
Dacă ai căutat vreodată un job fără să știi cât ai putea câștiga, știi deja cât de obositor și frustrant poate fi. E ca și cum ai merge la interviu cu ochii acoperiți, sperând că oferta finală nu va fi o dezamăgire. Iar dacă ai aflat vreodată că un coleg, pe aceeași poziție, câștigă mult mai mult decât tine… atunci ai simțit pe pielea ta ce înseamnă lipsa de transparență salarială în România.
Ei bine, exact acest lucru urmează să se schimbe și te afectează direct. Directiva europeană privind transparența salarială obligă companiile să arate, începând din 7 iunie 2026, cum plătesc, de ce plătesc și în ce interval se încadrează salariile pentru fiecare job, încă din anunțul de angajare. Asta înseamnă că nu vei mai aplica „pe ghicite”, nu vei mai negocia fără repere reale și nu vei mai descoperi diferențe salariale doar pentru că ai întrebat prea târziu.
Pe scurt: urmează cea mai mare schimbare în relația candidat–angajator din ultimii 20 de ani. E o transformare care poate reduce inegalitatea salarială, poate crește salariile celor subplătiți și îți poate da, în sfârșit, posibilitatea de a ști cât valorezi pe bune pe piața muncii. Iar în următoarele minute, acest articol îți va explica, clar, pe înțelesul tuturor, ce se schimbă, când se schimbă și cum va influența salariul tău, cariera ta și felul în care vei negocia de acum încolo.
Până acum, salariile erau o zonă gri: fiecare negocia cum putea, unii erau mai vocali, alții mai modești, iar diferențele se făceau adesea fără un criteriu clar. Directiva europeană privind transparența salarială schimbă complet acest joc.
În mai puțin de un an, piața muncii din România se va transforma semnificativ. Directiva europeană privind transparența salarială urmează să fie aplicată din a doua jumătate a anului 2026, iar companiile vor fi obligate să afișeze salariile în toate anunțurile de angajare.
Aceasta obligă angajatorii să publice intervalul salarial pentru fiecare job și să explice pe ce bază sunt stabilite salariile. Iar dacă lucrezi deja într-o companie și simți că ceva „nu se potrivește”, vei putea cere informații despre media salarială pentru roluri similare. Fără să fii penalizat, fără riscul de a fi privit ca „cel care pune prea multe întrebări”.
Pe scurt: vei avea, în sfârșit, acces la informațiile care până acum existau doar în Excel-urile managerilor.
Scopul acestei măsuri este clar:
Un sondaj realizat de eJobs arată că:
În prezent, doar 4 din 10 joburi publicate pe eJobs.ro afișează salariul.
Totuși, situația este diferită pe iajob.ro, platforma de joburi creată de eJobs, pentru care nu ai nevoie de CV sau cont: aici 7 din 10 anunțuri includ deja informații salariale.
„Deși angajatorii știu că directiva se apropie, încă există reticență. Totuși, vedem clar că anunțurile cu salariul afișat primesc de până la patru ori mai multe aplicări”, explică Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România.
Schimbările nu vin peste noapte, dar vin sigur. Fiecare stat membru trebuie să transpună directiva în legislația națională, iar România este deja în procesul de aliniere. Asta înseamnă că, treptat, anunțurile de job de pe platforme, inclusiv pe eJobs, vor trebui să afișeze un interval salarial sau o bandă de încadrare.
În loc să vezi un job care sună bine, dar nu știi dacă te poți întreține cu el, vei vedea:
Practic, vei putea decide în câteva secunde dacă jobul merită sau nu energia ta.
Transparența salarială vine cu o serie de avantaje clare:
Pe lângă încredere și eficiență în procesul de recrutare, transparența va aduce și un nivel mai mare de predictibilitate. Vei putea compara oferte reale, nu promisiuni. Vei ști unde te situezi în piață și, mai important, vei putea evita joburile care nu respectă standardele minime de salarizare pentru responsabilitățile cerute.
Deși transparența salarială aduce beneficii evidente pentru candidați și chiar pentru cultura internă a unei companii, multe organizații nu sunt încă pregătite să facă acest pas. Unele se tem de reacțiile angajaților atunci când diferențele salariale devin vizibile, mai ales acolo unde negocierile individuale au dus în timp la decalaje greu de explicat. E o teamă reală, pentru că odată ce informațiile sunt publice, angajatorul trebuie să justifice fiecare diferență de plată prin criterii clare și măsurabile.
Un alt motiv este lipsa unei structuri interne solide. Multe companii nu au încă grile salariale bine definite, procese de evaluare coerente sau criterii transparente de promovare. Transparentizarea le obligă să-și „pună casa în ordine”, să documenteze totul și să elimine zonele gri. Iar pentru unele dintre ele, acest proces înseamnă investiție de timp, restructurare și, uneori, reajustări salariale.
Există și organizații care văd transparentizarea ca pe o vulnerabilitate în fața competiției. Dacă publici salariile, competitorii pot identifica rapid unde se poziționează compania și pot încerca să atragă oamenii buni. Dar în 2025, candidații apreciază onestitatea mai mult decât strategiile de culise, iar companiile care rămân opace vor descoperi tot mai greu talente dispuse să vină fără repere clare.
