LUMEA BARTERULUI.

Mentioneaza cuvantul “barter” presedintelui CEO si poti genera imagini in mintea acestuia cu soldati in Razboiul de secesiune schimband intre ei blanuri sau alimente pe malul […]

Mentioneaza cuvantul “barter” presedintelui CEO si poti genera imagini in mintea acestuia cu soldati in Razboiul de secesiune schimband intre ei blanuri sau alimente pe malul raului Hudson. Multi nu constientizeaza faptul ca aceasta practica este inca vie, si nu numai atat. Barterul a evoluat astazi ca o metoda de management al costurilor de inventar pentru companii de toate marimile.

Mai mult de o treime din intreprinzatorii din SUA se angajeaza intr-o anumita forma de barter, si 65% dintre companiile inregistrate la bursa de marfuri din New York utilizeaza barterul pentru a-si reduce costurile, mari vanzarile, asigura capacitatea si facilitatile de productie, demonstrand ca barterul este lider in actele de comercializare.

In plus, Departamentul de Comert al Statelor Unite estimeaza ca 20%-25% din comertul mondial se realizeaza prin barter. De fapt, reteaua de bartere furnizeaza bunuri si servicii pentru aproximativ 200.000 de companii din SUA si Canada. Cele mai mari 25 de intreprinderi de schimburi comerciale detin aproximativ 50% din totalul de 700 mil $, suma cumulata a tranzactiilor comerciale derulate prin aceste retele in decursul unui an.

Barterul corporativ al produselor si serviciilor reprezinta acum o industrie de 20 de miliarde de dolari. Un argument care da mai multa credibilitate acestor cifre este dat de relatiile create anterior, si nu este unul datorat marketingului sau unui efort specific in industrie. Se demonstreaza astfel atractia companiilor pentru aceasta forma elementara a tranzactiilor comerciale. Evolutia barterului spre un proces mai sofisticat, mai formal, este un argument pentru viabilitatea sa indiferent de perioada de timp in care se desfasoara, chiar si in cadrul economiei tehnologizate, globale a prezentului. Daca ceva poate fi cumparat pe o piata libera, exista sanse similare ca acelasi produs sa faca obiectul unei tranzactii barter. Bursele de marfuri nationale faciliteaza aceste tranzactii si apropierea dintre producatori si ditribuitori.

BARTER-ul ATUNCI SI ACUM

Industria moderna a barterului a prins contur in 1969, o data cu crearea primei burse de schimburi en-detail barter. Predominanta in aceasta perioada, lipsa de formalitate a constituit ratiunea principala pentru care s-a apelat la barter. Acesta a fost si motivul pentru care termenul de “barter” a detinut o conotatie intr-un fel misterioasa, sau chiar negativa.

Dar, pe masura ce antreprenorii au constientizat beneficiile unui proces si ale unei structuri mai elaborate de barter, mai mult de 400 de mici burse au fost create pe tot intinsul SUA. Din pacate, o data cu o structura mai formala, a aparut si lipsa de varietate, pentru simplul fapt ca produsele disponibile prin orice retea se limiteaza la numarul companiilor participante. De exemplu, un lant de magazine vestimentare din California se putea limita la contracte locale cu alti producatori de haine, sau compania producatoare ar fi fost constransa sa vanda marfurile in comun cu ale altor intreprinderi.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, consolidarea industriei si achizitiile au redus numarul de burse de marfuri la aproximativ 250.

Un fapt si mai important: prin aceasta consolidare aria geografica ramasa neacoperita de aceste retele s-a extins, antrenanad o noua dezvoltare a barterului. Pe masura ce practica barterului s-a dezvoltat, aceasta a adoptat structuri si procese asociate celor mai stabile industrii, cu alte cuvinte, diverse metode si capacitatea de a se regla singura. In 1984, la initiativa unui grup de comercianti la bursa independenti, s-a constituit Asociatia Nationala a Schimburilor Comerciale. Prin programele sale de acreditare si de training aceasta se asigura ca practicile financiare, fiscale si etice sunt urmate de toti intreprinzatorii independenti, practicanti ai barterului. Aceste standarde sunt deosebit de eficiente pe masura ce barterul continua sub evolueze sub auspiciile unor tranzactii de vanzare/cumparare simple.

