Ada Galeș: Suntem mai mult decât un job, ar trebui să ne prețuim abilitățile

Dacă ai drum, la pas, prin centrul Bucureștiului și vrei o doză bună de energie oprește-te la Teatrul Național. Și întreabă de o piesă în care joacă Ada Gales. Este Portia din Neguțătorul din Veneția, Domnișoara Casewell din Cursa de Șoareci, dar și Natalia Ivanovna din Trei Surori. Și nu sta prea mult pe gânduri. Adevărata magie este când intri în sală și vezi că Ada trăiește din plin fiecare rol al ei.

De magia pe care o creează atunci când e pe scenă, m-am bucurat și eu atunci când am urmărit-o pe Ada Gales în Neguțătorul din Veneția. Și nu singură, ci alături de fiica mea, cea mai tânără domnișoară din sală care, la cei trei ani, a privit cu atenție piesa, și din când în când a perturbat liniștea cu întrebări din seria simpatică: De ce? Pentru mine toată această experiență a fost o lecție. Pe de o parte o vedeam pe Ada deghizată în bărbat care își asuma rolul de ucenic al unui avocat (numit Balthazar) și salva viața prietenului Antonio, în instanță. Ada și nici Portia nu au studii de drept, dar în sală răsuna pasiunea și încrederea, atât de importante în orice am face.

Ada Galeș, pe scenă din 2011 când a început cursurile Universității de Artă Teatrală și Film.

Pe de altă parte, prin felul în care juca rolul ei, isca multe întrebări De ce? Și poate că acestea sunt abilitățile esențiale atunci când îți alegi drumul în viață. Să ai încredere în tine chiar dacă poate nu ai pregătirea necesară și să-ți faci timp pentru a răspunde la câteva întrebări simple, ca în copilărie. E firesc să te îndoiești. Să te întrebi de ce faci un anumit job. Ar trebui să-ți placă mult și să aibă sens. Să miște lucrurile. Cât de puțin. Mai multe despre cum să-ți descoperi pasiunea, despre primul job și chiar despre ce poți face pentru tine, cu primul tău salariu, află chiar de la Ada Galeș în cele ce urmează 😊. 

eJobs: Ce visai să te faci când vei fi mare?

Ada Gales: Într-o iarnă, mă jucam cu niște bucăți mari de gheață pe care le tot trânteam pe beton. Îmi plăcea maximum cum sună gheața pe ciment. Suna a bucăți de carne congelată… cam așa mi-am dorit să mă fac măcelar. Mi-a trecut destul de repede și după aia am oscilat între exploratoare, cosmonaută sau aprozăreasă. Cu toate că orice activitate artistică mă atrăgea de mică, nu am luat asta în considerare decât în adolescență când am început să fac teatru.

eJobs: De ce teatru?

Ada Gales: Inițial pentru că probabil nu m-am simțit iubită și văzută. Cam asta li se întâmplă și colegilor mei actori. Cel puțin cei cu care am discutat eu sau cei pe care i-am observat. Majoritatea au un sine sensibil și cel puțin în momentul în care au ales să facă meseria asta, paradoxal, aveau destul puțină încredere în ei.

Din câte am observat există o gaură (în mine, în noi), care se umple când ești „altcineva”.

Poate am ales meseria asta pentru că, fără să-mi dau seama, îmi place și să fiu creativă și implicată complet într-o activitate. Senzația de flow și conectare deplină în ceea ce faci poate fi adictivă. Ce e foarte mișto la actorie e că indiferent de ce se întâmplă în exterior, de vremea de afară, de problemele personale, facturi, cumpărături, etc., în momentul în care ești în spectacol, faptul că ai de zis ceva sau de mutat o cană devine singurul lucru „real”.

Pentru creierul tău e foarte reconfortant să își oprească default mode network-ul – sistemul care se ocupă cu evaluarea sinelui sau cu critica – și să se abandoneze în scenă. Același lucru se poate obține și prin alte activități imersive pe care le putem practica în fiecare zi: pictat, cântat, dansat, gătit, citit, plimbat prin natură, etc. Activități pe care le facem fără intenția de a obține ceva din ele.

Pentru mine cel mai satisfăcător e când proiectele pe care le fac au și o rezonanță în lumea în care trăim. Nu voi fi nerealistă cu asta, dar mi-ar plăcea să ne concentrăm să fim sinceri și nesuperficiali cu lucrurile pe care le facem.

sursa: Instagram Ada Gales

eJobs: Cum ai convins juriul riguros la admiterea UNATC? Ce abilități ai pus în valoare?

Ada Gales: Nu prea l-am convins. Am dat de 3 ori pentru că de două ori am picat. Așa că nu cred ca e vorba de vreo convingere și nici de abilități. Bașca, sunt convinsă că aveam toate abilitățile necesare pentru asta, dar atunci nu eram deloc… convinsă. Eram paralizată de frică și nu aveam cum să fiu concentrată pe ce aveam de făcut pentru că mintea mea era ocupată… cu a-i fi frică. Cred că e unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat. O să dau un exemplu concret.

