În acest moment pe eJobs.ro vei găsi sute de locuri de muncă în care se menționează explicit cuvântul „internship”. Numărul programelor de internship disponibile este în creștere, după un an în care formarea față în față a fost dificilă. Și aplicările sunt în creștere, acestea fiind la nivelul zecilor sau chiar sutelor pentru fiecare job. În condițiile acestea, cum ai putea să-ți mărești șansele să fii aleși din cei (în medie) 70 de aplicanți la fiecare anunț? Și mai mult, cum ai putea să te asiguri că experiența internship-ului e una pozitivă și se transformă într-un job full time la compania la care ai aplicat și mai apoi în carieră?
Vreau să vă povestesc despre Gabi. Gabi e un tip foarte tare. Are 27 de ani și acum 5 ani și o lună a început un internship ca front end developer („web designer” e o denumire alternativă mai populară) în cadrul companiei la care lucram atunci. Încă nu terminase facultatea, voia să activeze ca intern pe perioada verii și știa câte ceva despre cum merg lucrurile în industria web-ului, pentru că făcuse niște cursuri gratuite de web development în timpul liber, acasă, și își mai exersase skill-urile cu mici proiecte personale la care lucra cu prietenii dintr-un ONG. Ca toți oamenii aflați la început de drum, avea un set limitat de abilități, însă ca mulți oameni tineri și plini de ambiție, avea dorința și disponibilitatea să învețe să fie un bun profesionist. Așa că Gabi a fost exact ce ne-a trebuit și a pus bazele unei cariere care s-a dovedit a fi de succes. Asta e povestea lui și a multor altor oameni ca el.
Naratorul acestei povești e un om căruia îi vine destul de greu să se caracterizeze. Am încercat dezvoltare front end și back end, design de interfață și user experience, marketing digital, SEO, project management, product ownership. Am experiență de 16 ani în „industria Internetului” și am avut ocazia să construiesc și să conduc echipe de web development și marketing de 8 ani încoace. Cel mai important, însă, e că vreau să vă vorbesc din perspectiva unui team leader și angajator, pentru a vă dezvălui detalii din culisele companiilor la care aplicați și a sublinia lucrurile importante de care trebuie să țineți cont. Am să vă povestesc ce înseamnă internship-ul și ce pași presupune pentru a te forma pentru viitorul job.
Este o modalitate excelentă de a deprinde experiență într-o companie pe o perioadă limitată de timp în care ești și plătit. În tot acest timp vei putea interacționa cu profesioniști în domeniul în care te pregătești la facultate și poți aplica cunoștințele din timpul studiilor. Ești eligibil pentru un program de internship dacă ești student sau absolvent de liceu/facultate, însă este important să acorzi atenție cerințelor din anunț. Sunt anunțuri de internship care cer o minimă experiență practică, altele nu cer experiență, doar atitudinea și studiile corespunzătoare.
Programul de internship este activitatea specifică desfăşurată de intern pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizaţii-gazdă, care are ca scop aprofundarea cunoştinţelor
teoretice, îmbunătăţirea abilităţilor practice şi/sau dobândirea de noi abilităţi sau competenţe, se arată în Legea internship-ului Nr. 176/2018 din 17 iulie 2018.
Iată cele mai importante prevederi din Legea Internship-ului care fac referire la drepturile și obligațiile tale, ca intern:
ART. 13
Pe perioada desfăşurării programului de internship, internul are următoarele drepturi:
a) să primească indemnizaţia pentru internship de la organizaţia-gazdă în cuantumul stipulat în contractul de internship;
b) să beneficieze de asistenţa şi coordonarea îndrumătorului desemnat de organizaţia gazdă;
c) să i se stabilească activităţi al căror nivel de complexitate pot să evolueze treptat pe parcursul programului de internship;
d) să i se asigure resursele materiale necesare pregătirii sale profesionale şi perfecţionării cunoştinţelor sale practice;
e) să beneficieze de acces la informaţii care să îi permită consolidarea cunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor;
f) să i se asigure timpul necesar pregătirii în scopul dobândirii/consolidării de abilităţi practice şi/sau competenţe;
g) să participe la formele de pregătire desfăşurate de organizaţia-gazdă, după caz;
h) să beneficieze de evaluare obiectivă;
i) să primească referatul de evaluare şi certificatul de internship;
j) să conteste referatul de evaluare dacă este nemulţumit de rezultatul evaluării;
k) alte drepturi care decurg din lege sau din contractul de internship.
