• 6 Feb. 2018

Industria muzicală românească prinde contur în mâinile profesioniștilor

Mastering the music business industria muzicala
Autor
Iulia Vacaroiu
Iulia Vacaroiu Și-a conturat abilitățile de copywriter de-a lungul anilo...

În perioada 20-22 martie va avea loc cea de-a treia ediție a conferinței Mastering the Music Business, la București. Am stat de vorbă cu Anca Lupeș, una din persoanele-cheie ale acestui eveniment, pentru a înțelege mai bine cum arată această industrie în România și ce oportunități au artiștii și managerii de astăzi.

Anca Lupeș este unul dintre cei mai experimentați profesioniști din industria muzicală românească. Nu doar că a activat în aproape toate domeniile ale acestei industrii, de la mass media la booking și organizare de concerte, dar a fost și primul absolvent din România al cursurilor de Master in Music Business la Berklee College of Music. Acum e una din persoanele-cheie ale conferinței Mastering the Music Business.

Anca_Lupes industria muzicala romaneasca

Anca Lupeș, organizator Mastering the Music Business

 

Cum și când ți-ai descoperit pasiunea pentru muzică?

„Pasiunea pentru muzică a apărut încă de pe când aveam doar câțiva ani și mă jucam fără noimă cu pianina bunicilor. N-a fost să fie să apuc pe drumul muzicienilor, așa că a rămas doar pasiunea de a asculta muzică. Am avut noroc să întâlnesc oameni care mi-au îndrumat urechile, dacă pot să spun așa, către genuri muzicale la care, pe vremea aceea, nu ne era permis accesul: muzica rock, jazz, blues și cea internațională. În adolescența mea nu erau foarte multe lucruri de făcut, așa că literatura și muzica mi-au fost prietenii cei mai apropiați.”

 

Mulți se gândesc la muzică doar ca o formă de artă. Cum ai ajuns să o studiezi ca business?

„Am avut șansa să pătrund în culisele concertelor și de la un punct încolo a început să mă intereseze mai mult ce se întâmplă acolo decât pe scenă – de la detalii organizatorice la cele tehnice și în general toate micile amănunte care alcătuiesc existența unei trupe. Primul meu pas în industria muzicală a fost în calitate de jurnalist – am avut acces atunci la marile reviste internaționale de gen: Rolling Stone, NME, Billboard etc. Și am citit foarte multe despre cum se întâmplă lucrurile în industria de afară.

De la jurnalism am trecut direct la organizare de concerte de mare anvergură. Practic mi-am făcut școala cu primul festival uriaș din Romania – RockMania, care i-a adus pe Arena Națională pe Eros Ramazzotti, Joe Cocker si Rod Stewart – și cu concertul Michael Jackson din 1996. Cam tot în perioada asta am primit cartea care mi-a produs prima revelație în ce privește industria muzicală și care m-a făcut să pornesc pe drumul studiului – se numește „All You Need To Know About The Music Business” și este considerată un fel de Biblie în acest domeniu. Au urmat apoi multe alte cărți și un Master în Music Business la Berklee College of Music, una dintre cele mai prestigioase universități de muzică din lume.”

 

Care e cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o despre industria muzicii la Berklee?

„Pentru cineva care avea deja vreo 15 ani de experiență în domeniu, dar făcută furând meserie de pe la alții sau din reviste și cărți, lucrul cel mai important pe care l-a făcut masterul de la Berklee pentru mine a fost să-mi confirme că înțelegeam industria corect. Am reușit să-mi structurez informația mai bine și am înțeles lucrurile la un alt nivel. Cel mai important lucru pe care l-am învățat acolo însă a fost că industria muzicală este un domeniu extrem de serios, în care există multă știință de carte, profesionalism și seriozitate și că întotdeauna cei care reușesc sunt cei care înțeleg că succesul are la bază talent, dar se construiește pe foarte multă muncă și cu foarte multă disciplină.”

 

Te-ai gândit vreodată să rămâi în SUA?