Eu am de făcut o salată de roșii.

Dacă mie îmi e teamă de cum va ieși, sau că mă voi tăia, că nu va fi plăcută sau gustoasă, că nu știu să o fac, și așa mai departe, creierul meu efectiv se va concentra pe asta în loc să facă salata.

Iar ideea aici nu e să facem o salată perfectă, ideea e să ne facă plăcere să facem o salată indiferent de rezultat, să ne dăm seama că existe lucruri mai grave decât o salată de roșii sau că procesul mental și emoțional pe care îl avem în timp ce facem o activitate este cel care ne indică calitatea vieții.

*A se înlocui „salată de roșii” cu ce vreți voi.

eJobs: Cine te-a ajutat să faci primul CV și cum arăta pe atunci scenariul tău pentru a obține primul job?

Ada Gales: Google. Speram ca la actori să fie mai simplu cu CV-urile și cam așa și a fost, am dat un Google Search, am găsit câteva modele și mi-am ales unul.

Scenariul e la fel de simplu ca realitatea, mergi la castinguri și la un moment dat iei unul. De cele mai multe ori nu, dar ideea e să te duci și să faci să fie mișto la casting. Să îți propui lucruri noi de la tine, monoloage pe care s-ar putea să nu le zici niciodată (eu îmi aleg des monoloage de bărbați), experimente și exerciții. Încerc să mă provoc și să mă distrez cât pot de tare la o probă.

eJobs: Cum a venit primul job? 

Ada Gales: Cred că am filmat un sezon dintr-un serial pe ProTV în anul II de facultate. Da. Se numește „O săptămână nebună”, țin minte că mi-a făcut mare plăcere.

Primul contract de muncă a fost când eram la master.  Am fost și am dat concursul la teatrul din Brașov. Nu mă așteptam să îl iau, nu prea mă încânta să fac naveta înapoi acasă (m-am născut la Brașov), dar a fost o decizie foarte bună. Am crescut mult acolo.

eJobs: Ce abilități deprinse la primul job îți sunt utile și acum?

Ada Gales: Etica muncii, gustul pentru teatru făcut cu pasiune și un soi de smerenie – deloc în sensul canonic, ci în sensul de respect pentru ceea ce fac și pentru procesul de lucru la un spectacol. Spiritul de echipă – și asta a fost fascinant la Brașov.

În timpul în care eram acolo, am pornit o revoluție: am acuzat Primăria că au încercat să aranjeze concursul de manager, ne-au dat pe câțiva afară, pe cei care protestasem cel mai vocal, am câștigat procesul, dar ce vreau să spun e că prin tot ce s-a întâmplat am înțeles ce înseamnă demnitate și principii și că e ok să le ai.

Ada Galeș și una dintre cărțile care o inspiră, scrisă de cea mai bună prietenă a ei, mama.

eJobs: Cine te-a ghidat în carieră? Ce ai luat de la fiecare?

Ada Gales: Multă lume. Încerc să mă sfătuiesc cu oameni în care am încredere, dar întotdeauna îmi iau singură deciziile.

Mama, Antoneta Galeș (Tony Mott, e autoare, art-terapeută și coach), prietena mea cea mai bună, uneori terapeuta mea – ceea ce e extraordinar pentru că avem momente când ne putem detașa complet de relația mamă – fiică și ne putem poziționa diferit într-o relație terapeut – client pentru că reușim să ne concentrăm pe ce avem de rezolvat concret fără să umbrim prezentul cu implicațiile relației dintre noi.

Prietena mea Ana (Cucu) care e familia mea și care parte din mine.

Prietene mele Teo (Dincă) și Oana (Jipa) care sunt mai mici decât mine și mă forțează și să fiu blândă cu ele și implicit cu mine, și să „practice what I preach”. Le cer deseori sfaturile și nu simt că există vreo barieră de vârstă.

Ioana (Anton), care dincolo de prietenie, mi-a ușurat toate conflictele interioare ce țin de profesie. Cu ea cred că dezbat întotdeauna deciziile profesionale sau etapele în care mă aflu în raport cu munca pe care o fac.

Mă bucur de toate femeile din viața mea și mă bucur să le pot în încuraja și susține.

Este important să am un grup de suport și să fiu alături, la rândul meu, de oamenii pe care îi am lângă mine.

Și… de fapt, mă ghidează toți oamenii cu care interacționez. Învăț enorm din relațiile care ar putea fi conflictuale pentru că mă obligă să mă repoziționez și să am compasiune. Iar pentru mine, compasiunea înseamnă acceptarea că ceilalți sunt diferiți fără a avea intenția să îi schimb. 

eJobs: Ce ai făcut cu primul tău salariu?

