Ce drepturi ai în concediu de odihnă și în alte tipuri de concedii

Concediu de odihna este un prilej bun pentru călătorii, relaxare și timp petrecut alături de cei dragi. Este însă important să știi care este durata acestuia, ce drepturi ai dacă te-ai angajat recent sau dacă ai vechime în muncă, care este metoda de calcul a concediului și ce poți face dacă nu ai reușit să-ți iei toate zilele de concediu într-un an. Pe lângă concediu de odihnă, îți poți lua într-un an și alte concedii, în funcție de interesele profesionale, de situațiile familiale sau medicale.

Înainte să intrăm în informații mai detaliate despre concediu de odihna și despre alte tipuri de concedii, e bine să știi că, dacă ești angajat part-time sau full-time, ai dreptul la acestea, potrivit Codului Muncii. Iar ca să profiți de ele trebuie să-ți programezi împreună cu angajatorul perioada în care ai vrea să-ți iei concediu. Asta dacă vorbim despre concediu de odihna, căci în cazul celor medicale sau de maternitate, lucrurile stau puțin mai diferit. Să vedem!

Câte tipuri de concedii există?

Dacă ești angajat, ai parte de 14 tipuri de concedii, potrivit informațiilor din Codul Muncii. Iată care sunt acestea:

• Concediu de odihna
• Concediu fara plata
• Concediu pentru formarea profesională (de studii)
• Concediu de risc maternal
• Concediu paternal
• Concediu de maternitate
• Concediu medical
• Concediu pentru creșterea copilului
• Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav
• Concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilități
• Concediu de acomodare
• Concediu pentru evenimente deosebite
• Concediu pentru carantină
• Concediu medical pentru accident de muncă sau boală profesională.

Model cerere concediu de odihna

Te pregătești de concediu de odihna? Știm că ți-ar fi de ajutor să ai la îndemână o cerere de concediu. O poți downloada de mai jos!

Model cerere concediu de odihna

Prevederi Codul muncii Concediu de odihna

Concediul de odihnă este cel mai cunoscut dintre toate tipurile precizate anterior.  Potrivit informațiilor din Codul Muncii, Art. 144, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

Durata concediului de odihna. Cate zile de concediu ai pe an.

Art. 145. [durata concediului de odihna]
(1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihna anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii si a contractelor colective de muncă aplicabile.
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihna anual.
(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
(5) În situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, in conditiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihna anual într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

La cate zile de concediu de odihna am dreptul pe luna?

Ca regulă generală, concediul de odihna se acordă proporțional cu activitatea prestată de angajat  într-un an calendaristic, respectiv dreptul la concediu de odihnă este dobândit treptat, odată cu realizarea fiecărei zile de muncă, spune Teodora Mănăilă, Senior Associate la Suciu -Employment and Data Protection Lawyers.

Pentru a afla la câte zile de concediu ai dreptul în fiecare lună, poți împărți numărul de zile de concediu din contractul de muncă la 12 luni. De exemplu, dacă ai 20 de zile de concediu de odihnă anual le împarți la 12. Vei afla că ai 1,66 zile de concediu pe lună. Astfel, vei avea dreptul la o zi sau doua de concediu (depinde de angajator) după prima lună de când te-ai angajat. În practică și mai ales dacă ai vechime la locul de muncă, îți poți lua în avans aceste zilele de concediu, angajatorii se raportează întotdeauna la numărul total de zile de concediu dintr-un an și nu la trecerea fiecărei luni pentru a câștiga încă o zi de concediu. 

Dreptul la concediu de odihna nou angajat

„Dreptul la concediul de odihna se dobândește chiar prin încheierea contractului individual de muncă. Așadar, posibilitatea acordării concediului se naște chiar de la data angajării, nefiind necesară scurgerea unui interval de timp pentru acordarea acestui drept”, arată specialiștii PortalCodulMuncii.ro

Însă angajatorul poate sa stabilească un interval rezonabil dupa angajarea persoanei, în care sa nu acorde concediu de odihna, obiectivul fiind acela noul angajat să se poată acomoda cu noul loc de muncă.