ART. 14
Pe perioada desfăşurării programului de internship, internul are următoarele obligaţii:
a) să respecte sarcinile date de îndrumătorul său în cadrul activităţilor întreprinse, în conformitate cu prevederile contractului de internship şi cu fişa de internship;
b) să îl consulte pe îndrumător pentru realizarea sarcinilor repartizate pe parcursul derulării programului de internship;
c) să respecte normele de confidenţialitate în desfăşurarea activităţii sale;
d) să respecte prevederile regulamentelor interne;
e) să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă, precum şi normele pentru situaţii de urgenţă;
f) alte obligaţii care decurg din contractul de internship şi, respectiv, din fişa de internship, încheiate între părţi.
ART. 8
(1) Internul are dreptul la o indemnizaţie pentru internship, plătită de organizaţia-gazdă, al cărei cuantum este stipulat în contractul de internship.
(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă
proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată.
(3) Durata timpului de muncă pentru un intern, pentru a desfăşura activitate în baza unui contract de internship, este de maximum 40 de ore pe săptămână şi se stabileşte prin contractul de internship.
(4) În situaţia internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă pentru a desfăşura activitate în baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.
(6) Este interzisă efectuarea de ore suplimentare peste durata prevăzută la alin. (3) şi (4).
ART. 19
Contractul de internship se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii programului de internship. Obligaţia de încheiere a contractului de internship în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă.
(2) Durata maximă a contractului de internship este de 6 luni, fără posibilitatea prelungirii.
ART. 23
Contractul de internship încetează în următoarele condiţii:
a) la expirarea termenului stabilit în contract;
b) de comun acord;
c) când organizaţia-gazdă îşi încetează activitatea;
d) prin reziliere, de plin drept, în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute în contractul de internship de către una dintre părţi, în măsura în care, la notificarea adresată de partea lezată, partea în culpă nu depune diligenţele necesare pentru executarea în mod corespunzător a obligaţiilor ce îi revin potrivit obligaţiilor
contractuale, în termen de 5 zile de la primirea notificării;
e) prin încheierea unui contract individual de muncă între părţi, conform prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f) prin denunţarea unilaterală de către oricare dintre părţi, în situaţii justificate, pe baza unei notificări prealabile transmise cu cel puţin 15 zile înainte de data propusă pentru
încetare.
E bine să profiți de orice ocazie pentru a aplica la posturi de internship pe toate canalele posibile. Chiar dacă majoritatea angajărilor pe care le-am făcut de-a lungul timpului au folosit platforma eJobs, îți recomand să fii atent și la evenimentele care vor fi organizate de acum de angajatori (numite în jargonul de specialitate „open days” sau „zilele porților deschise”), prin care companiile cheamă un grup de potențiali interni/angajați să le viziteze sediul, să afle mai multe despre cum e să lucrezi la ei și se așteaptă să găsească oameni interesați de ei ca brand, ca nume în piață, ca angajator. Așa că dacă ai companii preferate, la care ți-ar plăcea să te angajezi, sau dacă vezi anunțuri de Open Days sau chiar Internship la o firmă anume, alocă câteva ore ca să te documentezi temeinic despre companie și apoi mergi în vizită, pentru a le cunoaște oamenii, fără frică sau sfială.
