
Câți dintre noi nu-și propun să-și schimbe stilul de lucru, să fie mai orientați spre acțiune, dar câți fac și ceva concret în acest sens? E ușor să stai și să spui că vrei să fii mai proactiv la locul de muncă, dar e nevoie de multă determinare pentru a pune în practică aceste cuvinte.
Dar ce înseamnă, de fapt, să fii proactiv la locul de muncă? Proactivitatea e una dintre abilitățile care te pot ajuta să ieși în evidență profesional, pentru că presupune să anticipezi situațiile, să cauți soluții și să acționezi fără să aștepți permanent instrucțiuni.
Proactivitatea la locul de muncă înseamnă să anticipezi situațiile, să identifici problemele înainte să apară și să cauți soluții fără să aștepți permanent instrucțiuni. O persoană proactivă nu se limitează la ceea ce are de făcut, ci observă unde poate contribui și acționează pentru a obține un rezultat mai bun.
Oamenii proactivi nu se nasc gata pregătiți să se arunce în focul acțiunii. Oamenii proactivi sunt cei care au adoptat un set de comportamente care să-i pregătească pentru viitor. Unii oameni fac acest lucru în mod inconștient, iar alții o fac foarte conștient și metodic. Oricum, oricine poate fi predominant proactiv sau reactiv. Primul pas e să înțelegi foarte bine diferența:
Proactivitate mai înseamnă și să-ți stabilești obiective și să faci pașii necesari pentru ca acestea să devină realitate. Proactivitatea la birou necesită multă disciplină și o minte puternică, iar pentru a-ți îmbunătăți această atitudine poți practica aceste metode:
Una dintre cele mai importante trăsături ale persoanelor proactive e că excelează în rezolvarea problemelor. Cu toții ne vom confrunta cu ele, dar modul în care le gestionăm face diferența. Cel mai eficient mod de a rezolva o problemă e să te concentrezi pe găsirea unei soluții. Și asta fac de obicei persoanele proactive. Concentrarea asupra lucrurilor pe care nu le poți controla reprezintă o pierdere de timp.
Un om proactiv e cel care încearcă întotdeauna, pe cât posibil, să prevină problemele, analizând diverse potențiale scenarii. El încearcă astfel să abordeze în avans problemele care sunt considerate a fi posibile eșecuri în viitor, pentru a le împiedica să devină probleme. Un astfel de om nu e bun doar la găsirea de soluții, ci și la luarea măsurilor de precauție și la conturarea planurilor alternative.
Poate că nu e ușor să iei cuvântul într-un meeting, dar implicarea în conversație e ceea ce îi separă pe lideri de adepți. Prin angajarea într-un dialog deschis cu colegii și managerii, poți influența cursul anumitor situații și contribui la soluție în loc să reacționezi la aceasta.
E clar că de-a lungul timpului ai reperat la locul de muncă zone în care ar fi loc de mai bine și probabil că ai idei despre cum să le abordezi. Începe prin a-ți nota undeva aceste idei, astfel încât atunci când apare șansa la un meeting mai mare sau la o discuție cu managerul direct, să fii pregătit să-i propui una sau mai multe astfel de idei.
Deși mulți consideră că oamenii de succes au foarte mult noroc, nu înseamnă că acesta a dat dintr-o dată peste ei. Așa că nu e o idee bună să aștepți în speranța că la un moment dat va răsări soarele și pe strada ta. E vorba de a face pași în fiecare zi pentru a fi mai bun decât ai fost cu o zi înainte, deplasându-te pe o traiectorie pozitivă, înainte. Realizează un plan și stabilește-ți jaloane în anumite perioade de timp, altfel nu-ți vei atinge obiectivul. Lucrurile nu se duc la bun sfârșit doar pentru că îți dorești ca ele să se întâmple. Trebuie să iei măsuri ca ele să se întâmple.
Dacă-ți reduci la minimum alegerile fără greutate (ce mănânci, cum te îmbraci), vei avea posibilitatea de a economisi timp și de a-ți concentra energia asupra deciziilor care necesită din plin creativitatea. Dacă te străduiești să rămâi în tendințe nu numai că vei consuma timp prețios, ci și un buget mai mare.
