Salariu net: cum diferă de salariul brut și ce trebuie să apară în contract

Dacă ești angajat sau urmează să te angajezi, e bine să cunoști din ce este format un salariu net, câți bani merg la stat, cum îl negociezi la angajare, cum să ceri o mărire, dar și evoluția salariilor din ultima vreme. Ai toate aceste informații chiar în acest articol!

Primul pas!

Salariul pe care îl obținem de la un angajator este suma prin care suntem remunerați pentru munca pe care o prestăm la locul de muncă. Venitul salarial reprezintă partea fixă a câștigului în funcție de care se calculează și alte sporuri, indemnizații sau bonusuri. Trebuie să știi că indiferent de compania de care ai fost recrutat, angajatorul are obligația să-ți ofere lună de lună un salariu. Acesta se plătește cel puțin o dată pe lună, în ziua stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern. Există posibilitatea ca salariul să fie oferit în mai multe rate, ultima tranșă fiind denumită lichidare.

Care este diferenta dintre salariul brut si salariul net?

Un salariu net este suma venitului cu care pleacă angajatul acasă, adică ce rămâne după ce sunt plătite toate contribuțiile sociale și taxele la stat. Mai exact, suma de bani pe care o primești „în mână”. Iar dacă ai fost să semnezi contractul individual de muncă ai văzut că în acesta este trecută o valoare mai mare decât cea pe care o vei primi pe card sau în numerar, adică salariul brut. Din acesta sunt scăzute toate contribuțiile sociale și taxele pe care trebuie să le achite atât angajatul, cât și angajatorul la stat. Despre acestea vorbim în continuare!

Ce contribuții și taxe achităm?

Sistemul contribuțiilor sociale obligatorii este format dintre alte trei contribuții: contribuția la pensii (CAS), contribuția la sănătate (CASS), acestea sunt datorate de către angajat, dar și contribuția asiguratorie pentru muncă, adică CAM, aceasta fiind datorată de angajator.  

Pe lângă acestea, angajații datorează și impozitul pe venit în cotă de 10%.

Cât despre CAM, potrivit Codului Fiscal, veniturile merg spre:

• 15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale,
• 20% la Bugetul asigurărilor pentru șomaj,
• 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale,
• 40% la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale,
• 20% la bugetul de stat într-un cont distinct.

Calcul salariu net

Ca să-ți fie mai clar unde merg banii din salariul brut și cum ajungi la un salariu net, ne-am gândit să-ți venim în ajutor și să facem o simulare.

Să presupunem că un angajat dintr-o companie din România câștigă pentru cele 8 ore de muncă un salariu net de 2.553 de lei. În contractul individual de muncă al angajatului însă e precizat salariul brut, adică 4.331 de lei. Să vedem cum a ajuns angajatul să câștige un salariu net de 2.553 de lei pe lună. 

Din salariul brut de 4.331 de lei angajatul achită CAS (25% din suma totală), adică 1.083 de lei. Apoi, acesta mai achită CASS (10% din suma totală), în cazul angajatului nostru avem 433 de lei. La care se mai adaugă și impozitul pe venit de 10%, adică 262 de lei.

Pe lângă acestea, angajatorul este obligat să mai achite și CAM-ul (Contribuția Asiguratorie pentru Muncă) în valoare de 2,25% din valoarea totală. În cazul nostru 97 de lei. Cheltuiala cu CAM-ul însă e de partea angajatorului.

Astfel, pentru a plăti angajatul cu un salariu net de 2.553 de lei pe lună, angajatorul cheltuie 4.331 de lei.

Ce spune Codul Muncii despre reținerile salariale?

• Reținerile din salariu cumulate nu pot să depășească în fiecare lună jumătate din salariul net.
• Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului pt fi efectuate doar dacă datoria salariatului este scadentă, exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Salariu minim 2023

De la 1 ianuarie 2023, salariul minim pe economie a crescut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei brut, conform Hotărârii de guvern 1.447/2022. Această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei.

În mână, salariul minim net pe economie va ajunge la 1.898 de lei, adică cu 374 de lei mai mult față de 2022. De majorarea salariului minim de 3.000 de lei vor beneficia 2,18 milioane de salariați.

Totodată, Guvernul a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor să crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023. În prezent, salariul minim în sectorul construcțiilor este de 3.000 lei, fiind scutit de impozit și plata contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate.

Cum a evoluat salariul mediu 

În luna noiembrie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6.679 lei, cu 218 lei mai mare decât în luna octombrie 2022, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.

Câștigul salarial mediu net a fost de 4.141 lei, în creștere cu 133 lei față de luna octombrie 2022. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități precum tehnologia informației, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante.

„În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an”, se mai arată în comunicatul de la INS.

În luna noiembrie 2022, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2022, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe sau realizări deosebite, al 13-lea salariu) etc.

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în:
– cu 56,6% în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură),

– între 10,5% și 14,5% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracția minereurilor metalifere, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie;

– între 7,0% și 10,0% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități de servicii în tehnologia informației, intermedieri financiare, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrǎri audio și activități de editare muzicalǎ, fabricarea echipamentelor electrice, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi;

– între 3,5% și 6,5% în fabricarea de mobilă, activități de poștă și de curierat, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, transporturi pe apă, fabricarea produselor textile etc.

În sectorul bugetar, în luna noiembrie 2022 s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învățământ, respectiv în administrația publică. În sănătate și asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor comparativ cu luna precedentă (cu 0,2%).

Cum să obții o mărire de salariu?

