Adevăratele motive pentru care oamenii nu au stabilitate profesională

Atunci când job hopping-ul începe să îți afecteze viața profesională, dar și cea personală, mai mult decât te-ai fi așteptat, e timpul să realizezi motivele pentru care nu ai niciun fel de stabilitate profesională și să încerci să te lupți contra curentului. Află cum să o faci din articol!

S., un bărbat de 40 de ani a apelat la serviciile de consiliere în carieră pentru că avea dificultăți la subiectul stabilitate profesională și nu reușea să mențină pe termen mediu sau lung niciun job. Această problemă îl afecta deja de multă vreme, inclusiv în viața personală, iar cei din jur erau obosiți să-i înțeleagă comportamentul. Pe lângă acest aspect, existau și alte neplăceri cu care se confrunta: lipsa unui venit constant, faptul că era privit cu suspiciune de potențialii angajatori, lipsa de direcție în plan profesional și sentimentul de inutilitate care îl urmărea constant.

Pe parcursul experienței profesionale, am întâlnit destule situații similare cu cea a lui S.

Astfel, am identificat principalele cauze care conduc către un astfel de comportament și am trasat câteva moduri prin care le putem contracara.

Profesarea într-un domeniu nepotrivit

Dacă ajungi să profesezi într-un domeniu care nu corespunde așteptărilor, abilităților, valorilor și obiectivelor tale, recomandarea mea este să evaluezi ce îți dorești să faci cu adevărat decât să continui într-o zonă care nu are nicio legătură cu tine. La un astfel de loc de muncă poți ajunge cu ușurință să crezi că ești fie mediocru, fie să trăiești cu sentimentul de plafonare la job, iar niciuna dintre aceste două situații nu te va ajuta la subiectul stabilitate profesională.

Lipsa de claritate cu privire la obiectivele profesionale

Când începi o nouă experiență profesională, asigură-te că înțelegi exact ce așteptări are angajatorul de la tine. Altfel riști să nu ai rezultatele pe care compania ți le-a setat, să fii demotivat(ă) și să ajungi la concluzia că nu este un context profesional potrivit pentru tine, deși poate că este de fapt. Discută deschis despre obiectivele profesionale pe care le are atât compania de la tine, cât și despre obiectivele profesionale pe care le ai tu în raport că domeniul tău de activitate.

Aștepări nerealiste în plan profesional

Dacă ai așteptări nerealiste, riști sa fii dezamăgit(ă). Îți recomand să-ți conștientizezi nevoile și așteptările, să le comunici și să fii flexibil(ă) în a gasi o cale de mijloc pentru că de cele mai multe ori planul de acasă nu corespunde cu cel de la job.

Tendința de a evita problemele

Atunci când nu ne place ce se întâmplă cu noi, aparent cea mai simplă cale este sa abandonăm. Din păcate, însă, modul nostru de a acționa de multe ori contribuie semnificativ la crearea acelui context care ne displace. Astfel încât, dacă nu schimbăm modul în care acționăm, riscăm să repetăm experiențele neplăcute. Multe obstacole la job sunt imposibil de evitat, dar dacă pornim cu un pic de curaj și învățăm cum să gestionăm problemele, atunci pe viitor avem șanse să le evităm cu totul. Iar un loc de muncă unde știm cum să rezolvăm problemele ce apar e un prim pas către stabilitate profesională.

Lipsa de încredere în forțele propriii

De multe ori oamenii abandonează experiențe sau relații pentru că simt că nu sunt suficient de bine pregătiți pentru a le gestiona. Astfel, este esențial să conștientizăm de unde vine această tendință de „a fugi”. Iar dacă ne simțim insuficient de buni, cu siguranță avem nevoie să identificăm acele resurse care ne pot fi de ajutor. De asemenea, este important să acceptăm că nu putem să le știm pe toate și acest lucru este foarte bun, pentru că scopul comun al oamenilor este de a evolua constant. Deschiderea către a învăța permanent ne poate fi de un real ajutor în plan profesional.

Teama de respingere

Acestă teama este dependentă de un nivel scăzut al stimei de sine. Uneori oamenii decid să încheie o experiență profesională din teama că dacă nu vor face ei acest pas, vor fi oricum concediați. Dacă vă confruntați cu astfel de temeri, recomandarea mea este să aveți o discuție deschisă cu superiorul direct și să-i cereți feedback. Este foarte posibil să fiți surprinși de diferența de percepție.

Depresia

Depresia aduce cu sine lipsa de bucurie și motivație. Unui om care se confruntă cu această problemă îi va fi dificil să se concentreze pe sarcinile zilnice și astfel se poate manifesta dorința de a nu mai face nimic. În acest caz, este important ca totuși să faceți eforturi pentru a gestiona activitatea profesională și în același timp să cereți ajutorul unui psiholog.

În cazul lui S. principala cauză pentru care nu putea să ajungă la niciun fel de stabilitate profesională a constat în faptul că niciodată nu i-a plăcut ceea ce profesa. În timp a ajuns să creadă că este mediocru în domeniul său de activitate, dar schimbarea frecventă a joburilor era un mecanism prin care încerca să se convingă că de fapt e o problemă care nu ține de el, ci de factori externi. Cu ajutorul ședințelor de consiliere a conștientizat aceste lucruri și a devenit deschis în a migra către domeniul care i se potrivea de fapt.

Din păcate, uneori tindem să credem că problemele noastre au legătură cu factori externi și că schimbarea nu ține de noi. În realitate, singurele lucruri pe care le putem schimba sunt cele care au legătură cu felul nostru de a gândi și de acționa. Până când nu înțelegem acest lucru într-un mod autentic, este posibil să rămânem captivi într-un cerc vicios. Contactul cu noi înșine și asumarea responsabilității sunt poate dificil de gestionat, însă reprezintă singura modalitate de a fi împliniți și împăcați pe termen lung.

Citește și:

Cum îți poate afecta job hopping-ul cariera

Cât stau angajații români în aceeași companie?

Plafonarea la job e o problemă reală. Ia-ți cariera în propriile mâini!