Educația financiară la români

Românii cred că au suficiente cunoștințe financiare pentru a-și administra singuri bugetele, dar nu prea folosesc o metodă de evidență a cheltuielilor lunare, arată un studiu publicat recent.

Accesul la informații nu pare să-i ajute suficient de mult pe români să-și planifice economiile sau cheltuielile lunare, arată studiul „Ce înseamnă o educație financiară echilibrată?”, realizat de compania de management al creanțelor Kruk România. 80% dintre participanții la studiu au apreciat că au suficiente cunoștințe financiare pentru a-și administra singuri bugetele de venituri și cheltuieli. Totuși, doar 45% dintre cei chestionați au spus că își planifică din când în când bugetul pe care îl au disponibil în fiecare lună. Totodată, doar 58% dintre intervievați au menționat că au un cont de economii sau bani puși deoparte.

„Ce înseamnă o educație financiară echilibrată? Deși ne place să credem că suntem cunoscători în ale numerelor și finanțelor, este foarte important ca noi, ca individizi să ne interesăm și să acționăm și mai mult pe acest palier și trebuie să încercăm să fim mai conștienți de situațiile prin care trecem. Realitatea financiară și problematica ei într-o lume din ce în ce mai complexă vor contribui, însă, la schimbarea atitudinii față de statutul economic și la adoptarea unor comportamente mai stabile și raționale și, probabil, apelul la specialiști ai acestui domeniu. Pe măsură ce informațiile și cunoștințele financiare ale indivizilor vor progresa, ele vor favoriza schimbări comportamentale” a declarat Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.

Rezultatele analizei mai arată că deși respondenți au componenta cognitivă, rațională prezentă în atitudinea lor față de bani, atitudinea în cauză nu se răsfrânge în comportamentul lor, evidența cheltuielilor făcute este prezentă la puțin peste 50% dintre respondenți.

Există diferențe între răspunsurile date de persoanele din eșantionul general și cele din sub-eșantionul format din studenți, determinate în principal de diferența de vârstă. Una dintre diferențe se exprimă prin preferința mai mare a tinerilor, în general, pentru familie și prieteni când sunt în dificultăți financiare (48,4%). O altă diferență se referă la modalitățile de a obține bani dincolo de ajutorul părinților: studenții sunt mai înclinați spre a avea un job part time (20,3% față de 12.7% – tinerii în general). În schimb, ceilalți respondenți, în jumătate dintre cazuri au ocupații cu normă întreagă (50.7%).

Studiul a fost realizat în perioada 16 – 26 mai 2016, pe un eșantion de circa 1.900 de respondenți din mediul urban, utilizatori ai Internetului, cu vârste de peste 18 ani.