Numar zile concediu odihna in functie de vechime in munca

Codul muncii prevede că numărul minim de zile de concediu de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, însă marea majoritate a angajatorilor din sectorul privat acordă 21 de zile.  Până în 2011 a fost în vigoare și contractul colectiv de muncă la nivel național, conform căruia numărul de zile de concediu de odihna era diferit în funcție de vechimea pe care salariatul o avea, măsura fiind aplicabilă și sectorului privat, nu doar celui public. După abrogarea acestui contract, mulți angajatori au preluat o serie de prevederi în contractele de muncă și în Regulamentele Interne. Astfel, mulți angajatori au păstrat minimul din 21 de zile de odihnă din vechiul contract colectiv unic, deși Codul muncii prevede minimul de 20 de zile lucrătoare și au creat o politică proprie de acordare a zilelor de concediu, considerată parte a pachetului de beneficii.

Unii angajatori pot acorda zile în plus de concediu, în funcție de vechimea totală în muncă a angajatului sau de calificarea acestuia. De exemplu, dacă salariatul are până în cinci ani de vechime primește 21 de zile, iar cu fiecare cinci ani de vechime se adaugă încă o zi suplimentară. Dacă în compania în care lucrezi există beneficiul de a primi zile libere pentru vechimea pe piața muncii, atunci trebuie să dovedești anii lucrați prin adeverințe de la angajatorii anteriori.

Concediu de odihna neefectuat

Conform articolului 146 din Codul Muncii, efectuarea si compensarea concediului de odihna
(1) Concediul de odihna se efectuează în fiecare an.
(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui in care s-a născut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea în bani a concediului de odihna neefectuat este permisă numai in cazul încetarii contractului individual de munca.

Ce fac dacă nu-mi sunt respectate zilele de concediu? 

Dacă angajatorul nu îți respectă dreptul de a-ți oferi concediul de odihnă, poți formula o sesizare către ITM pentru a analiza situația și, ulterior, poți acționa în instanță.

„În conformitate cu dispozițiile art. 144 din Codul Muncii concediul de odihnă este garantat tuturor salariaților și nu poate forma obiectul unei renunțări, cesiuni sau limitări. Acest aspect trebuie cunoscut de către angajat și intră în drepturile sale. În situația în care angajatorul nu îi respectă concediul de odihnă, angajatul ar putea să formuleze o sesizare către ITM pentru a analiza situația și, ulterior, poate acționa în instanță. Consider oportun ca angajatul să se adreseze angajatorului în scris, anterior sesizării la ITM sau instanței prin care semnalează încălcarea dreptului la concediul de odihnă”, spune Eduard Cățoiu, partener în cadrul firmei de avocatură SCA Cozma, Stoica și Asociații.

Pot pierde dreptul la concediu de odihna?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile pronunțate în 6 noiembrie 2018, în cauzele C-619/16 și C-684/16 Sebastian W. Kreuziger/Land Berlin și Max-Planck- Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften eV/Tetsuji Shimizu, a subliniat faptul că „un lucrător nu își poate pierde în mod automat dreptul dobândit la concediu anual plătit pentru că nu a solicitat concediu, în schimb, dacă angajatorul dovedește că lucrătorul s-a abținut în mod deliberat și în deplină cunoștință de cauză să își ia concediul anual plătit după ce i s-a oferit posibilitatea să își exercite în mod efectiv dreptul la acest concediu, dreptul Uniunii nu se opune pierderii acestui drept și nici, în cazul încetării raportului de muncă, lipsei corelative a unei indemnizații financiare.”, precizează membrii cabinetului de avocatură STOICA & Asociatii, pentru hotnews.ro.

Programare concediu de odihna

Art. 148 din Codul Muncii oferă toate detaliile despre programarea concediului de odihna:
(1) Efectuarea concediului de odihna se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.
(2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.
(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) și (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.
(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Programarea concediilor este făcută de angajator, mai ales dacă activitatea companie nu permite ca mai mulți angajați să plece în vacanță în același timp. Iar dacă acestea sunt împărțite în mai multe etape, adică angajatorul îți oferă trei zile în decembrie și alte două zile în martie (concediu de odihna fracționat), acesta are obligația să facă planificarea astfel încât fiecare angajat să aibă cel puțin zece zile lucrătoare neîntrerupte pe an.

Cu toate acestea, sunt multe companii în care îți poți lua cele 20 de zile de concediu oricând dorești, însă și acest lucru poate avea loc doar după o discuție cu managerul tău direct, dar și dacă activitatea companiei permite acest lucru.

