Cum ajungi astronaut. Tot ce trebuie să știi

Știm că uneori ai impresia că ai jobul unui astronaut la birou. Cei-i drept încă din prima zi aterizezi pe un teren necunoscut, întâmpini o mulțime de situații neprevăzute și fricile îți bat la ușă, exact ca în misiunea spatiala Apollo 11. Dar cum ar fi dacă ai trece pe bune și fără frică la un job de astronaut?

Recunosc că primele joburi pe care mi le-am propus, la o vârstă la care nimeni nu se aștepta să am planuri de carieră, au fost cele de învățător, medic, croitor sau bucătar. Erau meserii aproape de mine: casa era plină de cărți, caiete, prietenii mei mai mari mergeau la școală, așa că strângeam și eu copiii de pe stradă la câteva lecții de scriere sau de matematică. La momentul acela mă vedeam învățătoare pentru toate generațiile următoare de pe stradă. Dar parcă și medicul care venea la noi avea meserie interesantă. Stetoscopul și ustensilele din trusa medicală erau accesorii pe care mi le doream. 

Munca de croitor și cea de bucătar erau la ordinea zilei, de fiecare dată când apărea un material nou în casă sau se punea de gătit ceva bun eram nelipsită de la procesul tehnologic. Glumele că o să mă fac croitoreasă de lux sau bucătar nu încetau. În acea perioadă, anii ‘90, circula prin casă celebra revistă Cutezătorii în care Dumitru Prunariu povestea despre primul său zbor în Cosmos. Nici nu îndrăzneam să visez la așa ceva, dar curiozitatea n-a omorât pe nimeni, așa că îi puneam pe ai mei să-mi citească. Treptat-treptat am început să văd în afara „cercului” de meserii pe care le știam. Pentru mine era wow să fii pilot și să conduci unul dintre acele avioane spre care întindeam mâna când eram la joacă. Ca să ajungi în Cosmos mi se părea că trebuie să fii super pilot și mai ales să nu-ți fie frică să-ți faci meseria. 

Și dacă tot am vorbit în ultima perioadă despre frici și despre Aplică fără frică, ce ar fi dacă am trece peste temerea că noi nu suntem făcuți pentru o anumită meserie? Sau că meseria aceea e prea departe sau prea grea pentru noi? Să fim serioși, nici Yuri Gagarin (primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului), nici Dumitru Prunariu (primul cosmonaut român care a zburat în spațiu), nici Neil Armstrong care a făcut primul pas pe Lună și nici chiar roboții care au ajuns pe Marte nu au făcut asta de pe o zi pe alta. Au avut mii de ore de zbor în spate, poate sute de încercări, momente în care poate au simțit că nu mai pot, dar întotdeauna au avut curajul de a se ridica și de a merge mai departe.

Pe 12 aprilie 1961, primul om a ajuns în Cosmos și a făcut o orbită în jurul Pământului.

Meseria de astronaut se învață

Primul om în Cosmos

Dacă cercetezi puțin dincolo de faima: primul om sau primul român care a ajuns în spațiul cosmic, descoperi oameni cu o ambiție de fier. Yuri Gagarin, primul om care a mers în Cosmos, provenea dintr-o familie modestă de lucrători la colhoz (colectivul sovietic). Asta nu l-a împiedicat să-și arate pasiunea pentru matematică și pentru fizică încă din școala generală. Profesorul său de matematică și științe, care a luptat în Al Doilea Război Mondial ca pilot al Forțelor Aeriene Sovietice, l-a inspirat pe tânărul Gagarin. După școala generală început o ucenicie în metalurgie ca turnător. Experiența de acolo i-a fost de folos pentru a-și continua studiile la un liceu industrial din Rusia. În timp ce studia acolo, el s-a înscris și la un aeroclub unde a învățat să piloteze aeronave ușoare, hobby care îi ocupa din ce în ce mai mult timp. Primul zbor l-a făcut singur în 1955. S-a alăturat apoi Forțelor Aeriene Sovietice și s-a înscris la Școala de Aviație Orenburg, unde a învățat să zboare MiG-uri. După absolvirea școlii de aviație cu onoruri de top, Gagarin a plecat în misiuni. Era pilot de luptă, dar ceea ce voia cu adevărat să facă era să meargă în spațiu. În acea perioadă, Uniunea Sovietică făcea progrese în zborul spațial așa că a fost convins că în curând țara sa va trimite un om în spațiu. Voia să fie omul acela. Fără ezitare, s-a oferit voluntar să fie cosmonaut. 

