Te-au concediat? Uite ce trebuie să știi

În ultimele luni, mii de angajaţi din România, din domenii ca IT, Retail, producţie sau servicii, au primit decizii de concediere. Motivele invocate variază de la „restructurare din cauza crizei economice” la „optimizare de costuri”.

A primi decizia de concediere, sub forma unui e-mail, telefon sau hârtie pe birou, poate fi şocant, tulburător şi, adesea, neaşteptat. Dar, dincolo de emoţii, există reguli clare, drepturi legale şi proceduri care protejează salariaţii. În contextul valului de disponibilizări ce traversează piaţa românească, cunoaşterea acestor reguli poate face diferenţa între un final abuziv şi unul corect gestionat. Iată ce trebuie să ştii despre concediere.

Îți povestim în rândurile de mai jos care sunt motivele pentru care NU poți fi concediat, când beneficiezi de preaviz și ce faci în caz de concediere injustă.

Valul de concedieri din ultimele luni: de ce se întâmplă și cine este afectat

În ultimele luni, mai multe industrii din România au trecut prin cel mai amplu val de concedieri de după pandemie. IT-ul, retailul, producția și zona de shared services au fost primele domenii în care companiile au anunțat „optimizări de personal”, un termen elegant pentru disponibilizări masive. Motivele invocate sunt diverse: încetinirea consumului, presiunea pe bugetele globale, scăderea comenzilor sau reorientarea strategică a grupurilor internaționale. Pentru angajați, însă, realitatea rămâne aceeași: un e-mail sau o întâlnire scurtă pe Zoom care marchează sfârșitul unui contract.

Acest context economic schimbă regulile jocului pe piața muncii. Salariații se trezesc în situații în care nu mai contează performanța sau vechimea, ci doar capacitatea companiei de a-și ajusta costurile. Tocmai de aceea, este vital ca angajații să știe ce drepturi au în fața concedierii și care sunt limitele legale pe care angajatorii nu le pot depăși, indiferent de presiunea economică.

Ce s-a schimbat în lege și în practică: ce spune Codul Muncii în 2025

Dincolo de factorii economici, 2025 vine cu o clarificare esențială în jurisprudența muncii. Instanța supremă (Înalta Curte de Casație și Justiție) a emis Decizia nr. 18/2025, stabilind că interdicția concedierii pe durata incapacității temporare de muncă este „absolută”. Cu alte cuvinte, un angajator nu poate emite și nu poate comunica o decizie de concediere atunci când salariatul se află în concediu medical, indiferent de motivele invocate. Este o precizare extrem de importantă, pentru că numeroase companii încercau, până acum, să ocolească această interdicție prin diverse interpretări.

Pe lângă această decizie, articolul 60 din Codul Muncii rămâne baza legală care stabilește situațiile în care concedierea este interzisă: concediu medical, concediu de maternitate, concediu de creștere copil, concediu paternal, concediu de îngrijitor sau perioade în care salariatul este reprezentant al angajaților. La fel de relevante sunt articolele 75 și 76, care impun un preaviz minimum de 20 de zile lucrătoare și stabilesc ce trebuie să conțină decizia de concediere pentru a fi legală: motivele concrete, criteriile, durata preavizului și dreptul de contestare.

Cum recunoști o concediere legală

O concediere legală nu începe cu un telefon, ci cu un document. Mai exact, cu o decizie scrisă, motivată și semnată, care trebuie să ajungă la salariat înainte ca raportul de muncă să înceteze. Codul Muncii, prin articolul 76, este foarte strict: decizia trebuie să explice exact de ce este desființat postul sau ce anume i se impută angajatului. Formulări vagi precum „optimizare” sau „reorganizare internă” nu sunt suficiente în instanță.

Un alt element esențial este preavizul. Pentru concedieri care nu au legătură cu abaterile disciplinare, legea impune un minim de 20 de zile lucrătoare. Angajatul trebuie să fie lăsat să lucreze sau, în unele cazuri, este scutit de prezență, dar plătit integral.

În cazul concedierilor colective, lucrurile devin și mai stricte. Compania trebuie să ofere lista posturilor vacante, să propună alternative, să treacă prin consultări cu reprezentanții angajaților și să notifice instituțiile publice. Salariatul, la rândul său, poate cere în scris detalii privind criteriile de selecție și justificarea reală a desființării postului.

Poți fi concediat din orice motiv?

Nu, NU poți fi concediat din orice motiv. Potrivit Codului muncii, concedierea poate interveni din motive care țin de angajat ori fără legătură cu persoana acestuia. Dar hai să le luăm pe rând. Contractul individual de muncă poate înceta din motive care țin de angajat, precum:

• nu ai respectat regulile de disciplină a muncii sau ai încălcat regulile stabilite prin contract sau prin regulamentul intern;
• ești arestat preventiv ori la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile;
• ești inapt din punct de vedere fizic sau psihic să muncești;
• nu corespunzi profesional locului de muncă în care ești încadrat.