Ce drepturi la concediu am atunci când lucrez part-time?

Dacă ești angajat pe un program part-time, atunci durata concediului de odihnă anual se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic,  în funcție de numărul de zile lucrate și nu în funcție de numărul de ore lucrate. Astfel, dacă lucrezi pe un program de 4 ore, atunci vei beneficia de același număr de zile de odihnă cu angajatul care lucrează pe program full-time.

Situația este diferită în cazul în care, spre exemplu, lucrezi doar două-trei zile pe săptămână. În acest caz, scade și numărul zilelor de concediu de odihna.

Calcul concediu de odihna

Iată ce mod calcul concediu de odihna folosesc angajatorii

Conform Codului Muncii, Art. 150. [cuantumul şi plata indemnizaţiei de concediu]
(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Valoarea în bani a unei zile de concediu se calculeaza din salariul brut. De exemplu, dacă ai un salariu mediu brut de 7.567 de lei și soliciți dreptul la concediu, acesta se poate calcula în două moduri:

• Septembrie – 7.567 lei (22 de zile lucrătoare); Octombrie – 7.567 lei – (20 de zile lucrătoare); Noiembrie – 7.567 lei – (20 de zile lucrătoare)
  22.701 lei: 62 = 366,14 Lei/zi de concediu. Dacă îți iei 3 zile de concediu, acestea vor fi plătite cu 1.098 lei.
• 7.567: 22 (zile lucrătoare) = 343,95 lei/zi de concediu. Dacă îți iei 3 zile de concediu, acestea vor fi plătite cu 1.031,86 lei.

Prima metodă de calcul îl avantajează pe angajat și automat se va folosi de acesta.

Plata concediului de odihna

Conform art. 150 din Codul Muncii, alinaetul (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Alte tipuri de concedii

Când îți poți lua concediu pentru formare profesională?

Codul Muncii spune că ai dreptul la concediu de studii cel puțin o dată la doi ani, dacă angajatorul pentru care lucrezi are cel puțin 21 de salariați. Dacă în compania în care îți desfășori activitatea sunt sub 21 de salariați, atunci angajatorul are obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională o dată la trei ani.

Înițiativa de a participa la formare profesională poate veni atât din partea ta, cât și din partea angajatorului. Dacă inițiativa vine din partea angajatorului, atunci el îți va asigura toate cheltuielile.

Dacă însă vine din partea ta, atunci este neplătit și trebuie să înaintezi o cerere de concediu prin care să soliciți angajatorului concediu pentru a parcurge un curs de formare profesională. Aceasta trebuie să includă data la care urmează să începi pregătirea, domeniul, durata acestuia și denumirea instituției de formare profesională.

Acest tip de concediu este potrivit pentru studenții care pot învăța pentru sesiunea de examene sau pentru cei care trebuie să lucreze la o Diplomă de Licență.

Mai important de atât însă este faptul că pe perioada concediului de studiu contractul de muncă nu este suspendat, această perioadă constituind vechime în muncă.

Cum și când îți iei concediu fara plata?

Concediu fara plata reprezintă câteva zile libere sau chiar o perioadă mai lungă de timp în care îți poți rezolva anumite probleme personale, dacă, spre exemplu, ești înscris într-un program de studiu și trebuie să înveți pentru examene.

Față de celelalte tipuri de concedii, trebuie să știi că în acest caz îți poate fi suspendat contractul individual de muncă. Desigur, acest lucru poate avea loc doar cu acordul ambelor părți. Iar dacă îți este suspendat contractul de muncă, atunci acea perioadă nu se mai ia în calcul la stabilirea vechimii în muncă.

Cât despre durata maximă a concediului fără plată, aceasta este negociată între angajat și angajator. În Codul Muncii nu există o limită impusă în ceea ce privește durata acestui tip de concediu.

Mai mult, angajatorul poate încadra pe durata concediului fără plată o altă persoană, cu care are posibilitatea de a încheia un contract de muncă pe perioadă determinată.

Mai exact, concediu fara plata reprezintă o modalitate de suspendare a raporturilor de muncă prin acordul ambelor părți.

Știi ce este un concediu de acomodare?

Poate te gândești la acomodarea la job, dar cum ar fi să te angajezi și imediat după să-ți iei un astfel de concediu? Lucrurile stau cu totul diferit în cazul concediului de acomodare, mai exact, persoanele care adoptă un copil pot beneficia de acest tip de concediu. Dacă spre exemplu, este vorba de o familie, oricare dintre cei doi soți poate obține acest beneficiu.