De multe ori, primul pas pentru a porni într-un internship nu vine mereu de la angajator – el poate pleca și de la tine. Dacă apreciezi foarte mult o companie anume, află adresa de e-mail a unei persoane din departamentul de resurse umane/recrutare sau încearcă să trimiți un e-mail la o adresă publică a companiei în care să-ți exprimi interesul pentru a face internship la ei. Sunt puțini angajatori care nu apreciază o astfel de inițiativă din partea potențialilor angajați, mai ales că în anumite domenii de activitate, astfel de e-mail-uri sunt rare și te ajută să ieși în evidență într-un mod foarte pozitiv. Știu cazuri în care nici măcar nu exista inițiativa de internship, dar perseverența unui student i-a convins să-l angajeze ca intern și ulterior ca angajat full time.
Pentru a te califica pentru internship, oferă în e-mail un minimum de informații despre tine, explică de ce ți s-ar părea interesant să faci internship la compania respectivă, care este motivația ta și prin ce consideri că te diferențiezi. Poate apreciezi brandul, poate e fix domeniul în care vrei să lucrezi, poate știi oameni angajați la ei care sunt happy la job. Orice detaliu ajută. Atașează CV-ul tău în care este important să începi cu proiectele personale pe care le-ai realizat, care au legătura cu internship-ul la care aplici, și cursurile care te ajută să fii un candidat relevant.
Încearcă să adaugi un strop de personalitate aplicării. Un e-mail scris cu mult entuziasm, care transmite dorința de învățare și dezvoltare sub tutela unui anume angajator și cu mult bun simț și un strop de tact (înțelegând că e întru totul decizia lor dacă te acceptă în programul de internship) îți sporește șansele. Dacă anunțul de internship de pe eJobs nu are opțiunea de a lăsa un mesaj angajatorului, atunci când începi comunicarea prin e-mail sau telefon, asigură-te că transmiți ideile acestea persoanei care te contactează pentru a te chema la interviu.
De exemplu, pe Gabi l-am recrutat la un stand din cadrul unei universități – în spatele nostru erau niște bannere cu Photoshop, HTML, CSS și JavaScript, care i-au atras atenția și l-au determinat să se înscrie pe lista pentru evenimentul de Open Days organizat la noi la sediu. După ce invitații (în număr de vreo 30) au vizitat sediul, ne-au cunoscut și au servit pizza, au plecat acasă cu o temă simplă, care le punea la încercare logica și perseverența (două calități necesare dacă ești la început de drum în Web Development). Pe cei mai buni care-au răspuns la test – printre care și Gabi – i-am chemat la interviu.
Angajatorii te cheamă la interviu nu pentru a-ți evalua experiența, în mod evident, ci pentru a identifica acele abilități soft care te-ar putea ajuta să reușești în jobul pentru care ai aplicat. Un angajator are intervievatori din două arii diferite, care vor participa împreună sau separat la discuție: specialiști în resurse umane/recrutori și specialiști din cadrul echipei unde se fac angajările.
Oamenii de HR urmăresc ceea ce se numește în industrie „soft skills”, pe care încearcă să le identifice sau să le intuiască din scurta discuție din cadrul interviului. Vor urmări etica în muncă, abilitatea de a munci în echipă, cât de bine comunici, cum te descurci în rezolvarea problemelor de orice fel, adaptabilitatea, relaționarea interpersonală. Dacă la interviu sunt prezenți și intervievatorii care fac parte din echipa unde se face angajarea (de obicei Team Leader-ul, dar nu e o regulă fixă) aceștia vor încerca să-și dea seama dacă te potrivești mediului, ritmului și oamenilor din echipă fără a pune accent pe evaluarea cunoștințelor tehnice sau specifice ale domeniului (lucru pe care s-ar concentra în mod normal, dacă interviul n-ar fi de internship). Evident, orice experiență anterioară care are legătură cu domeniul e binevenită, dar în niciun caz așteptată.