Yuri Gagarin, primul om care a mers în Cosmos. Credit foto: redwallpapers.com

Și a fost doar unul dintre cei 20 de candidați (din 3.000), ales cosmonaut al Uniunii Sovietice. În timpul testelor fizice și psihologice, cerute stagiarilor cosmonauți, Gagarin a excelat, menținând în același timp un comportament calm și simțul umorului. Mai târziu, a fost ales primul om care merge în spațiu tocmai datorită acestor abilități. L-a ajutat mult și condiția fizică deoarece capsula Vostok 1 era mică. Pe 12 aprilie 1961, Yuri Gagarin a urcat la bordul lui Vostok 1 la Cosmodromul de la Baikonur. Deși era complet instruit pentru misiune, nimeni nu știa dacă va fi un succes sau un eșec. Dar a recunoscut că are o responsabilitate mare, aceea de a pregăti drumul în spațiu pentru omenire. Și a pornit la drum. După intrarea în spațiu, Gagarin a terminat o singură orbită în jurul Pământului. Când racheta se afla la aproximativ 7 km de sol, a sărit cu parașuta. A aterizat în siguranță. Mai mult i-a luat să convingă două localnice că este rus, la fel ca ele, și să afle unde găsește un telefon. 

Dumitru Prunariu, primul român care a ajuns în spațiu. Credit foto: redwallpapers.com

Primul român în Cosmos

Dumitru Prunariu construia aeromodele şi rachetomodele încă din clasa a V-a. La un antrenament de parașutism s-a hotărât să dea la Facultatea de Inginerie Aerospațială de la Universitatea Politehnică din București, pe care a și absolvit-o în 1976. A făcut practică la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Ghimbav și apoi la Aeroclubul României, unde studenții până la 23 de ani pot lua gratuit lecții de zbor. După terminarea facultății a fost trimis la Bacău, la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă – Aviaţie, să facă stagiul militar obligatoriu de şase luni. Într-o zi comandantul unităţii a venit şi le-a spus că se caută candidaţi cosmonauţi. Povestește că deși era căsătorit (avea deja un copil, urma să vină şi-al doilea), întreprinderea de la Braşov urma să-i dea o locuinţă și își făcuse cumva planul de viaţă şi de carieră. Dar în fața unei astfel de provocări nu a stat prea mult pe gânduri. A dat trezitul la cinci în unitatea militară pe un drum în București pentru vizita medicală. În 1978 a început cursurile spațiale în cadrul programului Intercosmos.

A zburat alături de echipajele sovietice în misiuni menite să demonstreze unitatea dintre Pactul de la Varșovia și alte țări care simpatizează cu Uniunea Sovietică. Prunariu și-a terminat cu brio programul de training și a fost ales să îl însoțească pe cosmonautul sovietic Leonid Popov pentru un zbor în spațiu. Au plecat pe 14 mai 1981, la bordul Soyuz 40 și a aterizat pe stația spațială Salyut 6, unde nu și-a pierdut umorul: a strecurat o legătură de ceapă pentru că îi era poftă lui Volodea, şeful misiunii. Echipajul a petrecut aproape opt zile în spațiu, desfășurând experimente în domeniul biologiei, medicinei și fizicii. A revenit pe Pământ pe 22 mai 1981, fiind al 103-lea om care a ajuns în spațiu.

Misiunea spatiala Apollo 11. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima aselenizare.

Primul om pe Lună. Misiunea spatiala Apollo 11

În 1961, președintele John F. Kennedy și-a dorit ca primii oameni să pășească pe lună. NASA era pregătită pentru asta, iar astronava Apollo 11 era gata de misiune. Trei astronauți au fost aleși, iar printre care și Neil Armstrong, un tânăr pasionat de aviație încă de la prima sa călătorie cu avionul, la vârsta de 6 ani. A devenit un pilot licențiat la vârsta de 16 ani și cadet în aviație în 1947. Și-a întrerupt studiile în ingineria aeronautică de la Universitatea Purdue din West Lafayette, Indiana în 1950 pentru a merge în războiul coreean, în timpul căruia a fost împușcat, dar a primit și trei medalii aeriene. A absolvit facultatea în 1955 și a devenit imediat un pilot civil de cercetare pentru NASA, experiență care i-a adus mai mult de 1.100 de ore de zbor pe diferiți luptători supersonici, precum și pe avionul cu rachete X-15.

