Freelancing: ce înseamnă, cum funcționează și când merită să-l încerci

În ultimii ani, cuvântul freelancing apare aproape peste tot: în discuții între prieteni, în podcasturi, pe internet, în anunțuri despre „libertate profesională” și „lucru pe cont propriu”. Mulți se simt atrași de ideea de a lucra când vor, pentru cine vor și de oriunde. Dar, dincolo de imaginea romantică cu laptopul pe plajă (care în realitate e mai incomod decât pare), freelancingul înseamnă mult mai mult: responsabilități fiscale, negociere, disciplină și, uneori, o doză reală de instabilitate financiară.

În acest articol, nu încercăm să te convingem nici să devii freelancer, nici să renunți la ideea asta. Scopul este să înțelegi realist ce înseamnă freelancingul, ca să poți lua o decizie bună pentru tine. Iar dacă la final simți că un job stabil ți se potrivește mai bine, ține minte că îl găsești pe eJobs.ro.

Ce este freelancingul?

Freelancing înseamnă să lucrezi pe cont propriu, oferind servicii pentru unul sau mai mulți clienți, de obicei pe bază de proiect. Nu există contract de muncă, șef direct sau program fix — în locul lor există contract de colaborare, termene limită și negocieri frecvente.

Freelancerul este, în același timp:

• specialist în domeniul lui,
• propriul manager,
• persoana care caută clienți,
• și cea care se asigură că vine și plata.
• Pe scurt, e o combinație între specialist și antreprenor.

Ce domenii permit freelancing?

Freelancingul este mai des întâlnit în activități care se pot realiza digital sau în mod independent, cum ar fi:

• programare
• web & graphic design
• marketing online
• social media management
• scriere de conținut și copywriting
• consultanță (HR, financiară, juridică etc.)
• fotografie și video
• traduceri

Dar tendința începe să se extindă și spre zone precum educație, coaching, project management sau design de produse.

Care sunt avantajele freelancingului

✅ În freelancing ai cel mai mare grad de flexibilitate

Lucrezi când îți este cel mai bine: dimineața devreme, seara târziu sau în reprize. Poți să-ți adaptezi programul în funcție de ritmul tău, nu de programul impus de alții. Important e, totuși, să stabilești ce program ai și cu clienții tăi, ca să nu te trezești cu telefoane sau mesaje urgente când nu ești disponibil.

✅ Tu alegi proiectele și clienții

Dacă un client nu e potrivit, poți renunța la colaborare fără să „demisionezi”. Odată cu anii de experiență și numărul tot mai mare de colaborări, îți vei da seama și cu ce clienți nu dorești să începi o colaborare, evitând din start neînțelegerile.

✅ Ai control direct pe veniturile tale

Dacă îți construiești o reputație bună și stabilești prețuri avantajoase (pentru tine și pentru clienți), veniturile tale pot depăși salariul unui job fix. În freelancing însă, veniturile pot să difere considerabil de la lună la lună, în funcție de numărul de proiecte și timpul pe care ești dispus să îl dedici muncii tale. 

Dezavantajele freelancingului

E cea mai puțin discutată parte a freelancing-ului: 

❗Freelancerii se pot lovi de instabilitate financiară

Într-o lună poți câștiga foarte bine, iar luna următoare să nu se lege niciun proiect. Ai nevoie de disciplină financiară foarte bună ca freelancer, să fii pregătit să renunți la cheltuieli care nu sunt necesare și să-ți calculezi foarte bine care e minimul pe care trebuie să îl câștigi ca să trăiești. E bine să ai și niște economii puse deoparte, pentru lunile în care ai mai puține proiecte.

❗ Nu ai beneficiile standard ale celor angajați

Concediu plătit? Asigurare medicală? Tichete? Bonusuri? Toate sunt responsabilitatea ta atunci când ești freelancer.

❗ Ai multe acte de care trebuie să te ocupi

Contabilitate, facturi, contracte și declarații ANAF sunt doar câteva din task-urile administrative pe care trebuie să ți le adaugi pe lista de „To Do” când ești freelancer. Dacă nu te organizezi, acestea te pot copleși rapid.

❗ E posibil să fie mai greu să te „deconectezi”

Când deadline-ul e mâine și tu ești „echipa”, timpul liber dispare ușor. La fel cum se poate întâmpla atunci când apar proiecte noi atrăgătoare, de care nu mai ai timp, dar pe care nu simți că le poți refuza. De tine ține să îți găsești echilibrul viață-job, dar devine cu atât mai greu când tu ești și executant, și CEO, și CFO.