De exemplu, Gabi ne-a impresionat la interviu prin dorința lui de a învăța și eram deja convinși că vrem să-l angajăm ca intern dinainte să ajungem cu subiectele de discuție la experiența din domeniu, care era minimă, dar putea constitui un mic punct în plus pentru el.
Poți face o impresie bună la interviu dacă întrebi toate detaliile pe care nu le știi deja despre internship, companie și rolul tău acolo, plus aspectele legale. Este important să știi că internship-ul are cadru legal în România, prin legea 176/2018. Salariul minim de internship e 50% din salariul de bază minim brut. Asigură-te că angajatorul respectă cuantumul acesta. De asemenea, întreabă care este programul de lucru pentru a vedea dacă acesta îți permite să ajungi și la facultate, dacă există sau nu overtime (efecturarea de ore suplimentare neplătite este interzisă prin Legea 176/2018). Nu în ultimul rând, află ce beneficii vei avea ca intern, fiind conștient că nu poți avea aceleași beneficii ca un angajat full time. Este bine să-ți notezi întrebările pe telefon încă de acasă, pentru a fi pregătit la interviu.
Un angajator care pune problema corect nu va cere niciodată ca omul care vine într-un internship să aibă deja tot ce-i trebuie ca să se numească „profesionist” (nici experiență în domeniu, nici soft skills relevante). Gabi știa un minim de „meserie” din ce mai făcuse pe acasă. Ce îi trebuia cu siguranță lui Gabi ca să reușească nu era nici măcar acest minimum de cunoștințe relevante. Avea nevoie, mai mult decât de orice, de atitudine pozitivă. Și atitudinea pozitivă îl definește. Autorul american Mark Murphy are o carte de succes în care menționează ideea „hire for attitude, train for skill” (angajează atitudinea, antrenează abilitățile). Și chiar are dreptate, atitudinea pozitivă e cel mai important atu al unui intern.
Pare un clișeu să spui că oamenii serioși sunt cei mai apreciați la locul de muncă, dar chiar așa e, indiferent de nivelul de experiență. Prin oameni serioși nu mă gândesc deloc la absența simțului umorului, ci mă refer la oameni pe care te poți baza, care promit și livrează ce promit, care te anunță din timp dacă au probleme, care nu amână și nu trag de timp, care sunt acolo când ai nevoie de ei. Au o atitudine pozitivă și nu emit păreri profesionale fără un minimum de documentare în domeniu, sunt perseverenți în fața task-urilor care par la început poate prea grele pentru ei, dar care, după câteva zile de concentrare și efort, încep să le dea contur și să le iasă bine. Gabi e genul ăsta de om.
Așteaptă-te ca primele zile de internship să fie, de obicei lejere, ca „liniștea dinaintea furtunii”. Vei avea probabil alături un team leader/coach/trainer/coleg cu experiență, care în mod normal ar trebui să se ocupe de evoluția ta în mod direct: să facă ceea ce se numește „inducție”. O să-ți facă cunoștință cu oameni relevanți pentru activitatea ta și cu tool-urile care te vor ajuta să realizezi task-urile. Îți va povesti ce ai de făcut și îți va răspunde la întrebări. Dacă nu ai această persoană din prima, cere tu colegilor din echipă ajutorul, liderului echipei, altor colegi și, de ce nu, HR-ului.
Internship-urile de succes nu sunt călătorii singuratice, ci un drum pe care-l faci însoțit în momentele critice de oameni care să te ajute. Nimeni nu s-a născut învățat și, cu cât un angajator investește mai multă atenție în training-ul oamenilor la început de drum, cu atât își va crea un nucleu mai puternic de oameni care livrează și susțin brandul și echipele din care fac parte. Experiența în internship te poate face să te atașezi de echipă, companie și proiectele la care lucrezi.
