• 22 Nov. 2016
  • 6 min

Îngerul cu șapte afaceri

sergiu negut antreprenoriat
Autor
eJobs
eJobs Înființat în 1999, eJobs este primul portal de recrutare ... Arată mai mult

Sergiu Neguț se simte un crescător de businessuri. Este implicat în șapte afaceri și predă la două instituții educaționale private.

Sergiu Neguț se simte un „crescător de businessuri”. Dar nu este doar atât. La 44 de ani, Sergiu Neguț poate fi definit ca business angel, antreprenor, lector, investitor, consultant, fost corporatist și absolvent al unui program de Master of Business Administration (MBA) la Insead, una dintre cele mai importante școli de afaceri din lume. „Ceea ce fac eu se cheamă business development (dezvoltare de afaceri – n.red.), într-un sens foarte larg”, spune Sergiu Neguț.

În prezent, Sergiu Neguț este implicat șapte afaceri (Bittnet Systems, Intermedicas, 2Performant, Good People, Softelligence, Euro IT Group și SVP Consult) și în două organizații neguvernamentale (Asociația Maastricht School of Management și Fundația Entreprenation), care operează programul de MBA oferit de Maastricht School of Management în România și Entrepreneurship Academy, o facultate de business.

El a început să investească în afacerile altora în primăvara lui 2011, cu câteva luni înainte să renunțe la pălăria de corporatist, odată cu plecarea din rețeaua de clinici și spitale private Regina Maria, unde ocupa funcția de director general adjunct. Good People, operatorul brandului frufru, care comercializează alimente și sucuri bio, a fost fost prima mutare financiară făcută de business angelul Sergiu Neguț. Până în prezent, el investit „sub jumătate de milion de euro” în toate afacerile în care este sau a fost implicat ca business angel. Cel mai mult a cheltuit cu Good People – „ceva mai mult de 150.000 de euro”. „Există mai mulți factori pe care îi iau în considerare înainte să intru într-o afacere, ca business angel. În primul rând, mă uit la oamenii care sunt deja acolo. Oamenii ăia trebuie să aibă o expertiză foarte bună în domeniul respectiv, un track record (istoric – n.red.) de a mai fi condus ceva echipe și, de asemenea, să fie niște oameni cu care să pot dezvolta businessul în cauză. Pe lângă asta, mă uit la domeniu. Este indicat să fie un domeniu în care să nu fie nevoie de o competență specială pe care eu nu o am. Pe urmă, e important ca businessul respectiv să călărească un val de schimbare”, explică Neguț. Prin „val de schimbare”, el înțelege domeniile în care există deja un trend, cum ar fi IT&C, e-commerce sau industria alimentară. „De asemenea, când decid să intru într-un business, mă uit să văd dacă este scalabil. Totodată, mă mai uit la posibilitatea de exit. Adică antreprenorii implicați trebuie să ia în calcul faptul că nu o să țină afacerea asta până ies la pensie și că o vor vinde, la un moment dat, în contextul potrivit. Experiența de până acum mi-a arătat că nu mă interesează cât de veche sau de nouă este afacerea în care intru. Însă am o preferință pentru businessuri care funcționează. Nu neapărat care sunt profitabile”, completează Sergiu Neguț.

Sergiu Neguț

Sergiu Neguț este unul dintre cei mai importanți business angeli din România.

 

În niciuna dintre afacerile în care intră, Sergiu Neguț nu vrea să fie acționar majoritar. Însă din toate vrea să iasă, la un moment dat. „Când decid să intru într-un business îmi propun să ies într-un orizont de cinci ani. Anul acesta nu va fi niciun exit, dar este foarte posibil să realizez un exit în 2017 sau 2018. Exitul îl decidem împreună, adică eu și ceilalți oameni implicați în structurile de antreprenoriat din care fac parte. Câtă vreme nu mă aleargă nimeni să pun banii pe care îi am investiți în altceva, nu țin morțiș să ies din niște businessuri care, altminteri, merg bine mersi”, arată Sergiu Neguț.

El păstrează secretul asupra lichidităților pe care le are disponibile ca să investească în alte afaceri, dar precizează că nu ar putea să investească un milion de euro, de exemplu, într-un proiect, „pentru că nu mi-aș pune atât de multe ouă într-un singur coș, la momentul acesta”. Însă adaugă că o investiție de genul celei din Good People ar putea să suporte. „Investițiile de tip business angel, cu excepția a doi super angels, sunt, în România, între 20.000 și 100.000 de euro”, subliniază Sergiu Neguț.

Investitorul primește constant propuneri să intre în noi afaceri, dar pe cele mai multe le refuză. „Pe cele mai multe le refuz de la prima abordare, pentru că nu e ceva care să mi se pară interesant. Unii oameni mă caută, de exemplu, să investesc în real-estate, iar alții pentru afacere în IT – următorul mare unicorn. Sau mai sunt cei care apelează la mine pentru o investiție de cinci milioane de euro, care depășește cu mult bugetul meu. Pe toți aceștia îi refuz”, menționează Sergiu Neguț.

Sergiu Neguț și teama în antreprenoriat

 

Sergiu Neguț nu are o un rol preferat, chiar dacă poate fi caracterizat de la antreprenor și consultant, până la business angel sau lector. „Pe mine mă face foarte happy abilitatea de a genera valoare și de a interacționa cu oameni mișto în respectivul proces. Pe antreprenori i-am văzut fericiți ca lideri ai echipelor lor”, punctează investitorul.

