
Te-ai angajat recent sau pur și simplu ai observat că programul din contractul tău de muncă nu însumează 8 ore, deși știai că tu lucrezi 8 ore? Ei bine, acea oră în plus care îți iese la calcul este, cel mai probabil, pauza de masa.
Acesta este unul dintre cele mai dezbătute subiecte la job: „E legal să stau 9 ore la muncă?”, „Pot să nu mai iau pauza de masa și să plec la 17:00?”, „Pauza mea e plătită?”.
Dacă și tu ai aceste întrebări, ai ajuns unde trebuie! Hai să vedem împreună cum stă treaba cu pauza de masa în România, conform legii și realității din companii.
Înainte să ne uităm la ce fac companiile, trebuie să știm ce zice legea, și anume Codul Muncii. Iar aici, regula de aur este simplă: dacă lucrezi mai mult de 6 ore pe zi, ai dreptul obligatoriu la pauza de masa.
Conform Articolului 134 din Codul Muncii, angajatorul este obligat să îți ofere pauza de masa (plus alte pauze de odihnă), dacă durata timpului de lucru depășește 6 ore.
Important de reținut: Legea nu menționează fix „ai dreptul la 30 de minute” sau „o oră”, ci spune că pauza de masa se acordă obligatoriu, dar durata exactă și condițiile se stabilesc prin:
Așadar, Codul Muncii trasează linia generală, dar detaliile fine se stabilesc intern, la tine la job.
Dacă ai sub 18 ani, însă, legea este mai protectivă. Tinerii de până la 18 ani beneficiază obligatoriu de pauza de masa de cel puțin 30 de minute, dacă durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore și jumătate.
Aceasta este cea mai frecventă confuzie, așa că hai să facem clară diferența dintre „timp de muncă” și „program de lucru”. Răspunsul: de regulă, pauza de masa NU este inclusă în durata normală a timpului de muncă.
Ce înseamnă asta pentru tine?
Atenție! Codul Muncii specifică faptul că excepțiile (când pauza e inclusă în program) trebuie prevăzute clar în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern. Dacă nu scrie nicăieri, regula generală se aplică: pauza de masa nu e inclusă în cele 8 ore de muncă.
Nu există o durată fixă aplicabilă de lege pentru toți angajații din România. Pauza de masă poate fi de 15 minute, 30 de minute sau 60 de minute, cel mai des întâlnită.
Totul depinde de cum s-a decis în Regulamentul Intern al firmei. Totuși, indiferent de durată, pauza de masă trebuie să fie suficientă pentru a-ți permite să mănânci și să te refaci.
De obicei, îți poți petrece pauza de masa în spațiile special amenajate de la birou: bucătărie, sală de mese etc. Dar, dacă jobul tău presupune prezență continuă (de exemplu: ești la recepție sau supraveghezi un utilaj care nu poate fi oprit), s-ar putea să fii nevoit să iei pauza de masa la postul de lucru. Partea bună? Dacă ești obligat să rămâi la birou/post în timpul pauzei, acel timp se consideră timp de muncă și este plătit.
Acesta este visul oricărui angajat, dar răspunsul pe scurt este că, legal, nu se poate.
De ce? Pentru că pauza de masă are rol de protecție a sănătății și securității muncii. Scopul ei este refacerea capacității de muncă. Dacă tu lucrezi 8 ore la „foc continuu”, riscul de epuizare sau de accidente crește.
Chiar dacă unii angajatori acceptă tacit și ocazional această practică, în mod oficial, inspectorii de muncă (ITM) pot amenda firma dacă se constată că angajații nu își iau pauza de masa obligatorie prevăzută în regulament. Este un drept la care nu poți renunța, pentru că este menit să te protejeze pe tine.
Dincolo de legi și reguli, săritul peste pauza de masa îți face rău.
Dacă lucrezi 8 ore și nu ți se permite să iei nicio pauză, angajatorul încalcă legea (Codul Muncii, Art. 134). Ce e de făcut?
Odată ce mulți dintre noi am mutat, în anii recenți, biroul acasă, o capcană frecventă în munca remote este dispariția graniței dintre „timp de lucru” și „timp personal”.
Însă, conform legislației și specialiștilor HR:
Recomandare: Deconectează-te total. Închide laptopul pe timpul pauzei, ieși pe balcon sau gătește ceva rapid. Productivitatea ta de după-amiază îți va mulțumi.
Dacă ai un contract de muncă cu timp parțial (de exemplu, 4 ore pe zi), situația este puțin diferită. Așa cum am menționat, Codul Muncii impune obligativitatea pauzei de masă doar dacă durata timpului de lucru depășește 6 ore.
Prin urmare, dacă lucrezi doar 4 ore, angajatorul nu este obligat legal să îți ofere o pauză de masă, pentru că se presupune că ai suficient timp să mănânci după ce termini programul.
Totuși, există o excepție importantă menționată anterior: dacă ești tânăr sub 18 ani și lucrezi part-time (minimum 4 ore și jumătate), pauza de masă de 30 de minute devine obligatorie și pentru tine.
Pentru proaspetele mămici care s-au întors la birou, legea oferă un beneficiu suplimentar, complet distinct de pauza de masă obișnuită. Până când copilul împlinește vârsta de 1 an, angajatele au dreptul la „pauza de alăptare” (OUG 96/2003, Art. 17). Aceasta constă în două pauze de câte o oră fiecare sau, opțiunea cea mai des aleasă, reducerea programului de lucru cu două ore zilnic, fără ca salariul să fie afectat.
Marea diferență: Spre deosebire de pauza de masă standard care de regulă nu se plătește, pauza de alăptare este inclusă în timpul de muncă și este plătită integral.
Un subiect care naște adesea discuții aprinse între colegi este fumatul. „De ce colegul iese de 5 ori pe zi la țigară, iar eu stau la birou?”.
E bine să știi că în Codul Muncii nu există conceptul de „pauză de țigară”. Legal, singurele pauze garantate sunt cea de masă și cele prevăzute pentru odihnă în contractul colectiv. Ieșirile repetate la fumat țin strict de toleranța angajatorului. În multe companii, aceste micro-pauze sunt scăzute din durata pauzei de masă sau trebuie recuperate la finalul programului. Așadar, fumatul este un privilegiu, nu un drept garantat de lege.
De regulă, nu. Dacă nu este specificat altfel în contractul colectiv de muncă, pauza de masă nu se consideră timp de muncă efectiv și nu se plătește. Practic, ea prelungește programul de stat la muncă.
Legea nu impune o durată fixă, doar obligația de a o acorda după 6 ore de muncă. Durata (15, 30, 60 minute) se stabilește de către firmă prin Regulamentul Intern.
Nu. Scopul pauzei este refacerea în timpul efortului. Dacă ai lua-o la final, ar însemna doar că pleci mai devreme, ceea ce anulează rolul de odihnă în timpul programului.
Nu. Conform Codului Muncii, obligația angajatorului intervine doar dacă lucrezi mai mult de 6 ore pe zi.
Dacă accidentul are loc în locurile permise de angajator (bucătăria companiei, cantină, drumul spre locul de luat masa stabilit etc), acesta poate fi considerat accident de muncă, dar situațiile sunt analizate de la caz la caz.
În ce situații poți face reclamație la ITM și cum trebuie să procedezi
Peste 20 de abilități pe care recrutorii le apreciază în CV în 2026