Recunoscand proliferarea comertului cu barter, Internal Revenue Service a simplificat procesul de impozitare, dezvoltand o serie de bartere specializate. Tranzactiile de barter care aduc profit sunt taxate ca profit brut al recipientului, alaturi de incasarile sosite pe alte cai, si sunt deductibile, fiind considerate chetuieli din exploatare. Veniturile din barter sunt impozitabile de catre FISC avand codul 1099B.

AVANTAJUL BARTERULUI

Conform teoriei financiare clasice, valoarea actualizata a unei companii este data de cash-flow-urile viitoare nete. Astfel, companiile isi pot maximiza valoarea prin expansiunea fluxurilor financiare de intrare si reducere a celor de iesire. Influenta barterului in aceasta ecuatie este extrem de mare, intrucat se poate actiona asupra ambelor fatete ale ecuatiei.

Intr-o vanzare traditionala companiile isi ofera bunurile si serviciile in schimbul unei sume de bani, un flux de trezorerie de intrare. Dar, pentru a face fata vanzarilor existente si urmatoare, intreprinderile sunt obligate sa investeasca atat in bunuri tangibile, (proprietati, utilaje si echipamente), cat si in valori intangibile (capitalul uman si intelectual) – un flux de trezorerie de iesire. Companiile care utilizeaza barterul ca o forma aditionala a strategiilor lor de vanzare si proceselor de management al stocurilor isi obtin beneficiile prin maximizarea cash-flow-ului.

Iata cum functioneaza. In locul monedei traditionale, astazi, retelele de barter utilizeaza asa numitii “dolari barter”, sau “dolari comerciali” pentru a finaliza tranzactiile. In locul banilor, companiile primesc acesti “dolari comerciali” care pot fi mai apoi utilizati pentru a obtine oricare alte produse sau servicii oferite de ceilalti membri ai retelei. Clientilor li se percepe o mica taxa pentru fiecare tranzactie barter finalizata. Din moment ce un membru tipic achizitioneaza un bun sau un serviciu in schimbul produselor si serviciilor proprii, fiecare achizitie are o mare probabilitate de a se concretiza intr-o tranzactie completa.
Schimburile barter sunt deseori privite ca o piata secundara, deoarece cele mai multe companii care intra in comert, nu ar face afaceri altfel. In concluzie tranzactiile barter au rolul de a aduce mai mult castig companiei. In plus, valoarea unei retele de barter este maxima cand fiecare intreprindere opereaza la capacitate deplina, adica se aplica acelor organizatii cu stocuri nevandute sau capacitati de productie neutilizate. Astfel, atunci cand companiile intampina dificultati in a-si vinde produsele si serviciile pe pietele primare, se pot orienta catre pietele de barter, ca o metoda de absorbire a surplusului. Prin acest act, o organizatie isi va oferi bunurile si serviciile unei piete total diferite de cumparatori, spatiu propice de aparitie a unor noi oportunitati de vanzare, chiar peste limitele acceptate. In acelasi timp, o companie isi poate reduce fluxurile financiare de iesire achizitionand bunuri si servicii cu dolari barter.

Barterul poate fi aplicat eficient de catre toti antreprenorii interesati sa isi inbunatateasca managementul stocurilor de produse tangibile si intangibile. Data fiind aria geografica de acoperire mai larga, dar si capacitatea de expansiune a retelelor, este relativ usor pentru companii de toate marimile sa se implice in tranzactii barter. Pe teritoriul Statelor Unite si al Canadei, o “moneda” acceptata a tranzactiilor cu barter a devenit Barter Association National Currency (BANC), unitatea monetara de schimb standard pentru mai mult de 75 de retele barter. Prin statutul de mambru al NATE, aceste retele de comercianti independenti s-au unit pentru a crea moneda standardizata barter cu cea mai larga raspandire din lume. Aceasta ofera nenumarate posibilitati de management pentru companiile de toate marimile. Fie pentru un surplus din stocurile traditionale, fie pentru marfuri de sezon imobilizate in depozit, barterul devine o alternativa foarte buna pentru metodele costisitoare de management.