Cum începi în freelancing 

Primul pas în freelancing nu este să anunți dramatic că „ți-ai dat demisia” și să-ți comanzi un laptop nou. Din contră, un start sănătos e unul foarte calm. Începe prin a-ți testa abilitățile pe proiecte mici, în paralel cu jobul actual. Vezi cât timp îți ia realmente un proiect, cum te simți când lucrezi fără un manager care îți spune ce și cum să faci, și, foarte important, dacă îți place partea administrativă și cea de vânzări: negocierea prețurilor, discuțiile cu clienții, reviziile, contractele, stabilirea deadline-urilor.

Apoi, construiește-ți o prezență clară: un portofoliu (nu trebuie să fie perfect, doar real), un profil pe platformele pe care pot fi găsiți freelancerii (Behance, Dribble, LinkedIn) și o scurtă prezentare despre ceea ce faci. Gândește-te cine ar putea fi primii tăi clienți: un prieten cu o mică afacere, o recomandare, un proiect scurt, ceva ce îți permite să înveți fără presiune uriașă.

Pe scurt: începe mic, testează, ajustează. Freelancingul nu trebuie să fie un salt în gol, ci poate fi un pod construit încet, pas cu pas, până când ajungi pe partea cealaltă în siguranță.

Cum te promovezi ca freelancer

În freelancing, talentul nu este de ajuns. Poți fi foarte bun în ceea ce faci, dar dacă nu știe nimeni de tine, va fi greu să găsești clienți. Promovarea nu înseamnă neapărat să fii omniprezent pe social media. Înseamnă să fii ușor de găsit, clar în ofertă și ușor de înțeles.

Iată câteva lucruri de bază care fac o diferență mare atunci când vrei să-ți promovezi serviciile în freelancing:

1. Un portofoliu clar și ușor de accesat

Poate fi un site, o pagină de LinkedIn, un folder pe Google Drive, nu trebuie să fie ceva foarte bine lucrat sau impresionant, dar trebuie să fie clar și ușor de găsit.

2. Un mesaj simplu despre ce faci

De exemplu: „Scriu texte clare și convingătoare pentru branduri care au nevoie să își explice mai bine serviciile.”

Mai bine simplu și specific decât „Ofer servicii profesionale complexe în domeniul comunicării”.

3. Recomandări și sentimentul că ești de încredere

Freelancingul se bazează masiv pe recomandări. Când un proiect se încheie bine, cere o recomandare sau un testimonial. Poți pregăti chiar tu textul, ca să fie ușor de pus pe LinkedIn, pe site-ul tău sau în portofoliu.

4. Fii prezent acolo unde caută clienții

Pentru unii asta înseamnă LinkedIn, pentru alții Instagram, pentru alții grupuri de Facebook locale. Nu trebuie să fii peste to, dar trebuie să găsești locul potrivit pentru tine și viitorii tăi clienți.

Cum îți setezi prețurile și cum negociezi cu clienții

Setarea prețurilor nu e doar o decizie financiară. E și una psihologică. Prețurile tale comunică valoare, poziționare și încredere în propriile servicii.

Uite Câteva principii simple de care merită să ții cont:

• Nu porni de la „cât iau alții”: pornește de la cât timp îți ia, ce experiență ai și ce rezultat livrezi.
• Nu vinde „ore”: vinde rezultate și setează prețuri de proiect. Clienții cumpără rezultatul, nu timpul tău. Așa că dacă o sarcină îți ia o oră, dar tu ai nevoie de fapt de încă o oră administrativă & de negociere cu clientul, ia în calcul și timpul acesta, precum și timpul pe care ți-l dedici tu ca să fii mai bun în ceea ce faci.
  

Cum negociezi elegant

În loc de „E prea puțin / prea mult”… poți spune:

• „Pot lucra în bugetul acesta dacă ajustăm volumul de sarcini.”
• „Această soluție ar avea mai mult impact, îți arăt diferența.”
• „Acesta este prețul meu pentru proiecte similare, bazat pe timpul și expertiza necesare.”

Nu trebuie să fii agresiv. Trebuie doar să fii ferm.