Negocierea nu va mai începe cu întrebarea „Care sunt așteptările tale salariale?”, ci cu informații clare din partea angajatorului: intervalul salarial, nivelul postului și criteriile de evaluare.
Asta schimbă complet dinamica. Nu mai negociezi „în orb”, nu mai pleci de la zero, nu mai există riscul să ceri prea puțin doar ca să nu pari nerezonabil. Vei avea un punct de plecare corect, iar negocierea devine o discuție despre experiență, rezultate și potrivire, nu despre cine e mai bun la jocuri psihologice.
Transparența obligă companiile să-și facă ordine în grilele de salarizare. Acolo unde există diferențe mari între angajați cu același rol, acestea nu vor mai putea fi justificate prin „negocierea inițială” sau „moștenirea organizațională”.
Asta înseamnă că angajații aflați în partea de jos a benzii, adesea cei care nu au știut la început cât ar trebui să ceară, vor avea de câștigat. Multe companii vor fi nevoite să ajusteze salariile pentru a evita raportări negative sau breșe interne care pot afecta reputația.
Este, fără exagerare, una dintre puținele reforme care pot corecta ani întregi de inegalități salariale tăcute.
Fii atent la joburile care afișează salariul – sunt de obicei mai transparente și mai bine structurate.
Notează salariile afișate pentru poziții similare – îți oferă un punct de referință în negocieri.
Nu ezita să întrebi despre pachetul complet (beneficii, bonusuri, zile libere, flexibilitate).
Dacă ești la început de carieră, folosește aceste informații ca să înțelegi valoarea reală a rolului tău pe piață.
Odată ce Directiva Europeană privind transparența salarială va fi integrată în legislația românească, companiile vor avea obligații clare. Iar nerespectarea lor nu rămâne fără consecințe. Dacă un angajator refuză să ofere informațiile salariale cerute de un candidat sau de un angajat, acesta poate depune o plângere oficială și poate solicita despăgubiri.
Mai mult, directivele europene prevăd sancțiuni pentru companiile care mențin diferențe salariale nejustificate. În astfel de cazuri, organizația poate fi obligată să corecteze diferențele, să plătească retroactiv și să își modifice politicile interne pentru a preveni repetarea situației. Responsabilitatea nu mai cade pe angajat să „dovedească” inechitatea, cade pe angajator să demonstreze că remunerează corect.
Pe termen lung, companiile care ignoră obligațiile de transparentizare riscă nu doar amenzi, ci și o pierdere masivă de credibilitate în piață. Într-o perioadă în care candidații aleg angajatorii în funcție de transparență, reputația devine o monedă valoroasă, iar lipsa conformării se vede repede.
Transparența salarială nu este doar o nouă regulă europeană, ci o schimbare de mentalitate. Pentru prima dată, angajații și candidații primesc acces la informații care, până acum, erau păstrate în culise. Poate că nu rezolvă peste noapte toate diferențele salariale, dar schimbă fundamental modul în care se negociază, se recrutează și se construiesc echipele.
Pentru angajatori, este o invitație clară la responsabilitate și coerență. Pentru angajați, este un instrument de putere și protecție. Când știi care sunt criteriile, intervalele și mediile salariale, nu mai negociezi „pe ghicite”. Iar când companiile sunt obligate să explice și să documenteze diferențele, dispar multe dintre nedreptățile care, până acum, treceau neobservate.
Ce urmează? O piață a muncii în care încrederea devine avantaj competitiv, iar transparența nu mai e un bonus, ci o condiție. Iar pentru fiecare dintre noi, e momentul perfect să înțelegem noile drepturi, să le folosim și să cerem claritatea pe care o merităm.
Pentru că îți oferă control. Știi din start dacă un job merită timpul tău, îți poți negocia corect salariul și poți detecta din timp diferențele nejustificate între colegii de pe roluri similare.
Da. Directiva europeană obligă angajatorii să ofere un interval salarial sau o bandă de încadrare pentru fiecare poziție deschisă.
Poți cere informații agregate, de exemplu: media salarială pe roluri similare. Compania trebuie să răspundă fără să te penalizeze în vreun fel.
Poți solicita explicații oficiale privind criteriile de stabilire a salariului. Dacă diferențele nu sunt justificate, ai dreptul să depui o sesizare și să soliciți ajustări.
Da. Sancțiunile pot include amenzi, obligații de corectare a diferențelor salariale și chiar compensații financiare pentru angajați.
Pentru mulți angajați, da. Companiile vor fi nevoite să elimine diferențele inexplicabile și să aducă la un nivel corect salariile care au rămas „în urmă”.
Legea. Directiva prevede clar că nicio cerere de transparentizare nu poate afecta negativ statutul tău profesional.
Nu. Informațiile individuale nu devin publice. Devine vizibil intervalul salarial și media pe roluri, nu salariile nominale.
Ți-a plăcut acest articol despre transparența salarială? Citește și:
Vești bune! Ar putea crește și salariul minim, și tichetele de masă în 2026. Ce valori se pregătesc
Știi care sunt obligațiile angajatorului conform contractului de muncă?
Acte necesare angajare. Află ce documente să pregătești pentru job