APPLE VACATIONS

Apple Vacations, una dintre cele mai mari companii de transport si unul dintre primii operatori charter pe linii internationale, una dintre cele mai mari companii din SUA, utilizeaza barterul de mai bine de cinci ani de zile pentru a se dezvolta si extinde catre noi piete. Asemanator altor companii aeriene, Apple Vacations nu putea avea certitudinea ca aeronavele sale vor decola cu capacitatea integral ocupata – o sursa majora de pierderi. In plus, operand pe numeroase piete, cerintele de promovare ale acesteia sunt foarte ridicate. In raport cu negocierile, publicitatea nationala este si ea extrem de costisitoare, totusi Apple a reusit sa isi umple locurile goale din aeronave pentru a face fata ambelor provocari.

Utilizand barterul, Apple a desfasurat campanii promotionale pe piete noi, fara a-si mari bugetul de marketing. Compania schimba locurile goale pe publicitate, marketing de evenimente si materiale promotionale care ii sustin cresterea si initiativele de promovare. Valoarea tranzactiilor barter ale organizatiei se ridica la 90000 $. Barterul a devenit o necesitate pentru Apple, nu numai un mijloc de a ocupa scaune goale. Schimburile comerciale ii permit companiei sa ramana o prezenta pe pietele in care marimea bugetului de marketing ar fi constituit un factor eliminator.

CLEAR CHANNEL COMMUNICATIONS

Clear Channel Communications, cea mai mare statie radio din tara se bazeaza pe sistemul barter pentru a acoperi necesitatile de timp de emisie. Ca si Apple, Clear Channel s-a confruntat cu doua probleme distincte. In primul rand detinea un surplus de timp de emisie, cu alte cuvinte o pierdere de profit, apoi, a manifestat o nevoie permanenta de bunuri si servicii cu care sa fie recompensati auditorii in timpul programului de emisie. Barterul s-a dovedit metoda care sa se adreseze si sa rezolve ambele probleme. Clear Channel si-a comercializat timpul de emisie in schimbul unei varietati de bunuri si servicii promotioanle, precum bilete de avion, bilete la concerte sau la manifestari sportive, servicii de imprimare si alte materiale. Aceste tranzactii i-au permis companiei sa isi amplifice puterea comerciala fara a modifica bugetul initial.

Barterul a oferit numeroase oportunitati si a facilitat crearea unor relatii comerciale fructuoase pentru ambii participanti la tranzactie. Timpul de emisie pare sa nu fie o valoare care sa poata fi schimbata, dar opusul este mai degraba adevarat. Clear Channel are posibilitatea sa maximizeze disponibilul de timp de emisie, contrabalansandu-l perfect cu cererea pentru produse promotionale. Aceasta aplicare inventiva a barterului demonstreaza varietatea nelimitata a schimburilor comerciale.

A CASTIGA/CASTIGA

Deoarece companiile se confrunta permanent cu preluarea si satisfacerea comenzilor de aprovizionare, barterul este o metoda de gestiune a stocurilor cu o eficienta foarte ridicata. Le da posibilitatea proprietarilor de afaceri sa obtina profit de pe urma bunurilor si serviciilor care in caz contrar s-ar transforma in pierderi. De asemenea, reprezinta un mijloc efectiv de expansiune pe noi piete, de atragere de noi consumatori sau de crestere a cotei de piata. Simplul troc de altadata a evoluat intr-un sistem stabil si acceptat pentru facilitarea unei varietati nelimitate a schimburilor de produse si servicii.