Înainte de a solicita o mărire de salariu managerului tău pregătește niște argumente solide. Sau poți să ceri o evaluare prin care să demonstrezi că ai evoluat și chiar meriți o schimbare salarială.

La discuția cu superiorul e bine să mergi pregătit, să te documentezi despre nivelul de salariu oferit în piață pentru o poziție similară cu a ta. Cea mai bună perioadă în care să-i ceri șefului o mărire este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect sau după o realizare în cadrul companiei.

Dacă în cadrul companiei există însă o procedură clar stabilită referitoare la măriri, atunci ar trebui să stabilești o discuție cu managerul după sfârșitul anului financiar.

La final e bine să spui exact ce salariu net îți dorești, asta după ce ai explicat exact de ce meriți să câștigi mai mult.

Cum să-ți negociezi salariul la interviul de angajare?

Dacă urmează să mergi la un interviu de angajare, trebuie să știi că angajatorul te va întreba ce salariu îți dorești. Iar tu ar fi bine să fii pregătit pentru această întrebare. Iată cum!

E bine ca atunci când mergi la un interviu de angajare să știi deja ce salariu îți dorești, ca recrutorul să nu te pună într-o postură delicată. Ai voie să ceri cât vrei, însă ar fi bine ca suma solicitată să fie conformă cu salariul oferit în piață în domeniul în care vrei să te angajezi, dar și cu experiența și studiile pe care le deții. Iar la interviu poți să ceri un salariu peste medie, ca să rămână loc și pentru negociere.

Dacă salariul pe care ți-l oferă compania nu este negociabil, atunci încearcă să soliciți bonusuri sau alte beneficii.

De asemenea, înainte de interviu pregătește-ți pitch-ul, căci recrutorul dorește să știe de ce meriți un salariu mai mare. Încearcă să pui în valoare experiența și abilitățile care se potrivesc jobului pentru care candidezi.

Cum să afli ce salariu oferă compania la care mergi la interviu?

Comisia Europeană a prezentat, anul trecut, o propunere legislativă privind transparența salarială, menită să asigure faptul că femeile și bărbații din EU primesc salarii egale pentru o muncă egală. Una dintre măsurile cuprinse în această propunere vizează publicarea salariilor în anunțurile de angajare.

Astfel, potrivit acesteia, angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia. La jumătatea lunii ianuarie, 33% din totalul joburilor disponibile pe eJobs.ro aveau salariul afișat, procentul fiind mai mult decât dublu față de perioada similară a anului trecut.

„Ieșirea salariilor din zona subiectelor tabu și intrarea lor într-o zonă de transparență marchează o schimbare majoră pe piața muncii, după foarte mulți ani în care au stat sub semnul confidențialității. Deși încă nu este obligatorie prin lege publicarea salariilor, angajatorii au început să ia măsurile necesare pentru a face tranziția mai lină atunci când va veni momentul”, explică Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România.

Alte modalități prin care poți afla salariul înainte de interviu

Poți apela la platformele online, căci foștii angajați sau chiar cei actuali nu se sfiesc să spună salariile pe anumite site-uri de specialitate. Tot acolo poți afla și despre beneficiile oferite de companie, dar și despre mediul de lucru.

O altă sursă de informare sunt prietenii, cunoștințele sau chiar cei cu care vorbești doar pe rețelele de socializare. De asemenea, presa locală oferă deseori astfel de informații. Și chiar dacă nu găsești salariul oferit de o anumită companie, măcar te poți pune la curent cu nivelul salarial mediu din domeniul respectiv.

Nu în ultimul rând, poți apela la Salario.ro, comparatorul de salarii marca eJobs, unde până în prezent peste 520.000 de specialiști și-au introdus veniturile. Tool-ul de salarii oferă informații pentru peste 800 de poziții diferite, din 62 de domenii de activitate, atât de la privat, cât și de la stat.

Ce spune Codul Muncii?

• Compania angajatoare nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară.
• Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe economie.
• Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă
• Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Codul Muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.

Află mai multe despre sporuri!

Pe lângă grilele de salarizare, unii angajatori pot oferi și altfel de recompense, printre care se numără sporurile sau adaosurile.

Sporurile se pot oferi în mai multe condiții. Spre exemplu, în cazul în care lucrezi în condiții periculoase sau nocive pentru sănătatea ta sau dacă ai ture de noapte.

Uite ce tipuri de sporuri poți obține:

• Sporul pentru munca suplimentară (doar dacă nu există posibilitatea să-i acorde orele libere plătite în intervalul de 30 de zile de la efectuarea muncii suplimentare).
• Sporul pentru vechime în muncă (acesta este stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă al angajatului).
• Sporul pentru munca de noapte (munca prestată între orele 22.00 și 6.00 este considerată muncă de noapte și în cazul acesta angajatorul este obligat să ofere un spor).
• Spor pentru folosirea unei limbi străine la locul de muncă (dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile postului).
• Sporul pentru munca prestată în zilele libere legale. Acest tip de remunerare, de asemenea, se acordă doar în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zilele libere.

Dacă ești angajat sau îți cauți un job, atunci trebuie să fii la curent cu evoluția salariilor de pe piața muncii. Iar dacă nu știai până în prezent cât cheltuie angajatorul pentru ca tu să lucrezi în compania lui, acum poți să faci rapid un calcul.

Vrei să afli mai multe despre evoluția salariului? Citește și:

5 calitati prin care îl convingi pe angajator la interviu

Ce schimbări ai vrea să faci anul acesta în stilul de lucru?

Ce salariu poți obține în transport și distribuție