Cum îți plătești taxele și impozitele când faci freelancing

Când lucrezi în freelancing, nu ești doar „omul care execută proiectul”. Ești și persoana responsabilă pentru relația cu statul. Pe scurt, nimeni nu îți reține taxele automat, așa cum se întâmplă la un job ca angajat. Asta înseamnă că trebuie să te intereseze (chiar dacă poate nu ți-ai dorit):

• Cum emiți facturi
• Ce taxe plătești
• Când le plătești
• Ce declarații depui

În România, cei mai mulți freelanceri lucrează fie ca PFA, fie prin microîntreprindere. Diferența nu e doar birocratică, ci și financiară.

1. Freelancer ca PFA (Persoană Fizică Autorizată)

Dacă alegi să funcționezi ca PFA, trebuie să știi că impozitul pe venit este în general 10% din venitul impozabil. Sistemul se poate calcula fie în sistem real (pe baza cheltuielilor), fie pe normă de venit, dacă activitatea ta se încadrează în aceasta.

Contribuții obligatorii:

• CASS (asigurarea de sănătate) se plătește în funcție de venitul anual, existând un prag minim și unul maxim.
• CAS (asigurarea pentru pensie) devine obligatorie doar dacă venitul net anual depășește pragul de 12 salarii minime brute într-un an.

Asta înseamnă că dacă încasezi mai puțin decât acest prag, nu ești obligat să contribui la pensie – dar asta înseamnă și zero ani de vechime contributivă, adică nu vei acumula puncte pentru pensie. E o alegere pe care trebuie să o cântărești.

2. Freelancer prin Microîntreprindere (SRL)

Dacă alegi să lucrezi printr-un SRL, poți să te încadrezi ca microîntreprindere, dar doar dacă cifra ta de afaceri anuală nu depășește 250.000 euro.

Cotele de impozitare sunt:

• 1% pentru venituri până la aproximativ 60.000 euro
• 3% pentru venituri peste acest prag, în anumite condiții (de ex. în funcție de domeniu sau numărul de angajați).

Dacă depășești plafonul de 250.000 euro/an, firma trece la impozit pe profit de 16%, începând cu trimestrul în care ai depășit valoarea.

Ce alegi între PFA și SRL?

• Dacă venitul tău este mic/mediu- PFA poate fi mai simplu și mai rentabil |
• Dacă venitul tău crește constant – SRL poate deveni avantajos pe termen lung |
• Dacă vrei să ai parteneriate corporate – De multe ori companiile preferă contract cu SRL |
• Dacă vrei contabilitate minimală – PFA în normă e cel mai simplu |

Dacă ești la început și încă testezi piața → PFA poate fi cea mai simplă variantă.

Dacă ai deja clienți constanți și facturi recurente → ia în calcul SRL micro.

Ideal este să discuți cu un contabil, pentru că situația optimă depinde de venitul tău estimat și de tipul activității.

Freelancing sau job stabil? Cum alegi ce ți se potrivește

Adevărul este că nici freelancingul, nici jobul stabil ca angajat nu sunt „mai bune” în mod absolut. Sunt doar diferite. Freelancingul se potrivește oamenilor care au nevoie de libertate și varietate, celor care se simt în largul lor atunci când își organizează singuri timpul, negociază contracte, discută cu clienții și acceptă ideea că unele luni vor fi mai bune decât altele. Dacă ești energizat de autonomie și nu te sperie incertitudinea, freelancingul poate fi o zonă în care să înflorești.

Pe de altă parte, un job stabil ca angajat vine cu lucruri foarte valoroase: un venit previzibil, beneficii (concedii plătite, asigurări, tichete, bonusuri), un cadru clar și o echipă cu care poți colabora și învăța. Pentru mulți oameni, acest nivel de siguranță financiară și emoțională este esențial. Dacă îți place să te concentrezi pe partea profesională fără să fii nevoit să faci și promovare, networking, facturare și negociere, atunci un job stabil poate fi exact mediul în care evoluezi cel mai bine.

Și mai e ceva important: alegerea ta nu trebuie să fie definitivă. Poți începe cu freelancing în paralel cu jobul, poți trece de la freelancing la un rol full-time când simți nevoia de stabilitate, sau poți reveni la freelancing mai târziu, cu mai multă experiență și contacte. Cariera nu trebuie să fie o linie dreaptă. E mai degrabă o serie de așezări și reajustări în funcție de momentul în care te afli.