În 1962, Armstrong s-a alăturat programului spațial, iar în 1966 a devenit pilot de comandă al lui Gemini 8 care s-a întâlnit cu racheta Agena. Aceasta l-a determinat să facă prima manevră de andocare manuală. Armstrong și-a recăpătat apoi controlul asupra ambarcațiunii Gemeni și a făcut o explozie de urgență în Oceanul Pacific. Pe 16 iulie 1969, Armstrong, împreuna cu Edwin E. Aldrin, Jr., si Michael Collins, au urcat în Apollo 11. Pe 20 iulie 1969, Armstrong a coborât din astronavă pe suprafața prăfuită a Lunii, iar cuvintele sale Acesta este un pas mic pentru un om, un salt uriaș pentru omenire” au intrat în istorie. Armstrong și Aldrin au părăsit modulul mai mult de două ore, au colectat probe de suprafață și au făcut numeroase fotografii. La întoarcere au aterizat în Oceanul Pacific și au petrecut 18 zile în carantină, pentru a se proteja împotriva posibilei contaminări cu microbi lunari.

Studiile tehnice și experiența în pilotarea unui avion sunt condițiile de bază pentru a deveni astronaut.

Cum ajungi astronaut în România 

În spatele unui vis îndrăzneț, cel de a fi pilot, stă așadar studiu, practică și multe situații-limită. Dacă ai în plan să lucrezi în domeniu, primul pas este să urmezi o facultate tehnică, de preferat Facultatea de Inginerie Aerospațială (FIA). La fel de mult contează experiența în pilotarea unui avion sau experiența în domeniul aerospațial. Pentru asta, te poți înscrie în Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautica (ARCA), unde studenții de la FIA construiesc și lansează mai multe vehicule aerospațiale și misiuni, tocmai pentru acumularea unei experiențe în domeniu. Extrem de importantă este și cunoașterea limbii engleze, dar și a unei alte limbi străine. Chiar rusa. Astronautul canadian, David Saint-Jacques, chiar a precizat mai în glumă, mai în serios, că „dacă este o urgenţă şi are loc o discuţie în limba rusă în staţie, trebuie să înţelegi ce se întâmplă şi să fii util într-o astfel de situaţie”. La toate acestea adaugă condiția fizică bună, dar și curajul, carisma, ambiţia, răbdarea şi simţul umorului – calităţile importante care te pot califica pentru următorul pas – un job de astronaut la NASA. 

NASA recrutează oameni cu aptitudini și calități dintre cele mai rare.

Cum ajungi să lucrezi la NASA 

Vei fi uimit, dar ca să ajungi la NASA, pe lângă cerințele minime obligatorii (studii tehnice și experiență de peste 1.000 de ore în pilotaj), contează la fel de mult calitățile care arată dacă ești unul dintre cei rari și potriviți pentru călătoriile în spaţiu. Anne Roemer, manager de resurse umane la NASA, menţionează că este în căutare de oameni care nu sunt calificaţi decât într-un anumit domeniu, ci oameni care au o varietate de aptitudini şi pasiuni ca scuba diving sau drumeții prin sălbăticie. „Avem nevoie de oameni care au mai multe aptitudini”, spune aceasta. Prin urmare, NASA este deschisă să recruteze pentru postul de astronaut nu numai ingineri, ci și veterinari, oceanografi, piloţi militari de teste, doctori. 

Primul pas este să creezi cont USAJOBS, să-ți completezi profilul și să-ți redactezi CV-ul. Găsești răspuns la cele mai frecvente întrebări despre crearea contului aici. Poți să creezi până la cinci CV-uri în contul USAJobs. Reține însă că aplicația NASA nu acceptă CV-urile uploadate, doar cele realizate cu USAJobs Resume Builder. 

Pasul doi este să cauți joburile NASA disponibile aici. Odată ce ai găsit jobul care ți se potrivește, citește cu atenție anunțul și editează CV-ul pentru a te asigura că răspunde cerințelor jobului. Pune accent pe experiență, realizări, educație, training, lucru într-o asociație aerospațială. În momentul în care dai Apply, vei fi transferat la NASA Stars. Aici vei primi o serie de întrebări care ajută compania să afle detalii despre experiența ta sau ți se va cere să uploadezi documente care arată calificările tale. În aplicație poți afla statusul aplicării și poți reveni la ea oricând dorești pentru a o îmbunătăți. Este posibil chiar să ți se ceară să completezi Formularul 171, formular standard eliberat de Guvernul american.