Pe de altă parte, și tu trebuie să dovedești că vrei cu adevărat să muncești în industria respectivă, să înveți cât mai multe despre domeniu și să faci parte din echipa și compania pe care le-ai ales. Asta înseamnă că, dacă ți se pare că task-urile sunt prea ușoare sau nu te ajută în dezvoltarea profesională, trebuie task-uri pe măsura așteptărilor tale. Dacă ți se pare prea greu, nu dispera și nici nu cere ajutor imediat. Încearcă să cauți singur răspunsurile care te vor duce mai departe în rezolvarea task-urilor și abia apoi să apelezi la altcineva. De foarte multe ori, călătoria spre un răspuns la o problemă grea te poate învăța mult mai multe decât să aplici răspunsul oferit pe tavă de cineva și să mergi mai departe. Emoțiile ajută amintirile să rămână mai vii în memorie și nimic nu se compară cu fericirea rezolvării unui task greu cu minimum ajutor sau chiar fără. Tăria de caracter dovedită prin a încerca să rezolvi ceva mai întâi singur și înțelepciunea de a cere ajutorul unui coleg mai experimentat sunt experiențe din care vei învăța ca intern și te vor ajuta pe mai departe în carieră.
Spre exemplu, după prima lună de lucru, în care Gabi ne-a arătat că nu se dă bătut așa ușor, i-am dat un task pe care nici eu nu știam să-l fac fără o documentare serioasă. Mie mi-ar fi luat 2-3 zile. Lui Gabi i-a luat aproape 2 săptămâni, timp în care l-am lăsat să se confrunte singur cu toți pașii de rezolvare și în care m-a întrebat doar de câteva ori detalii punctuale, minore, care l-au ajutat să rafineze rezultatele. În acea perioadă, nu i-am mai dat altceva de făcut, fiindcă era bătălia decisivă pentru care trebuia să se concentreze și pe care trebuia s-o câștige singur, fără factori perturbatori. În final, sunt mândru să recunosc faptul c-a rezolvat task-ul mai bine decât aș fi putut eu să-l rezolv, fiindcă a dat atenție unor detalii pe care eu sigur le-aș fi ignorat. Triumful ăsta l-a ajutat și pe el enorm să progreseze și să se țină de treabă și m-a convins definitiv că e un om de care avem nevoie în echipă cu orice preț.
Dacă angajatorul nu găsește ocazia sau n-are tactul necesar să-ți dea ocazia să arăți ce poți, trebuie să ceri să fii testat cu lucruri care la început par grele, aproape imposibile, dar care îți permit să-ți demonstrezi ție însuți că le poți la capăt cu succes. Aceasta experiență îți va da aripi să progresezi mai rapid către o carieră frumoasă în domeniul în care faci internship.
S-a dovedit în mod repetat că există 3 factori psihologici și de caracter care au corelație directă cu succesul în carieră: IQ-ul (mai precis, abilitatea de a rezolva probleme în mod general), rezistența la stres și perseverența. La nivel subiectiv, celor trei factori se adaugă și pasiunea pentru domeniul sau industria în care se desfășoară activitatea, care face totul mai ușor – așa cum zice proverbul chinezesc: „Dacă faci ce-ți place, n-o să simți că muncești nicio zi din viață”. E ușor exagerat, dar surprinzător de aproape de adevăr.
Știu că sună greu, dar toate dimensiunile acestea se „antrenează” în diverse măsuri, unele mai eficient și mai simplu decât altele. Un post de internship nu face excepție de la situație. Într-un context colegial, mai sunt și alți factori importanți care ajută la evaluarea activității unui intern: cât de bine se-nțelege cu oamenii din echipă, inclusiv cu superiorii, cât de clar se exprimă și e în stare să comunice idei despre ce face, problemele pe care le are și orice e relevant în job, seriozitatea de care spuneam mai devreme. Și o evaluare bună ține de tine, de ceea ce demonstrezi tu.