El apreciază că, în antreprenoriat, contează mai multe elemente, cum ar fi ideea, produsul, banii și familia. „Eu cred foarte mult în execuție. Poți să ai cea mai fabuloasă idee din lume, dar dacă nu te apuci să faci ceva la ea, inevitabil că o să apară, într-o formă similară, foarte curând, la altcineva. Dar, odată ce te-ai apucat de ea, trebuie să fii suficient de curajos ca să nu te dai bătut poate când lucrurile nu merg așa cum ți le-ai planificat. Și suficient de perseverent ca să susții cu ambiție personală până când businessul ăla devine un succes. Mai mult, e nevoie să fii suficient de chibzuit ca să îți drămuiești resursele, întotdeauna limitate, într-un mod inteligent, care să asigure, pe de-o parte supraviețuirea businessul și, pe de altă parte, stabilitatea lui”, explică Neguț.

El adaugă că oricine își dorește să înceapă un business ar fi bine să intre în aventura antreprenorială, indiferent dacă este angajat sau nu. „Dar cred că un business are șanse reale de reușită atunci când sunt implicați oameni full-time. Într-un business e nevoie de cel puțin doi oameni, care să se ducă la serviciu împreună într-o locație anume și să muncească la asta. Chiar dacă locația aia e un coworking space (spațiu de lucru la comun – n.red.). Poți să faci un business de acasă, dar e mai bine să nu. Simplul gest de a te îmbrăca cu alte haine decât cele de casă și de a te duce într-un loc în care să lucrezi la ceva, după care să te întorci acasă, contează foarte mult”, arată Sergiu Neguț.

Sfaturile sale pentru cei ce își doresc să intre în antreprenoriat includ un cont de profit și pierderi și un flux de numerar. „Înainte să începi o afacere trebuie să faci un P&L (Profit & Loss; cont de profit și pierderi – n.red.) și un cash-flow (flux de numerar – n.red.), care să-ți spună cum urmează să faci tu banii pe care estimezi că-i vei face. De asemenea, dacă nu știi să monetizezi o chestie, talk to people (vorbește cu oamenii – n.red.). Totodată, gândește businessul astfel încât să vinzi ceva. Astfel, te asiguri că produsul sau serviciul tău este vandabil. Nu în ultimul rând, înscrie-te într-un la un program de dezvoltare, indiferent dacă e un program de accelerare organizat de un hub, că e un atelier sau un MBA”, punctează Neguț.

„Crescătorul de businessuri” crede că afacerile de tipul Airbnb sau Uber reprezintă viitorul în business, cel puțin pe termen scurt. „Businessurile găsesc oportunități făcând ceea ce se cheamă arbitraj. Iar tehnologia facilitează găsirea de noi oportunități de arbitraj, ceea ce sunt Airbnb și Uber”, adaugă Sergiu Neguț. El menționează că Pony Car Sharing, serviciul de car sharing lansat la începutul lui 2016 în Cluj, și Clever Taxi, o aplicație de transport urban, sunt două exemple de afaceri de succes de pe piața locală care funcționează după modelul Uber sau Airbnb.

Antreprenoriat cu MBA

 

Sergiu Neguț predă, în cadrul programului MBA oferit de Maastricht School of Management în România, o „o disciplină numită <<managing growth>> (gestionarea creșterii – n.red.)”. Cursanții programului cu un cost de 18.600 de euro (care acoperă durata integrală de un an și jumătate a programului) sunt oameni de 35 de ani, în medie, care fie ocupă funcții de management în diverse companii fie au propriile afaceri. „Antreprenorii care urmează programul de MBA de la Maastricht au sentimentul acut că se poate mai bine în businessul lor, dar că le lipsesc niște cunoștințe și niște abilități. Aceste cunoștințe și abilități le pot deprinde în cadrul programului și astfel, își pot dezvolta businessurile”, spune Sergiu Neguț.

El este profesor și la The Entrepreneurship Academy, o facultate privată de antreprenoriat. Prima ediție a școlii a debutat în toamnă. Taxele de școlarizare se ridică la 26.000, pentru patru ani de studiu. „Mi se pare că generația care termină acum liceul are un spirit antreprenorial mai dezvoltat decât generațiile anterioare. Spiritul antreprenorial mai dezvoltat prezent în generația actuală vine din mai multe direcții. În primul rând, Bucureștiul și marile orașe sunt deja niște zone de abundență, adică tinerii de 18 ani au experiențe mai diverse. În al doilea rând, ratele dobânzilor nu au fost niciodată mai mici decât acum. Ceea ce înseamnă că este mai ieftin, dacă nu mai ușor, să faci rost de banii care îți lipsesc pentru un business. Mai mult, pentru prima dată în ultimi 5-10 ani, activitățile extracurriculare sunt un fenomen de masă. Adică sunt foarte mulți tineri în anii lor de liceu care, pe lângă școală se implică în diverse organizații – fac voluntariat și participă la tot felul de activități, care de care mai interesante. Și asta îi pregătește pentru antreprenoriat”, conchide Neguț.

Good People este cel mai important business în care se implică Sergiu Neguț. Operatorul brandului frufru a avut o cifră de afaceri de 17,5 milioane de lei în 2015 și un profit net 0,44 milioane de lei.

A fost util articolul? 0
antreprenoriat

Leave a Reply