Te-ai întrebat de ce unii se simt copleșiți sau reacționează într-un mod neașteptat? Și de ce unii oameni pot să facă față mai ușor când se confruntă cu provocări la locul de muncă sau în viața personală. Rezilienta este abilitatea care face diferența și pe care merită să o dezvolți pentru a evolua în carieră într-o perioadă cu multe schimbări. Iată cum!
Cei care gestionează mai ușor provocările au rezilienta sau mai exact, o stare bună emoțională și fizică, o perspectivă pozitivă față de momentele mai dificile în carieră și niveluri mai ridicate de motivație și implicare. Asociația Psihologică Americană definește rezilienta ca „procesul de adaptare în fața adversității, traumei, tragediei, amenințărilor sau surselor semnificative de stres, precum problemele de familie, probleme de sănătate, stresul la locul de muncă și stresul financiar”.
În ultima perioadă am experimentat diferite stări emoționale și unora le-am dat voie să fie „managerii” noștri. Ne-am concentrat adesea pe negativ în perioadele incerte și, fără să ne dăm seama, ne-am oprit, de fapt, din dezvoltarea profesională și personală pe care ne-o dorim.
Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Ohio numit The State of Resilience, efectuat pe un eșantion de 3.583 de persoane cu vârste cuprinse între 13 și 73, arată că majoritatea americanilor și-au supraestimat rezilienta – cu mult. 83% dintre americanii chestionați au crezut că au un nivel ridicat de rezilienta, însă în urma evaluării doar 57% au arătat că sunt cu adevărat rezilienți. De ce este important să fii rezilient? Cercetările arată că nivelurile mai ridicate de rezilienta sunt direct legate de rezultate mai bune atunci când trăim o criză, când gestionăm problemele de sănătate și problemele de la job.
Gândește-te la natura unui palmier. Palmierii sunt capabili să reziste furtunilor deoarece au o bază stabilă care le permite să se încline la vânturi puternice. Sunt capabili să se aplece, dar să nu se rupă în ciuda condițiilor. La fel ca palmierul, și tu poți dezvolta rezilienta, poți învăța să accepți schimbarea și să negociezi cu ea pentru a-ți fi bine.
Stresul la locul de muncă te impactează fără să vrei și poate ai constatat că în perioadele mai stresante și imunitatea cedează, costurile pentru asistența medicală cresc. Rezilienta este acel scut care te protejează de stres și te menține activ și binedispus chiar și în situații cu schimbări neașteptate.
Oamenii rezilienți sunt mai flexibili și capabili să se adapteze la medii diferite de lucru sau la schimbări. Rezilienta te ajută să menții o atitudine pozitivă în fața provocărilor.
Dezacordurile și micile „ciocniri” de personalitate sunt inevitabile în cadrul oricărei echipe. Rezilienta te poate ajuta să depășești diferențele și să reduci sentimentele negative față de colegi, printr-o comunicare mai eficientă. Astfel contribui la crearea unor relații mai apropiate, la creșterea moralului și implicit la performanța echipei.
Poate ai remarcat că oamenii rezilienți dau dovadă de flexibilitate și colaborează mai bine în echipă. Își expun ideile, iar această deschidere îi ajută să și inoveze, o trăsătură esențială, apreciată și căutată de angajatori pentru a ajuta un business să supraviețuiască într-o perioadă incertă.
Burnout-ul apare atunci când îți pierzi pasiunea și dorința de a munci (pe fondul unei perioade de efort intens). Conform unui studiu Gallup, 76% dintre angajați au experimentat această stare la un moment dat în viața lor. Când nu-ți mai place ceea ce faci, și organismul dă semne, imunitatea scade, lipsești de la job, iar productivitatea este scăzută. De multe ori, chiar dacă schimbi jobul, te simți la fel, ceea ce înseamnă că soluția stă în schimbarea mentalității. În deschiderea spre acceptarea provocărilor și găsirea de soluții pentru rezolvarea lor, fără a le lăsa să te copleșească.
Rezilienta este construită din atitudini, comportamente și suport social care pot fi adoptate și cultivate. Optimismul, capacitatea de a rămâne echilibrat și de a gestiona emoțiile puternice sau dificile, generozitatea, umorul, solicitarea și oferirea sprijinului sunt comportamentele și abilitățile asociate rezistenței emoționale pe care le poți deprinde.
Optimism.
Optimiștii tind să fie mai rezilienți și să rămână pozitivi atunci când se confruntă cu obstacole aparent greu de depășit.
Generozitatea
Când îi ajuți pe ceilalți să-și amelioreze stresul și să-și sporească eficacitatea te ajuți și pe tine, deprinzi curajul și motivația necesară pentru a evolua.
Umor
Persoanele care au un simț sănătos al umorului și care pot face haz de necaz trec mai ușor peste adversități și găsesc soluții.
Sprijin social
Când ai mulți prieteni, când le povestești despre tine și ei îți povestesc experiența lor, are loc un schimb bun de energie și astfel ești mai bine echipat să înfrunți obstacolele.
Scop
Când ceea ce faci are un sens pentru tine este puțin probabil să renunți când te confrunți cu un obstacol.
Mentori sau coach
Când ceri ghidare din partea unui mentor sau coach ai resursele necesare pentru a fi rezilient. Știi concret ce ar trebui să faci în acest sens.
Rezilienta poate fi dezvoltată fiind atent la factorii care stau la baza ei și pe care îi poți controla.
Oamenii sunt mai predispuși să fie rezilienți atunci când au o sănătate fizică bună. Sănătatea și rezilienta sunt bidirecționale. Sănătatea fizică susține rezilienta și rezilienta contribuie la o bună recuperare fizică.
