Participarea la formarea continua.

COMUNICAT DE PRESA E criza. Cati dintre romani inteleg invatarea pe parcursul intregii vieti ca sursa pentru cresterea veniturilor si a competitivitatii pe piata muncii? Luni, […]

E criza. Cati dintre romani inteleg invatarea pe parcursul intregii vieti ca sursa pentru cresterea veniturilor si a competitivitatii pe piata muncii?

Luni, 31 mai, Asociatia Observator pentru Dezvoltarea Invatarii Permanente a prezentat rezultatele studiului

“Ancheta privind participarea la formarea continua
a angajatilor aflati in situatie de risc pe piata muncii”

Cercetarea este primul pas in parteneriatul care reuneste Asociatia Observator pentru Dezvoltarea Invatarii Permanente, TBWA\MERLIN, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Gnosos Consult, ce are ca obiectiv dezvoltarea unei platforme interactive multimedia pentru constientizarea importantei formarii continue, motivarea participarii la aceasta si elaborarea de solutii pentru promovarea invatarii permanente.

Cercetarea a fost realizata pe un esantion de 1104 angajati din trei grupuri tinta ale proiectului – angajati de 18-24 ani cu nivel redus de educatie, angajati de peste 40 ani cu nivel mai redus de educatie, absolventi de liceu nonprofesional si facultate angajati pe pozitii de entry level – iar rezultatele studiului sunt caracterizate de erori maxime de esantionare de pana la aproximativ 5%. Esantionul de angajatori rezultat a inclus 120 organizatii. Dintre acestea, 104 sunt firme cu capital privat, una are statut de ONG, iar restul sunt organizatii din domeniul public. 72 sunt din mediul urban, iar restul din rural.

Rezultatele studiului au fost discutate impreuna cu expertii prezenti la lansarea studiului, in vederea unei mai bune sinergii a eforturilor din domeniu, inclusiv cu reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ai Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, ai Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic, ai Consilului National de Formare Profesionala a Adultilor, ai universitatilor si ai altor organizatii guvernamentale si neguvernamentale din Romania.

Rezultatele studiului releva o serie de caracteristici specifice ale angajatilor aflati in risc pe piata muncii. Tinerii sunt cel mai putin atrasi in programe de invatare. Studiul releva ca cea mai redusa rata de participare la programe de invatare se inregistreaza in randul tinerilor cu vârste cuprinse intre 18-24 ani, cu nivel scazut de educatie, angajati ca necalificati sau pe pozitii cu un nivel scazut de calificare – aproximativ 14% (proportie corespunzatoare unei perioade de 5 ani).

Femeile par a fi in general mai pesimiste si mai nesigure cu privire la viitorul lor profesional decat barbatii (64% femei fata de 46% barbati, din grupul de varsta de peste 40 de ani cu nivel scazut de calificare).

Formarea in sine contribuie la dezvoltarea personala. 87% dintre cei care au participat la programe de formare mentioneaza si efecte pozitive in plan personal: creşterea increderii in propriile competente, câştigarea increderii colegilor şi şefilor, imbunatatirea comunicarii cu colegii şi şefii, creşterea initiativei personale şi, nu in ultimul rând, sporirea interesului pentru participarea şi la alte programe de formare profesionala.

Angajatorii sunt din ce in ce mai convinsi de importanta investitiei in formare, dar, in acelaşi timp, o vad ca o investitie inoportuna in perioada actuala – pe cand, la nivel individual, tocmai intr-o perioada de criza economica apare necesitateaa competitivitatii crescute in randul angajatilor.
Doar 44% dintre angajatori au planuri coerente de formare profesionala a angajatilor. In aceste conditii, acordarea de facilitati fiscale companiilor care organizeaza activitati de formare, precum şi crearea de scheme comune de finantare a formarii continue ar putea conduce la stimularea interesului firmelor pentru formarea profesionala a angajatilor, inclusiv pentru cei in situatie de risc pe piata muncii. De asemenea, adoptarea unor forme alternative de organizare a unor cursuri, mai putin costisitoare si mai flexibile ar putea fi o solutie, in masura in care potentialii participanti dispun de competentele şi resursele necesare.

Atat cercetarea prezentata, cat si celelalte activitati din cadrul proiectului au ca scop final elaborarea unei document strategic de recomandari si tactici pentru promovarea pe termen mediu si lung a participarii la continuarea invatarii pe parcursul intregii vieti.
In cadrul atelierului de lucru cu expertii prezenti au agreat ca masurile de imbunatatire a accesului si a participarii la programe de invatare pe parcursul intregii vieti ar trebui sa vizeze cu prioritate 3 zone: 1) cresterea investitiei angajatorilor in programe de formare a angajatilor, atat prin cursuri, cat si prin modalitati complementare de formare la locul de munca, flexibile si creative, 2) promovarea si dezvoltarea sistemelor de evaluare si validare a competentelor dobandite in contexte informale si nonformale de invatare, mai ales in cazul unor grupuri vulnerabile de angajati, 3) flexibilizarea ofertelor de formare orientate catre nevoi specifice ale angajtilor, inclusiv in zona dezvoltarii personale a acestora.

Magda Balica, cercetator: Cercetarea a demonstrat ca in ciuda unei rate scazute de participare la cursuri de formare a angajatilor aflati in situatie de risc pe piata muncii, exista nenumarate contexte in care invatarea se produce chiar si in cazul acestor categorii: la locul de munca prin comunicare cu colegii sau superiorii, in familie, in timpul liber sau in comunitate. Aceasta invatare ramane adesea nevalorificata, deoarece angajatii au dificultati in a constientiza ei insisi importanta acestor contexte informale si nonformale pentru dezvoltarea lor personala si profesionala. Pe de alta parte, exista o traditie in contextul romanesc prin care asociem invatarea doar cu soala sau universitatea, ignorand potentialul altor contexte mai putin formale de invatare. Dealtfel, unii dintre participantii la seminar au adus in discutie unele dificultati de valorificare a unor astfel de competente la locul de munca, in contextul persistentei pe piata muncii a unor artificii de angajare specifice asa numitei “zone gri” a ocupabilitatii, care face ca unii dintre angajati sa detina statutut de muncitor necalificat, desi competentele sale reale sunt utilizate la niveluri superioare de activitate in cadrul firmei.

Alina Simpetru, expert strategie: “Speram ca si acest proiect sa contribuie la depasirea mentalitatilor care impedica dezvoltarea si cresterea competitivitatii la nivel individual. Ne luptam cu teama de esec, cu prejudecata invatarii ca un prerogativ exclusiv al scolii sau al primei etape a vietii, cu slaba relevanta a multor programe de invatare fata de cerintele reale ale pietei muncii, cu confortul mediocritatii si cultul relatiilor Vs aprecierea reala a competentelor, cu lipsa de informare, cu obstacole financiare privind participarea la formare. Avem nevoie de modele, de programe realiste, accesibile si de o promovare mult mai constructiva a acestora in randul societatii civile, al formatorilor si nu in ultimul rand, in mass-media. Portalul www.invatapentrutine.ro isi propune sa devina o interfata utila intre toti acesti actori.”

Documentul complet al cercetarii poate fi accesat pe portalul www.invatapentrutine.ro

CONTACTE PENTRU PRESA:
Catalin Negreanu
Expert PR
0723 677 657
catalin.negreanu@tbwamerlin.ro