Cât de sigur ești, în calitate de angajator, că membrii echipei tale chiar au nevoie de concediul medical?
Pe măsură ce temperaturile continuă să scadă, numărul de cereri de concediu medical va începe să crească. Este și normal; virozele sunt deja în toi, orele de lumină naturală sunt tot mai puține și, întrucât se face prea frig pentru plimbări, petrecem mai mult timp în fața ecranului de la calculator. Mai devreme sau mai târziu, epuizarea și gripa își vor spune cuvântul. Așadar, este foarte posibil să observi că din ce în ce mai mulți angajați vor anunța că sunt bolnavi. Dar câte dintre cererile de concediu medical sunt, într-adevăr, reale și câte sunt doar o cale prin care angajații mai strecoară o zi liberă?
În Statele Unite ale Americii, în 2015, mai mult de 35% dintre angajați au mințit că sunt bolnavi, pentru a scăpa de muncă, conform celui mai recent studiu derulat de CarrerBuilder. Potrivit angajatorilor intervievați, în topul lunilor în care cei mai mulți angajați lipsesc se regăsesc decembrie și ianuarie. De asemenea, cele mai folosite zile pentru concediu medical sunt lunea și vinerea. Printre cele mai bizare scuze auzite, angajatorii au amintit:
În clasamentul motivelor pentru care angajații au lipsit de la serviciu, respondenții studiului au inclus: lipsa de chef, programări la doctor, relaxare, odihnă, treburi personale și dorința de a petrece timp cu familia.
Multe dintre motive denotă o nevoie a echilibrului între viața profesională și cea personală. Deși angajații au mințit că erau bolnavi, motivațiile lor țin de una dintre nevoile de bază pentru satisfacția la locul de muncă. Acești angajați apelau la concediul medical atunci când rămâneau fără zile libere sau când ar fi preferat să lucreze de acasă, pentru a avea timp să își rezolve și problemele personale.
La polul opus, nu toți cei intervievați își permiteau să își ia zile libere, aproape jumătate dintre angajați recunoscând că veneau la serviciu chiar și când erau bolnavi, pentru a nu rata o zi de plată.
În România, se acordă până la 7 zile calendaristice pentru spitalizarea de zi (și maximum 21 de zile, pentru situații de urgență), cu o indemnizație de 75% din salariu.
La noi în țară, media de ore lucrate pe săptămână era de 40,4 în 2015, potrivit Eurostat. De asemenea, rata absenteismului era de 2,2%, potrivit unui studiu PwC, în care au fost luate în calcul atât absențele motivate, cât și cele nemotivate. Comparativ cu alte țări din Europa, rata absenteismului din România este relativ mică. Explicația? Indemnizația este mai mică în țara noastră decât în alte țări, așa că angajații români pică în categoria celor care nu își permit financiar să lipsească de la serviciu.
Dacă ai suspiciuni privind starea de sănătate a celor care au cerut concediu medical, poți sesiza casa de asigurări de sănătate, conform Ordinului CNAS nr. 627/2010. În caz că se depistează absențe nemotivate și în funcție de gravitatea situației, se pot aplica sancțiuni disciplinare ce pornesc de la avertismente scrise și ajung până la retrogradarea din funcție pentru maximum 60 de zile, reducerea salariului de bază pentru maximum 60 de zile și până la 10% sau chiar desfacerea contractului individual de muncă.
Totuși…
Poți opta pentru o abordare diferită. Când descoperi că mai mulți angajați își iau concediu medical fără a fi cu adevărat bolnavi, este cazul să verifici modul în care compania structurează timpul liber plătit și să îți pui următoarele întrebări:
Oferindu-le angajaților susținerea de care au nevoie pentru a menține un echilibru sănătos între job și viața personală, aduci un beneficiu și companiei. Până la urmă, angajații care au parte de satisfacție la serviciu au și o productivitate mai mare și, implicit, sunt mai Happy la Job.