• 25 Nov. 2015
  • 2 min

Ce vor face „decrețeii” peste 25 de ani

Autor
eJobs
eJobs Înființat în 1999, eJobs este primul portal de recrutare ... Arată mai mult

Până în 2042, în România vor fi 2,5 pensionari la fiecare angajat. În traducere liberă, generația care astăzi are între 40 și 45 de ani are doar două variante: începe să economisească sau își va petrece bătrânețile la serviciu. Deocamdată, românii economisesc cel mai puțin dintre toți europenii și cheltuie aproape toate rezervele pe copii.

Generaţia baby-boom sau „decreţeii”, adică românii născuţi în perioada cu natalitate record dintre 1966 și 1975, este astăzi la putere pe piaţa muncii.  „Decreţeii” formează grosul angajaților, mai ales când vine vorba despre industrii intrate în România după Revoluţia din 1989, arată datele statistice. Tot ei sunt şefii din companiile importante de IT, directorii din bănci sau liderii departamentelor de vânzări din marile lanţuri de magazine. Peste 25 de ani însă, lucrurile nu vor mai sta deloc astfel, iar momentul când viaţa lor profesională va fi epuizată va reprezenta un şoc pentru economia României.

 

Concluzia este că va trebui să economisim suplimentar. Orice metodă este bună fie că este depozit bancar sau pensie privată facultativă.

 

Un singur angajat va trebui să susţină atunci 2,5 pensionari, arată estimările oficiale. În termeni de venituri o să însemne că pensia medie va reprezenta doar 45% din salariul mediu pe economie, cu mult mai puţin chiar şi decât în ziua de astăzi, când pensiile mici reprezintă o problemă socială. Şansa generaţiei de 40-45 de ani constă însă în capacitatea ei de a economisi pe termen lung. Concluzia este că va trebui să economisim suplimentar. Orice metodă este bună fie că este depozit bancar sau pensie privată facultativă.  Cealaltă variantă este să muncim mai mult. Peste 30 de ani este foarte probabil să ne bem cafeaua la serviciu”, spune Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie al NN Pensii.

 Economii puţine şi cheltuite pentru copii

 

În prezent însă, statisticile arată că ne generaţia baby-boom se îndreaptă către o bătrânețe foarte ocupată. Doar 14% dintre cei care formează populaţia activă în România economisesc altfel decât strângând banii „la ciorap” şi, mai grav decât atât, aproape o treime se aşteaptă ca „altcineva”, cum ar fi statul, să îi ajute la bătrânețe. Statul a demonstrat însă că nu-şi poate ajuta bătrânii, mai ales că bugetul de pensii are an de an deficite din ce în ce mai greu de susţinut. Numărul celor care economisesc este mic, iar sumele pe care ei le pun deoparte sunt şi mai mici. Un studiu realizat de Erste Bank arată că un român strânge, lunar, în jur de 41 de euro, în timp ce un slovac sau un ceh reuşeşte să pună deoparte peste 80 de euro, iar un austriac adună lunar peste 160 de euro. Cei mai mulţi dintre cei care economisesc în România spun că o fac pentru copii.

Doar 14% dintre cei care formează populaţia activă în România economisesc altfel decât strângând banii „la ciorap”

 

De altfel, românii sunt printre liderii Europei în ceea ce priveşte consumul, iar cel mai mult, comparativ cu alte ţări din regiunea României, scot din buzunar tinerii între 14 şi 25 de ani. Ei dau pe haine şi accesorii în jur de 33 de euro lunar, de două ori mai mult decât ungurii, croaţii sau sârbii. Tot România are şi cel mai mare număr de tineri între 17 şi 19 ani care deţin un smartphone. Toate cheltuielile tinerilor sunt susţinute, în general, de părinţi, pentru că România are cea mai mică pondere a tinerilor de până în 25 de ani care au un job, măcar part-time.

Chiar şi conturile de economii sunt alimentate de părinţi. Economisirea copiilor reprezintă 40-41 de euro pe lună, mult sub Austria, unde se economiseşte de cinci ori mai mult, iar la cehi sau alte ţări mai apropiate se situează la circa 60 de euro pe lună. Când întrebăm care este sursa veniturilor, mulţi copii (până în 18 ani – n.r.) spun că îi ajută părinţii, însă în alte ţări copiii intră deja în joburi part-time şi învaţă să se adapteze unei vieţi sociale”, arată Dana Demetrian, vicepreşedinte al BCR.

A fost util articolul? 0

Leave a Reply