Ada Gales: N-am nici cea mai vagă idee, era undeva la 1.000 de lei atunci și cred că l-am dat pe benzină, să ajung la Brașov și să mă pot și întoarce la București. Dar unul dintre lucrurile care au rămas cu mine a fost când Ioana mi-a zis că la fiecare premieră să am grijă să îmi fac un cadou. Cât de mic, dar care să îmi aducă aminte să îmi fiu recunoscătoare pentru munca depusă.

sursa: Instagram Ada Gales

eJobs: Ce i-ai spune la o cafea unui tânăr care își caută primul job? Sunt compromisuri pe care ar trebui să nu le facă?

Ada Gales: Habar n-am. Din toate se învață. Cred că i-aș zice în primul rând să facă ceva ce îl pasionează. Rău de tot. Nu contează că e greu, nu contează că i se zice sau că își zice că nu poate, ideea e să îl pasioneze… Și să nu facă ceva împotriva valorilor lui. Să nu tacă, să nu închidă ochii la abuzuri sau discriminări.

O să vă las cu un video de-al lui Joseph Campbell, scriitor și orator, pe tema asta.

eJobs: Ești și trainer la festivaluri de teatru de adolescenţi. Cum vezi generațiile de 18-19 ani? Sunt pregătite pentru primul job? Ce au și ce le lipsește? Ce abilități îi ajuți să deprindă sau să șlefuiască?

Ada Gales: Nu știu ce înseamnă să fie pregătite. Poate pregătite să schimbe lumea așa cum e. O lume care, din punctul meu de vedere nu funcționează. O societate centrată pe profit și consumerism care produce inechități sociale și care deziluzionează mase.

Eu îi ajut să aibă încredere în ei și că e ceva mai ușor să fie fericiți. Să încerce să înțeleagă beneficiile comunității, a lucrului împreună, al adevărului.

Vara asta mi-am luat acreditarea de consilier de dezvoltare personală și lucrând cu oameni, cred că asta e cel mai important: să aibă încredere în ei și să își observe mecanismele de gândire. Procesele automate pe care le avem în cap, care da, ne-au ajutat să supraviețuim, dar acum e important să ne dezvoltăm, să avem grijă unii de alții, să ne preocupe prosperitatea și bunăstarea celuilalt și al planetei.

În timp ce scriu asta îmi dau seamă că sună plictisitor și vag până și pentru mine, dar lucrând aplicat, știu că se poate trăi în utopie și că există mijloace prin care să trăim aliniați cu cea mai bună versiune a noastră, care există deja în noi.

Dacă aveți nevoie de ceva de la mine, m-aș bucura să îmi scrieți.

eJobs: Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat de la tinerele generații?

Ada Gales: Că sunt prezenți și că știu și vor și pot și, cu puțin praf magic, reușesc să și zboare.

Că procesul de învățare e unul constant.

Că învăț constat eu de la ei.

Că de cele mai multe ori au dreptate.

Că sunt deschiși. Că dacă ești blând cu ei, se deschid și mai tare.

eJobs: Cât de important este să creadă într-o cauză și să o susțină?

Ada Gales: Foarte. Dar e important să se și îndoiască.

sursa: Instagram Ada Gales

eJobs: Povestește-ne despre jobul sau despre rolul care ți-a plăcut cel mai mult. Care e acel lucru care te făcea să te ridici din pat?

Ada Gales: Munca în sine mă face să mă ridic din pat. O calitate și un defect e că sunt workaholică și încerc să înțeleg mai multe despre această dependență. Acum citesc, Gabor Maté „Pe tărâmul fantomelor întunecate”.  

eJobs: Cu ce manager ai ieși la o cafea și cum l-ai convinge să-ți dea un rol?

Ada Gales: În ceea ce privește actoria, am o abordare pasivă, în care las munca pe care o fac să vorbească pentru mine, sau merg la castinguri. Dar proiecte pe lângă meseria de bază, aș putea propune oricui, atât timp cât cred foarte tare în ce vreau să fac.

Nu vreau să mă identific doar cu meseria pe care o am și cred că suntem mai mult decât un job pe care îl avem, cred că ar trebui să ne prețium abilitățile și să lucrăm să dobândim altele noi.

Așa că… încerc să îmi fac timp pentru mai multă cercetare, să am câteva grupuri cu care să lucrez ca și consilier pe diverse teme, aș vrea să am un spațiu/business care să nu aibă un mecanism clasic de plată sau profit, ci care să educe oamenii într-un sistem nou, aș vrea să pictez mai mult și des mă gândesc că am un nas sensibil și că mi-ar plăcea să fac parfumuri.

O să vă las link-ul de la podcastul „PE BUNE” live, unde am povestit despre „relația mea complicată cu munca”, mai precis cu munca cu mine însămi, dacă vreți să aflați mai multe.

Ți-a plăcut interviul cu Ada Gales? Sigur îți va plăcea și:

Interviu cu Laura Cosoi

Interviu cu Ioana Blaj