Statul întârzie digitalizarea. Tu îți permiți să întârzii?

Te-ai săturat de cozile la ghișee? Să pierzi ore prețioase pe drumuri inutile, să trimiți emailuri, să tipărești formulare și… să revii a doua zi pentru o semnătură? Nu e vina ta. Așa se simt și 84% dintre români care cred că digitalizarea statului merge mult prea încet.

Dar stai, asta nu e doar o problemă civic-administrativă. E și o oportunitate. Într-o lume în care competențele digitale devin din ce în ce mai valoroase, o administrație digitală modernă ar putea schimba nu doar modul în care plătești taxe, ci și cum îți construiești un CV. 

Așadar, întrebarea reală nu este „când se digitalizează statul?”, ci: Tu cât de digital ești în jobul tău?

Ce spun datele și de ce contează pentru cariera ta?

Un nou studiu Edge Institute & AtlasIntel lansat în cadrul primei ediții a Summitului pentru Guvernanță Digitală, arată că 84% dintre români cred că ritmul digitalizării statului este lent sau foarte lent.

1. Românii folosesc servicii online, chiar dacă sunt nemulțumiți

Conform studiului, 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale statului.
Asta arată un lucru important: digitalul a intrat în viața noastră, chiar dacă nu funcționează perfect. Iar același lucru se întâmplă și în companii. Instrumentele digitale sunt deja norma în aproape toate joburile.

2. Românii vor mai puțină birocrație și mai multă tehnologie

Ce își doresc oamenii cel mai mult de la digitalizare?

• depunerea cererilor online (68,7%)
• circulația automată a documentelor (61,4%)
• interoperabilitate între baze de date (57,1%)

Practic, românii vor eficiență. Și exact asta așteaptă și angajatorii de la angajați.

Ce înseamnă asta pentru tine ca angajat?

• Vei lucra tot mai des cu procese automatizate.
• Digitalizarea îți va schimba fluxul de lucru.
• Unele joburi vor dispărea treptat.

3. Instituțiile publice sunt evaluate critic, dar în privat ritmul e altul

65% dintre respondenți consideră că instituțiile statului sunt slab digitalizate. În schimb, mediul privat e mult mai avansat: procese digitale, AI, platforme online, tool-uri de colaborare, fluxuri automatizate.

Asta înseamnă că, dacă nu te adaptezi digital, riști să rămâi într-o zonă profesională care dispare treptat.

Cine este cu adevărat în pericol când vine vorba de AI?

Vestea bună este că nu joburile dispar peste noapte, ci doar sarcinile repetitive. Vestea mai puțin bună este că angajații care nu se adaptează riscă să rămână în urmă.
Adevărul simplu:
👉 Dacă înveți să folosești AI, îți întărești poziția pe piața muncii.
👉 Dacă o ignori complet, acolo apare riscul real.

Iată joburile unde se simte cel mai mult impactul în acest moment:

1. Joburile de birou (secretariat, asistență, administrative)

Sunt printre primele afectate pentru că multe activități pot fi automatizate: programări, centralizări, redactări, e-mailuri.

Riscul real:
Un angajat care face totul manual poate părea „mai lent” și „mai costisitor” în comparație cu cineva care folosește AI pentru task-urile de rutină.

Vestea bună:
AI-ul nu poate lucra singur. Are nevoie de oameni care să:

• verifice informațiile,
• corecteze documentele,
• ia decizii,
• ofere context.

Cel mai valoros angajat este cel care îmbină munca lui cu AI, nu cel care o evită.

2. Joburile cu sarcini repetitive (call-center, data entry, suport clienți)

Aici, AI-ul poate răspunde la întrebări simple, poate completa formulare sau procesa cereri standard.

Riscul real:
Dacă doar citești un script și nu adaptezi conversația la client, AI-ul poate face asta 24/7.

Vestea bună:
Când situația se complică, AI-ul se blochează. Acolo intervine omul, cu:

• empatie,
• răbdare,
• capacitatea de a calma clienții,
• experiență reală în produse și servicii.

Cei care folosesc AI pentru taskurile simple rămân indispensabili pentru cele complexe.