„Da. După prima mea vizită în Los Angeles, locuind în casa unui uriaș rockstar american, amețită de aerul rarefiat de pe culmile succesului am vrut să vin acasă, să închid tot și să mă întorc acolo. După ce a trecut primul val de entuziasm, când rațiunea a reușit să se facă din nou auzită, am cântărit mai bine lucrurile și am realizat că acolo n-aș putea să încerc să-mi îndeplinesc visul de a crea o școală de muzică modernă în România, pe modelul Berklee. Pentru că am eu o vorbă: ai noștri sunt la fel de buni ca și ai lor, doar că ai lor au fost mai mult la școală.

 

A fost dificil să îți începi cariera în industria muzicală în România?

„Deloc. Mai ales inițial nu m-am gândit la asta ca la o carieră. Eu făceam pur și simplu ce-mi plăcea și – culmea! – mai eram și plătită pentru asta. Târziu de tot m-am gândit la parcursul meu profesional ca la o carieră. Știu că se spune că industria muzicală e o lume a bărbaților, mai ales acum cu campania #metoo care a mușcat și din industria muzicii. Poate că am avut eu noroc, însă am făcut mereu echipă extrem de bună cu majoritatea bărbaților cu care am lucrat – colegi, șefi sau artiști. Pe de altă parte nimic nu e dificil dacă îți place destul de mult ce faci, te pricepi la asta și nu te descurajezi ușor.”

 

Unde i-ai sugera unui tânăr artist să înceapă atunci când dorește să își transforme pasiunea în afacere?

„Cred că ar trebui să înceapă cu începutul. Glumesc! Dacă simte că muzica este singurul lucru din lume care îl face fericit chiar dacă muncește 12 ore pe zi pentru asta fără a i se părea o corvoadă, atunci este momentul să se gândească să-și structureze activitatea ca pe un business. Dar să învețe cum se face asta! Mastering The Music Business, conferința anuală pe care o organizăm pentru industria muzicală din România ar fi un loc foarte bun din care să-și ia informații.”

 

Cum ar trebui un artist să împace compromisurile între ceea ce se cere în industrie și muzica pe care acesta vrea să o producă?

„Artiștii de azi sunt extrem de favorizați în comparație cu cei care se lansau (sau doreau să se lanseze) acum 15-20 de ani. Aceia nu aveau decât o opțiune – să reușească să semneze un contract cu o casă de discuri care să le finanțeze înregistrări, producție de clipuri și de discuri și vânzarea lor în magazine – pe când cei de azi au o infinitate de facilități care le permit să-și înregistreze muzica la ei acasă, cu costuri minime, să o promoveze și să o vândă în online, să se promoveze pe ei ca artiști în social media. Așa că în ziua de astăzi fiecare artist poate decide singur nivelul de compromis pe care vrea să-l facă pentru a satisface „cerințele” industriei fără ca asta să însemne că trebuie să renunțe la carieră sau că are mai puține șanse la succes.”

 

Crezi că există vreo regulă de aur atunci când vrei să te lansezi ca artist român în străinătate?

„Să fii mai bun decât ei sau să ai foarte mult noroc. În orice caz, să muncești foarte mult.”

 

Ce diferențe există între modul în care este abordată muzica aici și modul în care este abordată în SUA, spre exemplu, din punct de vedere business?

„Aici muzica (cu tot cu industria de profil) este privită ca o chestiune superficială, fără consistență, care nu are valoare și nu este importantă. Asta se datorează în mare parte și modului în care muzica și artiștii sunt prezentați în mass media. Acolo totul e gândit ca business, se construiește pe termen lung, se pune mai mult accent pe valoare.

Rezultatele? În România, CREDIDAM (organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe pentru artiști interpreți) a colectat în 2015 aproximativ 9 mil de euro, în SUA, la premiile Grammy de acum două zile, Beyonce a purtat bijuterii de aproximativ aceeași valoare.”

 

Citește și:

Pasiune, foame și succes – Povestea lui Grasu XXL

Sînziana Mircea: Este un mit că nu poți trăi din muzică

Printre joburi găsești și picăturile de fericire

A fost util articolul? 0
evenimentemuzicamuzica romaneasca

Lasă un răspuns