• 7 Noi. 2018
  • 3 min

Ești workaholic? Află cum eviți efectele negative ale dependenței de muncă

workaholism

Workaholism-ul, sau dependența de muncă, reprezintă o problemă reală, cu implicații negative semnificative pentru persoana care suferă de această boală a secolului. Deși persoanele workaholice, dependente de muncă, pot fi percepute ca fiind angajați model, de fapt, în spatele acestei imagini, se ascund o mulțime de efective negative care influențează atât angajatul, cât și angajatorul.

Care sunt simptomele workaholism-ului?

 

Nevoia de a dedica foarte mult timp și energie job-ului

Această nevoie este cauzată, de fapt, de convingerea că doar muncind mult și peste program pot fi obținute rezultate. În realitate, focalizarea exclusivă pe planul profesional (workaholism) duce în timp la scăderea eficienței. Pentru a funcționa corect, avem nevoie de echilibru între planul personal (viață de familie/cuplu, viață socială, hobby-uri etc.), și cel profesional.

Nevoia de a investi mare parte din resursele de timp și energie job-ului se concretizează de obicei în: situații frecvente în care persoana respectivă stă peste program, rezolvarea aspectelor legate de job în afara programului de lucru, renunțarea la pauza de masă, lucrul în zilele de weekend, refuzul de a merge în concediul de odihnă.

 

Gânduri obsesive legate de job

Persoanele care sunt dependente de job se confruntă des cu o „avalanșă” incontrolabilă de gânduri legate de planul profesional, chiar și în timpul lor liber. De obicei, aceste gânduri sunt legate de aspectele care au rămas nerezolvate în timpul programului de lucru. În acest fel, workaholicii întâmpină dificultăți în a se relaxa din cauza nivelului crescut de anxietate și li se pare imposibil să se concentreze pe prezent.

 

Experimentarea sentimentului de vinovăție în timpul liber

Sentimentul de vinovăție, însoțit de o stare de tensiune permanentă și de gândul că planul profesional este neglijat în timpul liber, pot indica faptul că o persoană suferă de workaholism.

 

Neglijarea planului personal

Dacă pur și simplu nu mai avem viață personală și tot universul nostru este reprezentat de job și dacă primim constant feedback de la persoanele apropiate că relația cu acestea este neglijată de multă vreme, atunci este momentul să ne oprim și să analizăm ce se întâmplă de fapt în interiorul nostru și dacă nu cumva am pierdut o serie de priorități pe traseu.

 

Stres și burnout

Atunci când perpetuăm comportamente care ne dăunează resimțim efectele atât la nivel emoțional și psihic, cât și la nivel fizic. În cazul workaholism-ului, aceste efecte negative fizice se traduc într-o stare de oboseală generală, chiar letargie, palpitații, greață și, nu în ultimul rând, un sistem imunitar scăzut. Este necesar să luăm în considerare aceste semnale și să le analizăm cauzele, astfel încât să găsim cele mai bine bune soluții.

 

Cum se ajunge la dependența de muncă?

 

Lipsa de încredere în sine

Un factor relevant care poate conduce la dependența de muncă este lipsa de încredere în sine. Practic, mai mult sau mai puțin conștient, ne temem că dacă nu am face eforturi, precum cel de a ne aloca tot timpul job-ului, nu am reuși sa obținem rezultatele dorite (de noi și/sau de angajator).

Lipsa de încredere în propriile forțe atrage după sine și nevoia de a primi validări de la persoanele pe care noi le învestim cu autoritate, cum sunt superiorii ierarhici, părinții noștri sau persoanele iubite, iar dacă nu primim aceste validări în mod constant ajungem să punem din ce în ce mai multă presiune pe noi înșine.

 

Perfecționismul

Perfecționismul este atât o cauză, cât și un efect, pentru că, pe de o parte, poate declanșa dependența de muncă și, pe de altă parte, este întreținută de workaholism în momentul în care nu acceptăm că suntem la fel de valoroși și în reușite, și în greșeli. O abordare mai sănătoasă este aceea de a ne raporta la noi ca fiind perfectibili și a nu aștepta să fim perfecți.

 

Nevoia de control

Gândurile care însoțesc nevoia de control pot fi de tipul: „nimeni nu ar putea face lucrurile la fel de bine ca mine, așa că prefer sa le fac singur(ă)” sau „dacă nu fac eu totul, risc să-mi fie afectată imaginea.” O astfel de abordare duce la incapacitatea de a delega din sarcini sau chiar mai mult decât atât poate conduce la situații în care gestionăm și din responsabilitățile altora, preluând mai multă muncă decât putem duce.

 

Nevoia de a „fugi” de alte probleme

Destul de des refugiul în muncă reprezintă de fapt o fugă de noi înșine și de ceea ce se întâmplă în interiorul nostru, o încercare de a uita de alte aspecte mai importante care ne preocupă. Din păcate, problemele nu se rezolvă de la sine, ci dimpotrivă, ignorându-le se pot amplifica.

 

Ce soluții există pentru workaholism?

 

Conștientizarea și acceptarea situației

Primul pas în rezolvarea unei situații dificile este acceptarea existenței acesteia. Negarea semnalelor pe care le primim de la cei din jur, de la emoțiile și stările noastre psihice și fizice este doar o amânare în găsirea unor soluții.

 

Conștientizarea aspectelor care au declanșat dependența de muncă

Un alt pas important este reprezentat de identificarea factorilor declanșatori. Mai exact, este necesar să identificăm ce se întâmpla în viața noastră înainte să se declanșeze acest tip de comportament.

 

Concentrarea pe remedierea factorilor declanșatori

Altfel spus este important să te concentrezi pe rezolvarea cauzelor. Deseori, nevoia de a te cufunda în muncă va scădea de la sine, însă e nevoie să accesezi toată voința pentru a nu te pierde din nou în workaholism. Dacă simți că nu te descurci singur cu dependența de muncă, e important să știi că există specialiști în psihologie care te pot ajuta să scapi de boala secolului.

 

Citește și:

Adevăratele motive pentru care oamenii nu au stabilitate profesională

Ce e perioada sabatică și de ce ar trebui să o ofere mai multe companii?

Lucrează inteligent, nu mult, pentru a avansa în carieră

A fost util articolul? 1

Lasă un răspuns