• 20 Jun. 2019
  • 3 min

De ce procrastinezi și cum te oprești?

de ce procrastinezi

Sunt zile din săptămână în care te trezești târziu, ești mai lent și rezolvi mai greu task-urile pe care le ai de făcut. Așa că preferi să amâni. Dar amânarea provoacă stres și un sentiment constant de vinovăție din cauza nerespectării angajamentelor. De aceea este foarte important să conștientizezi valoarea sarcinii pe care o ai de făcut și să cauți metode de a-ți eficientiza programul de lucru.

Ce înseamnă să procrastinezi?

Opusul leneviei este productivitatea, iar oamenii leneși știu cel mai bine acest lucru, deși uneori nu-l conștientizează. Considerați neproductivi, aceste persoane practică mereu obiceiul de a face alte lucruri în locul sarcinilor mai importante sau mai puțin plăcute.  

Cercetătorii în psihologie au definit acest tip de comportament prin termenul de „procrastinare”. Procrastinezi atunci când alegi să faci altceva în locul task-ului pe care știi că trebuie să-l duci până la capăt, ignorând pentru mai mult timp decât ar fi cazul sarcina respectivă, în favoarea unei alte activități mai plăcute sau mai ușoare.

În realitate însă, cu toții avem perioade în care suntem mai leneși și e normal să fie așa pentru că nu putem fi 100% productivi tot timpul. Această lene ocazională nu trebuie confundată însă cu lenea cronică (procrastinarea) care duce deseori la amânarea pe termen lung sau chiar la anularea lucrurilor pe care le avem de făcut. Efectele procrastinării sunt: apatia, egoismul și chiar plafonarea.  

Lenea și procrastinarea mai pot fi definite și ca un fenomen modern de teamă, dar acest lucru nu înseamnă că sunt obstacole de neînvins.  

 

Există și efecte pozitive atunci când procrastinezi?

Chiar dacă eficiența scade și avem tendința de a ne îndrepta către altceva mai important pentru noi, dar nu și pentru domeniul nostru de activitate, un lucru este clar: momentele de inerție pot influența și pozitiv felul în care gândim.

Cum ne dăm seama de acest lucru? În primul rând prin atenția pe care o acordăm altor lucruri care ne fac mai multă plăcere, eliberându-ne mintea ca astfel să putem acționa mai bine la ce se întâmplă în jurul nostru și ce se întâmplă cu pasiunile noastre.

 

De ce se întâmplă să procrastinezi?

De cele mai multe ori relaxarea exagerată poate duce la lene și implicit la procrastinare. Și asta pentru că, în loc să faci ceea ce trebuie, eviți prin diferite metode să te apuci de ce ai de făcut. Iar motivele pot fi diverse. De la plictiseală și până la stagnarea în carieră.

Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care procrastinăm este lipsa înțelegerii a ceea ce avem de făcut. Dacă o persoană nu știe să facă ceva sau nu crede că poate să o facă, foarte ușor va renunța sau se va preface ca știe să facă acel ceva, amânând acțiunea propriu-zisă. Întârzierea aceasta, cauzată de procrastinare, ne ține blocați în zona noastră de confort și în același timp ne face să ne fie și mai mult frică de a ne arăta slăbiciunea.

E adevărat și faptul că, pentru unii dintre noi, procrastinarea în sine poate fi o formă de adaptare la mediul de lucru. De exemplu, dacă ai lucrat foarte mult timp pentru o companie care nu te-a ajutat să-ți atingi nici obiectivele, nici potențialul, ajungi să te adaptezi singur la această nereușită printr-o stare de indiferență în raport cu task-urile tale și direcția angajatorului tău, stare de indiferență care uneori te poate face să fii mai puțin atrăgător pentru ceilalți angajatori.

Din aceste motive eficiența ajunge să fie afectată de procrastinare, iar sarcinile pe care le aduni devin din ce în ce mai copleșitoare. Apoi când știi că trebuie să termini ceva ce nu îți place și ai amânat foarte mult, te lovește pe neașteptate un sentiment puternic de neliniște ca urmare acestui comportament. Care mai poate fi considerat și un semn al depresiei, pentru că nu știm de unde să începem, nu avem suficientă încredere în noi și ne auto-înfrângem singuri.

 

Cum te oprești din a procrastina?

Începe cu pași mici. Recunoaște problema și cere ajutorul colegilor sau superiorilor. Alternativ, îți poți schița chiar tu un plan de a renunța din a procrastina, cu tot cu deadline-uri.

Iată câteva strategii practice pentru a putea scăpa de acest tip de comportament:  

 

1. Munca în echipă

Alege să lucrezi mai mult cu alți oameni pentru a-ți stimula mintea. Vei avea ocazia să îți susții ideile, să le dezbați pe ale altora și să îți exprimi opiniile, interacțiuni care te vor ajuta să îți reconstruiești încrederea în tine.

 

2. Noi responsabilități și noi recompense

Ca să primești, trebuie să și ceri. Că atare, discută cu managerul tău despre task-urile pe care le ai și ce puteți schimba pentru a-ți face munca mai interesantă și mai provocatoare.

 

3. Nivelul de concentrare

Deconectează-te de la internet (dacă activitatea îți permite), deloghează-te de la platformele de social media, alege-ți doar câteva momente pe zi în care să răspunzi la e-mail sau scăpa de orice ar putea să îți distragă atenția de la task-urile tale.  

 

4. Schimbarea jobului

Uneori cea mai bună metodă de a-ți retrezi pasiunea pentru muncă e să găsești un nou job. Caută oportunități noi, dar alege-le pe acelea unde crezi că ai cele mai bune șanse să înveți, să evoluezi și să faci performanță.

 

Nu încape îndoială că procrastinarea este un obicei des întâlnit la job. Cu toții amânăm lucruri importante în diverse situații profesionale. Noi suntem însă cei responsabili de fericirea noastră la muncă și de reușitele noastre în carieră, iar tergiversările cauzate de procrastinare nu ne vor ajuta din acest punct de vedere. De noi depinde când și cum alegem să depășim această stare. În caz contrar, există șanse mari ca procrastinarea să ne afecteze cariera pe termen lung.

 

Citește și:

Despre munca mecanică și cum îi facem față?

Top 5 atitudini care-ți pot pune în pericol cariera

Metode motivaționale de a obține rezultatele dorite la job

A fost util articolul? 11
eficiențăpasiuneproductivitate

Leave a Reply