Nu e important doar să arăți ca o persoană de succes, ci să faci alegerile care-ți oferă posibilitatea de a avea succes. John Tierney, coautorul bestseller-ului „Willpower”, explică și mai bine ce se întâmplă atunci când ai prea multe decizii de luat:
Oboseala decizională explică de ce oamenii obișnuiți ajung să se enerveze pe colegi și pe membrii familiei, să împrăștie haine prin casă, să cumpere junk food sau să-și ia o nouă mașină, deși cea veche e încă funcțională. Indiferent cât de rațional ai încerca să fii, nu poți lua decizii după decizii fără a plăti un preț biologic. Această oboseală e diferită de oboseala fizică obișnuită – nu ești conștient de faptul că ești obosit – dar, de fapt, nu dispui de energie mentală.
E imposibil să fii proactiv dacă te simți în permanență grăbit. Dar dacă urmezi cele patru sfaturi enumerate mai sus, vei câștiga mai mult timp în programul tău și vei avea mai multă energie pentru a lua deciziile cu adevărat importante la muncă.
Unul dintre lucrurile care îi împiedică pe mulți dintre noi să preia inițiativa e teama de a greși. Înainte de a putea îmbrățișa cu adevărat proactivitatea, e necesară o schimbare a mentalității și să accepți ideea că e în regulă să greșești.
Greșelile sunt un fapt al vieții și reprezintă o oportunitate cu adevărat pozitivă de a învăța și de a crește. Înțelegerea acestui concept te va împiedica să rămâi blocat într-o rutină, în imposibilitatea de a te deplasa înainte de teamă să nu dai greș. După cum spune și coach-ul Craig D. Lounsbrough:
A cădea nu înseamnă a eșua. A eșua înseamnă să nu cazi niciodată pentru că nu te-ai ridicat niciodată.
Sigur, e posibil să fie necesar să petreci ceva timp rezolvând eroarea, dar odată ce timpul a trecut și ai revenit pe drumul cel bun, e important să te întrebi ce ai învățat din această experiență și cum o poți preveni să nu se mai repete. Ia în considerare cum ai fi putut face lucrurile diferit și cum ai putea aborda o astfel de situație în viitor cu un rezultat mai pozitiv. Folosește experiența ca pe o oportunitate de a crește și de a învăța.
Proactivitatea se vede cel mai ușor în acțiunile de zi cu zi. Nu e nevoie să aștepți o situație importantă pentru a demonstra că ești o persoană proactivă. Câteva exemple de comportament proactiv la locul de muncă sunt:
Proactivitatea la locul de muncă înseamnă să anticipezi situațiile, să identifici problemele înainte să apară și să cauți soluții fără să aștepți permanent instrucțiuni. O persoană proactivă observă unde poate contribui și acționează pentru a obține rezultate mai bune.
Poți deveni mai proactiv prin câteva obiceiuri simple: planifică-ți activitatea, anticipează posibilele probleme, propune soluții, cere feedback și asumă-ți responsabilitatea pentru rezultate. Proactivitatea se dezvoltă prin practică și printr-o atenție constantă la ceea ce poate fi îmbunătățit.
O persoană proactivă încearcă să anticipeze situațiile și să acționeze înainte ca problemele să apară. O persoană reactivă răspunde, în general, după ce o situație s-a produs. Diferența ține în special de momentul în care alegi să acționezi și de cât de mult te implici în găsirea soluțiilor.
Poți demonstra proactivitate prin inițiativă, asumarea responsabilității, propunerea de soluții și implicarea în îmbunătățirea proceselor. De exemplu, dacă observi o problemă care ar putea afecta un proiect, poți să o semnalezi din timp și să vii și cu o posibilă soluție.
Proactivitatea te poate ajuta să previi probleme, să contribui la îmbunătățirea proceselor și să devii un coleg pe care ceilalți se pot baza. În plus, inițiativa și asumarea responsabilității pot contribui la dezvoltarea profesională și la creșterea vizibilității tale în organizație.
Da. Proactivitatea poate fi dezvoltată prin practică, planificare, anticiparea problemelor, asumarea inițiativei și orientarea către soluții. Important e să transformi aceste comportamente în obiceiuri și să înveți să acționezi înainte ca o situație să devină urgentă.
Inițiativa presupune să faci primul pas fără să aștepți să ți se spună ce ai de făcut. Proactivitatea e mai amplă și presupune inclusiv să anticipezi probleme, să cauți soluții și să acționezi din timp pentru a obține un rezultat mai bun.
Cinci pași simpli prin care să te remontezi la job după vacanță!