Așa cum spuneam, poți fi concediat și din motive care nu țin de tine. De exemplu, dacă locul de muncă pe care îl ocupi este desființat sau în cazul în care firma intră în insolvență.

Excepție de la regulă face perioada de probă, în care atât tu, cât și angajatorul, puteți pune capăt contractului de muncă fără un motiv anume.

Când NU poți fi concediat

Angajatorul NU te poate concedia în următoarele situații:

• când te afli în incapacitate temporară de a munci;
• în timpul suspendării activității din cauza carantinei;
• dacă ești în concediu de maternitate/paternitate sau în concediu medical;
• în timpul concediului de creștere a copiilor, în cazul copiilor cu dizabilități;
• cât timp ești în concediu pentru îngrijirea unui copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copiilor cu dizabilități recurente, sub 18 ani;
• atunci când ești în concediul anual;
• (doar pentru femei) dacă ești însărcinată și angajatorul are cunoștință de sarcină;
• dacă participi la grevă.

De asemenea, este interzisă concedierea pe criterii ce țin de gen, orientare sexuală, vârstă, naționalitate, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, dizabilitate, situație familială sau responsabilitate, calitatea de membru sau activitate sindicală.

Decizia de concediere: verbală sau în scris?

Concedierea trebuie comunicată angajatului printr-o notificare scrisă, cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte. Să ții minte că decizia de concediere făcută doar verbal, care nu se concretizează într-un document scris este nulă. Totodată, concedierea trebuie să fie motivată și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată.

Subliniem încă o dată faptul că pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Preavizul în caz de concediere

De regulă, durata termenului de preaviz este de minimum 20 de zile lucrătoare conform articolul 75 din Codul Muncii pentru salariații cu funcții de execuție și 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere. Și da, ai dreptul la preaviz în caz de concediere.

Există însă anumite situații în care poți fi concediat și fără preaviz:

• dacă ești în perioada de probă;
• dacă ai încălcat regulile de disciplină a muncii ori alte reguli stabilite prin contract sau prin regulamentul intern;
• în caz de arest preventiv sau la domiciliu, cu condiția ca perioada să fie mai mare de 30 de zile.

Ce faci după concediere: drepturi, opțiuni și șanse reale

Un salariat concediat nu rămâne fără opțiuni. În primul rând, poate contesta decizia în termen de 45 de zile calendaristice. Instanțele au anulat, în ultimii ani, mii de concedieri pentru că angajatorii nu au respectat pașii procedurali. Uneori, posturile nu erau desființate real, alteori nu existau motive obiective sau preavizul era acordat incorect. În astfel de cazuri, salariații au fost reintegrați în companie și au primit salariile la zi.

În cazul concedierilor colective, există și un drept special: dacă postul este reînființat în 45 de zile, angajatul are prioritate absolută la reangajare, conform articolului 74 din Codul Muncii. Este un detaliu despre care puțini știu, dar care poate face diferența între șomaj și continuitate profesională.

Dacă ești concediat ai dreptul la șomaj?

Doar dacă ai fost concediat din motive care nu țin de persoana ta ori prestația ta la locul de muncă. De exemplu, dacă se desființează postul, ai dreptul la șomaj. Cu toate acestea, este necesar să îndeplinești următoarele condiții:

• să ai domiciliul sau reședința în România;
• să ai un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni înaine de data înregistrării deciziei de concediere;
• să cauți activ un loc de muncă și să fii disponibil să începi lucrul în perioada imediat următoare dacă ți-ai găsit un loc de muncă;
• să fii apt din punct de vedere fizic și psihic să lucrezi;
• să nu realizezi venituri sau acestea să provină din activități autorizate potrivit legii (mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare, respectiv 500 de lei)
• să nu îndeplinești condiţiile de pensionare;

Află mai multe despre șomaj și tot ce trebuie să faci pentru a beneficia de el din acest articol dedicat șomajului.

Dreptul de a ataca decizia de concediere în instanță

45 de zile calendaristice de la momentul comunicării deciziei de concediere, atât ai la dispoziție pentru a ataca decizia în caz de concediere abuzivă ori injustă, spre exemplu, dacă ai fost concediat fără motiv sau nu ți-a fost respectat termenul de preaviz.

Înainte de a te adresa instanței, pregătește un dosar complet care să includă copii ale documentelor relevante, decizia de concediere și contractul de muncă, și orice alte documente care pot susține caracterul ilegal al concedierii. Dacă ai martori care pot confirma spusele cu atât mai bine.

Un mic sfat!

Nu închide ochii dacă ai fost concediat pe nedrept. Codul muncii te protejează de astfel de abuzuri. Curajul pentru mai bine vine din tine!