Durata unui astfel de concediu poate fi de cel mult un an și poate fi obținut în urma unei cereri din partea persoanei în cauză. La cerere de concediu, trebuie anexat și documentul care atestă mutarea copilului la persoana care îl adoptă.

Mai mult, perioada concediului de acomodare se ia în calcul la calcularea vechimii în muncă.

Concediul medical? Când și cum ți-l poți lua?

În cazul concediului medical există câteva situații în care un angajat poate solicita zile libere. Uite care sunt acestea:

• pentru incapacitatea temporară de muncă, datorată unor boli obișnuite sau unor accidente petrecute în afara jobului,
• pentru accidente de muncă și boli profesionale,
• pentru risc maternal
• pentru sarcină și lăuzie,
• concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav,
• concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale.

Durata concediului medical variază în funcție de tipul de situație menționate mai sus. Legea prevede că medicul poate să acorde certificate de concediu medical pe o perioadă de 14 zile. Acesta însă poate fi prelungit și până la 90 de zile. Nici aceasta nu este limita maximă, căci după 90 de zile, în cazul în care este necesar, acesta mai poate fi prelungit la 183 de zile într-un singur an.

Ești însărcinată? Iată ce trebuie să știi despre concedii!

Pe lângă orele libere pentru controalele medicale (acestea au dreptul la 16 ore libere pe lună pentru asta), angajatele însărcinate beneficiază de concediul  de 126 de zile. Dacă ești însărcinată îți poți lua acest concediu în perioada prenatală, în special dacă mediul de lucru reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea copilului. Dacă jobul îți permite să stai la birou până în luna a 9-a poți să-ți iei concediul medical în post natal și apoi să începi concediul de îngrijire copil (CIC).

Pentru angajatele însărcinate mai există concediul de risc maternal. Uite în ce condiții poți beneficia de acesta:

Dacă lucrezi la un job unde ești supusă unor agenți care afectează sănătatea ta sau sănătate copilului, precum vibrații, agenți biologici sau chimici, procedee industriale, lucru de noapte sau subteran, atunci poți să-ți iei concediu de risc maternal.

De asemenea, dacă starea ta fiziologică nu este prea bună, trebuie să notifici în scris angajatorul, anexând și documentul emis de medicul de familie sau medicul specialist.

În perioada în care beneficiezi de acest tip de concediu ești obligată să depui la angajator în termen de 5 zile documentele emise de medicul de familie/specialist cu privire la situația ta actualizată.

Concediul de risc maternal recomandat de la medic se plătește cu 75% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Și tații beneficiază de un concediu de creștere copil. Condiția pentru ca tatăl să poată să stea acasă timp de două luni este să fi înregistrat venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.

Pentru a opta pentru luna tatalui, acesta trebuie să meargă cu cel puțin 60 de zile înainte ca juniorul/junioara să împlinească 2 ani, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) de sector sau la primăria de care aparține. Iată ce documente sunt necesare:

• Cărțile de identitate ale părinților (copie și original)
• Certificatul de naștere al copilului (original + copie)
• Certificatul de căsătorie (original + copie)
• Adeverința tip (Anexa 2) – se descarcă de pe site-ul DGASP
• Decizia de suspendare a contractului de muncă, în original sau conform cu originalul, de la locul de muncă
• Extrasul de cont (cu ștampilă și semnătura băncii)
• Dosar cu șină, cu coperta întreagă

Angajatorul poate refuza o cerere de concediu?

Perioada în care îți poți lua un concediu de odihna este stabilite împreună cu angajatorul. Iar dacă un angajat dorește să-și ia concediu în altă perioadă decât cea programată, angajatorul poate să refuze cerere de concediu. Și Codul Muncii spune că concediile de odihnă trebuie luate în baza unei programări colective sau individuale.

Acest lucru este valabil, în special, pentru companiile care au activitate permanentă, în cadrul acestora angajații nu își pot lua concediu în același timp.

Ți-a plăcut articolul despre concedii? Citește și:

6 semne că interviul de angajare a decurs bine

Cele 5 P-uri de care trebuie să ții cont când îți cauți job

Zile libere 2024. Când să planifici următoarea minivacanță