilalti si de la noi insine, si sa ne focusam atentia pe ceea ce putem face fiecare pentru a iesi invingatori.