Întrebări frecvente despre concediere

Pot fi concediat în concediu medical?

Nu. Concedierea în concediu medical este interzisă prin art. 60 din Codul Muncii, iar în 2025 Înalta Curte a clarificat că această interdicție este absolută. Angajatorul nu poate emite, comunica sau produce efecte o decizie de concediere cât timp ești în incapacitate temporară de muncă.

Câte zile de preaviz trebuie să primesc?

Legea prevede un preaviz minim de 20 de zile lucrătoare pentru concedierile care nu sunt disciplinare (art. 75). Preavizul trebuie acordat în scris și nu poate fi redus sub acest prag.

Este legal să fiu concediat prin e-mail sau pe Zoom?

Da, comunicarea deciziei se poate face electronic, însă decizia în sine trebuie să fie un document scris, motivat și semnat, conform art. 76. Dacă primești doar un mesaj neoficial („nu mai venim la muncă”), acesta nu are valoare legală.

Ce trebuie să conțină o decizie de concediere ca să fie valabilă?

Decizia trebuie să precizeze motivele exacte ale concedierii, durata preavizului, data finală a contractului, criteriile de selecție (la concedieri colective), precum și termenul și instanța la care poate fi contestată. Orice lipsă poate atrage anularea ei în instanță.

Angajatorul poate desființa postul „peste noapte”?

Nu. Desființarea trebuie să fie efectivă, reală și serioasă, conform art. 65. Dacă postul continuă să existe sub alt nume sau dacă sarcinile sunt preluate „temporar” de altcineva, instanța poate considera concedierea abuzivă.

Ce diferență există între concediere disciplinară și concediere pentru motive economice?

Concedierea disciplinară presupune o abatere gravă și necesită o cercetare prealabilă obligatorie. Concedierea economică nu are legătură cu comportamentul angajatului, ci cu desființarea postului. În primul caz nu ai drept la preaviz, în al doilea ai.

Pot contesta concedierea? În cât timp?

Da. Ai 45 de zile calendaristice de la primirea deciziei pentru a o contesta în instanță. Multe decizii sunt anulate din cauza procedurilor incorecte sau a motivelor insuficient justificate.

Îmi poate oferi angajatorul un alt post în locul concedierii?

Da, în anumite situații este chiar obligat. Articolul 64 prevede că angajatorul trebuie să ofere un loc de muncă vacant compatibil cu pregătirea ta, înainte de a te concedia pentru inaptitudine sau pentru motive economice.

Pot primi compensații la concediere?

Codul Muncii nu stabilește compensații fixe, dar multe companii oferă prin contractul colectiv pachete de disponibilizare: salarii compensatorii, outplacement, consiliere profesională. În concedieri colective, compensațiile sunt des întâlnite.

Ce se întâmplă dacă postul meu este reînființat după concediere?

Ai prioritate la reangajare timp de 45 de zile, conform art. 74. Angajatorul trebuie să te contacteze și să îți ofere postul înainte de a angaja pe altcineva.

Pot fi concediat dacă sunt însărcinată?

Nu. Concedierea este interzisă în perioada sarcinii, concediului de maternitate sau a concediului de creștere copil, conform art. 60. Singura excepție este desființarea completă a companiei.

Pot fi concediat fără preaviz?

Doar în situații disciplinare grave sau repetate, și doar după o cercetare disciplinară care să respecte toți pașii. În restul cazurilor, preavizul este obligatoriu.

Ce fac dacă angajatorul refuză să îmi dea decizia în scris?

Fără o decizie scrisă, contractul nu poate înceta legal. Poți depune plângere la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau poți sesiza instanța. Comunicările verbale nu au valoare juridică.

Concedierea individuală și concedierea colectivă sunt tratate diferit?

Da. Concedierea colectivă presupune consultări, criterii transparente, notificări la instituțiile statului și obligația de a oferi alternative. Regulile sunt mai stricte decât la concedierea individuală.

Angajatorul îmi poate reduce salariul înainte de concediere?

Nu fără acordul tău. Reducerea salariului este posibilă doar prin act adițional semnat de ambele părți sau printr-o măsură temporară negociată. În lipsa acordului, reducerea unilaterală este ilegală.

Este legal să mi se ofere demisie în locul concedierii?

Nu este ilegal să ți se propună demisia, dar presiunea sau forțarea angajatului să demisioneze este abuzivă. Semnarea demisiei îți anulează multe drepturi, inclusiv preavizul plătit și posibilitatea de a contesta concedierea.

Ți-a fost util articolul „Ce trebuie să știi despre concediere”? S-ar putea să te intereseze și:

Cerere demisie. Ce ar trebui să știi din punct de vedere legal

În ce situații poți face reclamație la ITM și cum trebuie să procedezi

Demisie fara preaviz: cum trebuie să arate și când să o scrii