Important e să alegi varianta care îți susține ritmul, prioritățile și stilul de viață acum.

Dacă simți că freelancing-ul nu este pentru tine…

Dacă ajungi la concluzia că, în acest moment, stabilitatea cântărește mai mult decât libertatea, nu e nimic de „pierdut”. Uneori, un job clar structurat, cu un venit previzibil și o echipă în jurul tău, îți oferă exact cadrul de care ai nevoie ca să crești. Și nu e deloc o alegere „mai puțin curajoasă”. E doar o alegere diferită.

Poate chiar ai aflat ceva nou despre tine pe parcursul documentării: că îți place siguranța, că ai nevoie de rutină sau că îți priește să știi exact unde vei fi și ce vei face săptămâna viitoare. Iar asta e la fel de valoros ca dorința de independență.

Iar dacă te-ai regăsit mai degrabă în varianta jobului stabil, ai deja un avantaj: știi unde să cauț cel mai potrivit job pentru tine. Când ești pregătit să vezi ce roluri noi ți s-ar potrivi, intră pe eJobs.ro și explorează joburile disponibile. Poate următorul pas din cariera ta e chiar acolo, la un click distanță.

Întrebări frecvente despre freelancing

1. Trebuie să îmi deschid firmă ca să lucrez ca freelancer?

Nu neapărat. Poți începe și ca persoană fizică, folosind contracte civile și declarația unică. Totuși, dacă ai venituri recurente și clienți constanți, e recomandat să alegi PFA sau SRL pentru a fi în legalitate și pentru a putea factura.

2. Ce este mai avantajos: PFA sau SRL (microîntreprindere)?

Depinde de nivelul veniturilor și de tipul activității. În general, pentru venituri mai mici sau fluctuante, PFA e mai simplu. Dacă veniturile cresc constant și lucrezi cu firme, SRL micro poate fi mai avantajos pe termen lung.

3. Ce taxe plătesc ca PFA?

În funcție de venit, vei plăti: impozit pe venit (10%), contribuție la sănătate (CASS) și, dacă depășești un anumit prag de venit, contribuție la pensie (CAS). Unele PFA-uri pot opta pentru normă de venit, ceea ce simplify calculul.

4. Ce taxe plătesc dacă am SRL microîntreprindere?

SRL-ul plătește impozit pe venit (1% sau 3%, în funcție de cifra de afaceri și condiții). În plus, dacă îți distribui dividende, vei plăti și impozit pe dividende + contribuții la sănătate dacă depășești anumite praguri.

5. Am nevoie de contabil?

Pentru PFA în normă, nu neapărat. Pentru PFA în sistem real, da, ajută mult. Pentru SRL, este obligatoriu să ai contabil. E o investiție mică pentru liniște și conformitate legală.

6. Cum îmi găsesc primii clienți ca freelancer?

De obicei, prin recomandări, networking, proiecte mici pe platforme freelance, grupuri relevante de Facebook sau LinkedIn și printr-un portofoliu care să arate clar ce știi să faci.

7. Cum stabilesc prețurile pentru serviciile mele?

Pornește de la timpul investit, nivelul tău de experiență și valoarea pe care o aduci. Informează-te despre prețurile din piață, testează, ajustează și nu te teme să renegociezi pe măsură ce crești.

8. Pot să fac freelancing în paralel cu un job full-time?

Da, atât timp cât contractul tău de muncă nu interzice activități independente în același domeniu. Reveniturile se declară separat, iar taxele se calculează în funcție de venitul total anual.

9. Freelancing înseamnă că lucrez „pe cont propriu” și nu am beneficii?

Da și nu. Nu ai automat concedii plătite, sporuri sau asigurări, dar îți poți crea propriile beneficii: contribuții la pensie, asigurare medicală privată, abonamente la sănătate, fond de economii etc.

10. Dacă freelancingul nu îmi place, pot reveni la job stabil?

Desigur. Freelancingul nu e un drum fără întoarcere. Mulți freelanceri alternează între perioade de independență și perioade în care preferă stabilitatea unui job clasic. Important e ce funcționează pentru tine.

Vrei să afli mai multe despre viața de freelancer? Citește și:

Freelancer în România. Ghid complet pentru a lucra pe cont propriu

Contract de colaborare – Ce trebuie să știi înainte de a-l încheia

Criză economică? Iată unde să îți cauți job dacă vrei singuranță