De regulă, pentru un job la NASA aplică peste 18.000 de candidați. La început, echipa de resurse umane parcurge fiecare CV pentru a vedea dacă are calificările de bază. Candidații care se califică merg în Panelul de Evaluare a Astronauților. Panoul de rating este format din aproximativ 50 de persoane, astronauți actuali. Aceștia aleg candidații cu cea mai potrivită calificare și verifică referințele. După această etapă rămân în cursă cam 120 de candidați și aceștia merg la interviuri cu board-ul de astronauți și la testele medicale. Finaliști sunt cam 50 de candidați dintre care se alege cel mai bun, acesta fiind sunat chiar de Directorul de Operațiuni NASA.

Doi români fac istorie la NASA

Doi români au avut onoarea de a fi sunați de reprezentanții NASA pentru a le da vestea cea mare. Iulian Bloșiu este numit și „magicianul” care rezolvă de pe Terra problemele apărute la vehiculul spaţial aflat pe orbita lui Jupiter. Ascensiunea sa de la Mediaş, orașul natal, la NASA, nu a fost întâmplătoare. A crescut cu poveşti despre spaţiul cosmic, pentru că tatăl său fusese elevul marelui Hermann Obert, părintele sistemului de lansări de rachete. Pentru ca tatăl său să scape de închisoare – securitatea îi găsise o mostră din drapelul american, familia a emigrat în Statele Unite. Acolo Iulian a absolvit institutul de Tehnologie din California şi apoi s-a angajat la un laborator al NASA care se ocupă de sistemul de propulsie al navetelor spaţiale. Spune că a văzut anunțul într-un ziar și și-a spus: „Eu știu programare” . A dat telefon la NASA (asta în anii ’70) și i-au spus că poate să vină. A completat formularul şi a fost angajat pe loc. Iulian s-a remarcat prin capacitatea sa de analiză care i-au adus job în una dintre cele mai importante misiuni științifice de la NASA: Voyager I şi II, sondele care au deschis ochii oamenilor spre Univers. Numele său este scris pe unul 

Un alt român care face istorie la NASA este Adrian Stoica, șeful departamentului de robotică. Acesta o conduce o echipă care face posibilă ghidarea de la mare distanţă a robotului Curiosity, aflat în prezent, în deplasare pe Marte. Adrian și-a făcut selfie pe Marte, ghidat de tehnologia furnizată de echipa sa. Povestește că există atmosferă pe planeta Roșie, că într-un crater uriaş se găseşte multă apă îngheţată și au loc furtuni, tornade, exact ca în zonele deşertice de pe Pământ. La formarea sa, ca om, a contribuit și experiența din copilărie. Mergea des la teatru, la seviciul mamei sale. Spune că imaginația, îndrăzneala şi știința l-au ajutat să aibă succes la NASA. 

Joburile la care ai visat sau pe care le-ai avut până acum nu sunt deloc întâmplătoare. Este firesc să începi cu cele care îți sunt la îndemână și să treci prin toate etapele: de la teama de necunoscut, la teama de a lua decizii. Dar să continui să visezi. Și să nu lași visurile la stadiul unor visuri. Și nici fricile să le ia locul. Contează pe ce ai învățat până acum și chiar valorifică ce știi pentru a intra în domenii noi. Ai nevoie doar de un plan, cel care te duce mereu la următoarea treaptă, până ajungi cât de sus poți, pe Lună sau pe Marte. După caz :).

*Noi sperăm să începi serios documentarea pentru jobul de astronaut. Google îți este aproape pentru toate informațiile și se pregătește cu haine festive. Pe 20 iulie se împlinesc 50 de ani de când primul om a pășit pe Lună. În Google Search, vei putea vizualiza modulul de comandă Apollo 11 în 3D cu zoom, prin intermediul AR (realitatea augmentată). Este pentru prima dată când ai parte de o astfel de experiență, în Search.

Ți-a plăcut articolul? Citește și:

Dream Job – cele mai faine joburi din lume

4 metode pentru a afla ce job ți se potrivește