Pe de altă parte, trebuie să reții faptul că niciun job nu e perfect și probabil nici experiența internship-ului n-o să fie complet lipsită de probleme. Nu trebuie să-ți setezi așteptări foarte sus, ci mai degrabă să încerci să te adaptezi contextului cât se poate de mult. Oamenii la început de drum au superputerea asta mult mai dezvoltată decât cineva cu 10-20 ani experiență și chiar dacă pare un compromis, e unul care te va ajuta în carieră, pe viitor. Dacă problemele pe care le întâmpini în internship nu sunt grave (moment în care întreruperea colaborării devine singura soluție viabilă și legea face procesul ăsta foarte simplu), e un exercițiu de voință și perseverență să faci cea mai bună muncă în perioada de timp dată.
Un angajator bun percepe inclusiv dificultățile pe care le întâmpini, chiar dacă uneori nu vorbește cu tine despre ele. Apreciază abilitatea ta de a depăși mici inconveniente și de a pune binele echipei sau proiectului pe prim plan. Dacă pare că nu e așa, discută cu team leader-ul sau cu un coleg de la HR și lămurește situația. Cert e că orice internship e o oportunitate de a învăța, de a te dezvolta și trebuie tratată ca atare.
Dacă e bine făcut de ambele părți, internship-ul culminează în mod natural cu un contract individual de muncă, prin care angajatorul dovedește faptul că angajatorul te vrea în echipă pe termen lung. Dacă nu e bine făcut, nu dispera – privești totul ca pe o experiență de învățare, ține legătura cu oamenii care te-au plăcut și de la care mai poți învăța, apoi mergi mai departe, la următorul internship sau chiar job. Un alt angajator îți poate oferi acum ocazia să dovedești că ai câștigat experiență relevantă în urma internship-ului și îți poate oferi ocazia de a-ți pune în valoare skill-urile.
Eu mă convinsesem de faptul că vreau să-l păstrez pe Gabi în echipă de când rezolvase task-ul greu de care v-am povestit. Ce-a urmat a fost o simplă formalitate. Și colegii îl apreciau pentru modestia și prietenia de care dădea dovadă în discuții, pentru entuziasmul fără margini că face ce-i place, rezolvă probleme grele și are ocazia să se dezvolte ca profesionist adevărat. A stat 4 ani în compania din care-am făcut și eu parte și am avut plăcerea să-l ghidez și să-l urmăresc dezvoltându-se ca specialist în domeniu. N-am ratat nicio ocazie să-i laud munca (care de cele mai multe ori dovedea aceeași atenție la detalii și același interes să iasă bine ca în primele luni de internship) și, când am primit acceptul management-ului, am reușit să-i dovedesc aprecierea la nivel salarial.
Dacă te-ai hotărât să faci primii pași în carieră, ține tot timpul minte că perseverența e printre cele mai importante calități pe care trebuie să le ai, iar comunicarea e unealta cea mai utilă pentru a te asigura că ești pe drumul cel bun. Plus că, la început de tot, e nevoie și de puțin curaj ca să te faci remarcat. Când rezolvi un task greu mai bine chiar decât colegii, ai toate șansele să ajungi în cea mai grea etapă din cariera oricui: prima angajare într-un mediu complet nou, experiență care îți va da încredere că poți reuși în carieră.
Amintește-ți că toți specialiștii pe care poate-i admiri în domeniu, cu ani sau decade de experiență în spate, au fost cândva în locul tău, la linia de Start. N-ar trebui să te sperie nimic atât de tare încât să nu încerci măcar să duci la bun sfârșit un internship – sunt convins c-o să merite.
Gabi este acum Front End Developer cu acte în regulă și se întoarce ca om de bază în compania care l-a format profesional, după o perioadă de activitate în altă companie. Am onoarea să-l cunosc, să fi lucrat cu el și să-l fi format și acum a preluat el însuși responsabilitatea asta și o duce mai departe cu optimismul și seriozitatea caracteristice. Și nu e singurul. Urmează-i exemplul cu încredere!
Succes în carieră!
Cum obții primul job dacă n-ai experiență
Cum să deprinzi cunoștințe digitale pentru primul job
Joburi de studenți și absolvenți: ce așteaptă angajatorii de la tine