3. Joburile specializate (consultanță, analiză, marketing)

Da, inclusiv joburile mai specializate sunt influențate. AI-ul poate genera rapoarte, prezentări, idei de campanii sau analize.

Riscul real:
Nu mai e suficient să faci prezentări și să scrii rapoarte. AI-ul poate livra o versiune draft în câteva secunde.

Vestea bună:
AI-ul încă nu are:

• context de business,
• experiență în piața locală,
• capacitatea de a înțelege emoțiile și motivațiile oamenilor,
• instinct profesional.

Specialiștii care folosesc AI ca instrument vor deveni cei mai căutați.

4. Joburile fizice standardizate (depozite, logistică, retail)

Roboții pot face sortare, scanare sau verificări de rutină.

Riscul real:
Unele procese se automatizează pentru eficiență.

Vestea bună:
Tot oamenii sunt esențiali pentru:

• mentenanță,
• supraveghere,
• coordonare,
• intervenții.

Și apar joburi noi: operatori de sisteme inteligente, tehnicieni pentru roboți, supervizori digitali.

Abilitățile digitale care îți pot aduce următorul job

 Abilitățile digitale nu mai înseamnă doar IT. 

Sunt competențe accesibile oricui, dar obligatorii pentru toți:

• cum folosești platforme digitale
• cum lucrezi cu documente în Cloud
• cum navighezi în sisteme electronice
• cum folosești AI
• cum îți protejezi datele
• cum colaborezi online cu echipa

Aceste abilități sunt cerute acum în:

• Marketing
• Resurse umane
• Vânzări
• Domeniul financiar
• Customer support
• Logistică
• Project management
• Și chiar și în joburile creative.

Ce poți face chiar acum ca să nu rămâi în urmă

1. Învață măcar o abilitate digitală nouă în fiecare lună

Poate fi Notion, Google Workspace, Canva, Excel avansat, AI generativ, sau chiar semnătura electronică.

2. Folosește AI pentru munca ta, nu doar pentru curiozitate

Poți să generezi idei, briefuri, emailuri, prezentări, rapoarte. E un skill cerut tot mai des.

3. Digitalizează-ți propriul mod de lucru

Documente în cloud, calendar digital, task management, backup. Cu cât ești mai organizat digital, cu atât ești mai valoros.

4. Optimizează-ți CV-ul pentru era digitală

ATS-urile (softurile care scanează CV-uri) sunt standard în recrutare. Dacă CV-ul tău nu e compatibil, poți fi respins automat.

 Întrebări frecvente despre digitalizare și joburi

1. Dacă nu am competențe tehnice, pot totuși să mă digitalizez?

Da. Digitalizarea în joburi înseamnă lucruri simple: să folosești platforme, instrumente online, aplicații de colaborare sau AI. Nu e nevoie de programare.

2. Ce riscuri există dacă rămân fără competențe digitale?

Cele mai repetitive joburi administrative sunt primele vizate de automatizare. Fără skill-uri digitale, opțiunile de angajare devin mai limitate și mai prost plătite.

3. Ce abilități digitale se cer cel mai des în anunțurile de joburi?

Lucrul în Excel, cunoașterea platformelor de management, colaborare online, înțelegerea sistemelor digitale interne și utilizarea AI.

4. Pot folosi AI pentru a-mi crea sau optimiza CV-ul?

Da, și e chiar recomandat. AI poate corecta, organiza și adapta CV-ul la cerințele unui job. Deci folosește cu încredere inteligența artificială pentru a-ți optimiza CV-ul. 

5. Digitalizarea va înlocui joburi?

Unele sarcini, da. Dar, în același timp, apar joburi noi și roluri mai bine plătite pentru cei care adoptă tehnologia.

Digitalizarea statului poate merge lent, dar digitalizarea carierei tale nu trebuie să fie la fel. Dacă vrei stabilitate, salarii mai bune și șanse reale la joburi moderne, investiția în competențe digitale nu mai este „nice to have”. Iar vestea bună? Poți începe chiar azi.

Ți-a plăcut articolul? Citește și: 

Nou proiect de lege: uite cine riscă să piardă 85% din pensie

Cine poate încheia un contract de voluntariat? Legea voluntariatului pe înțelesul tuturor

Locuri de muncă fără Bac. Top domenii în care te poți angaja rapid