BetterUp Labs, platforma pentru coaching profesional și training, a constatat că angajații care au un somn adecvat sunt de 4,2 ori mai predispuși să fie rezilienți. Dar ce înseamnă somn suficient? Deși variază de la o persoană la alta, Sleep Foundation recomandă un interval de 7 până la 9 ore pe noapte pentru un adult. Dacă știi că ai un ritm dezechilibrat de somn, ia în considerare respectarea unei rutine nocturne pentru a-ți ajuta corpul și mintea să se relaxeze. Încearcă să eviți expunerea la ecrane cu cel puțin puțin 2 ore înainte de somn și alege o activitate relaxantă, cum ar fi citirea, meditația, yoga.
Evaluarea cognitivă este modul în care privim un eveniment, inclusiv semnificația, amploarea acestuia și ceea ce este necesar pentru a-l depăși. Adesea ești cuprins de energie și de emoție, care tind să te mobilizeze pentru acțiune și rezolvarea problemelor. Sunt însă și situații când, în urma evaluării cognitive, ai impresia că o provocare te depășește și așa apare frica, anxietatea și furia, care te conduc spre o stare defensivă sau spre blocaj. Gândește-te că perceperea unei provocări ca pe o amenințare nu te ajută în rezolvarea problemelor.
Rezilienta este influențată de credințele, atitudinile și mentalitățile noastre. Când devii conștient de mentalitățile care nu te ajută, începe și schimbarea pe care ți-o dorești.
Cercul de prieteni te poate ajuta în deprinderea rezilienței. Îți oferă sprijin, te ajută să gestionezi stresul și să găsești noi oportunități când întâmpini situații dificile. Persoanele extrovertite tind să fie mai reziliente pentru că au acest secret: știu să ceară ajutor.
Privește cu atenție în interiorul tău și în exterior în mod conștient, cu multă curiozitate. Astfel te poți concentra pe momentul curent și vei putea să-ți gestionezi mai bine emoțiile. Tehnicile de mindfulness te vor ajuta să separi gândurile încărcate de critică de experiența în sine. Mai mult decât atât, vei dezvolta o abilitate importantă în luarea deciziilor, numită mintea înțeleaptă, vei echilibra mai ușor partea rațională, logică cu partea emoțională.
Psihologii organizaționali au descoperit că antrenarea atenției îmbunătățește performanța la locul de muncă, iar cercetătorii în medicină preventivă au constatat că programele de mindfulness sunt practici eficiente în scăderea stresului angajaților, ei devenind astfel mai rezilienți, mai implicați și cu o stare generală mai bună care se reflectă în rezultate.
Primim 11 milioane de biți de informație în fiecare secundă, dar centrele de gândire din creierului nostru pot procesa în mod eficient doar 40 de biți de informații, potrivit lui Shawn Achor, cofondator al Institutului de cercetare pozitivă aplicată și autor al cărții The Happiness Advantage. Ce-i drept nu poți reduce cantitatea de informații pe care o primești, dar poți optimiza modul în care procesezi aceste informații. În măsura în care este posibil, evită schimbarea contextului. Creează ore dedicate în timpul zilei pentru e-mail-uri, brainstorming-uri, ședințe. Bazează-te pe monotasking, nu pe multitasking, pe crearea unui set optim de condiții pentru ca să poți procesa în mod eficient informațiile și să iei decizii echilibrate, reducând în același timp stresul și supraîncarăcarea cognitivă.
Pe tot parcursul zilei de lucru, este important să fii atent la momentele când ai energie să faci lucruri și la momentele când această energie scade și e nevoie de o pauză. Atenția și ciclurile de energie au de obicei 90-120 de minute după care e nevoie să le resetezi. Echilibrarea activității cu pauze îți poate aduce mai multă energie, creativitate și concentrare, crescând în cele din urmă capacitatea ta de rezilienta pe parcursul zilei de lucru. Pe termen lung îți vei păstra energia și vei preveni epuizarea.
Identifică factorii de stres, pentru a-i gestiona eficient. Asta nu înseamnă să negi sau să ignori faptul că te simți stresat, mai degrabă este procesul de a putea face o pauză, de a observa experiența dintr-un punct de vedere neutru și de a încerca să îmbunătățești lucrurile. Când faci un pas înapoi, poți fi un fin observator al creierului tău. Vei reflecta, îți vei crea opțiuni și vei alege cu înțelepciune.
Compasiunea crește emoțiile pozitive și creează relații pozitive de muncă, arată cercetările realizate de Greater Good Science Center. Centrul pentru Compasiune, Altruism și Cercetare în Educație al Universității Stanford a demonstrat că practicile de cultivare a compasiunii sporesc fericirea și bunăstarea și scad stresul. Succesul individual, al echipei și al organizației se bazează pe o cultură plină de compasiune. Și este în egală măsură important să dezvolți atât compasiunea de sine, cât și compasiunea pentru ceilalți.
Rezilienta este acea abilitate care te va ajuta să gestionezi mai bine stresul, să abordezi cu înțelegere provocările apărute și să găsești soluții la problemele și schimbările care pot apărea în mod inevitabil. Și este o abilitate tot mai mult cerută de angajatori care, după o perioadă cu multe provocări în business, caută oameni care au capacitatea de a se adapta și de a a-și reveni din eșecurile profesionale. Vestea bună este că există metode de dezvoltare a rezilienței și merită să îți întorci atenția asupra ta pentru a deprinde o stare de bine care te ajută în schimbările pe care ți le dorești în carieră.