• 2 Mai. 2017
  • 3 min

Despre „la muncă”, altfel: Viața românilor la job stă sub semnul lui „NU”

Angajaţii români spun prea des „NU”. În același timp, angajații români nu ştiu să spună „NU”.

Într-un articol publicat recent în Harvard Business Review, autorul Paul Zak împărtăşeşte rezultatele pe care le-a obţinut după ani de cercetare a fenomenului încrederii într-o organizaţie. El spune că în companiile în care nivelul încrederii este mare, oamenii sunt mai puțin stresați, mai productivi, au mai multă energie la locul de muncă, satisfacţia cu privire la viaţa lor este mai mare, iar procentul de epuizare mai mic.

Antoneta Galeş, Director of Communications and Organizational Development Selgros Cash & Carry Romania, spune că predispoziţia românilor de a spune mai întâi „NU” poate fi doar consecinţa unei frici, a lipsei de încredere atât în sine, cât şi în celălalt. „Sunt multe situaţii în care auzim «nu» şi, de cele mai multe ori, «nu» este formulat astfel: «nu se poate, pentru că…»”, explică Antoneta Galeş .

Angajatul român nu știe (când) să refuze

 

Pe de altă parte, Roxana Dobrescu, Senior HR Manager la România & Moldova Avon, spune că problema angajaţilor români nu este că spun „NU” prea des, ci exact contrariul: nu ştiu să spună „NU” atât de des pe cât ar trebui. „Suntem foarte orientaţi către soluţii şi uneori prea dornici să renunţăm la timpul nostru liber, de exemplu, pentru a rezolva extrataskuri ori pentru a demonstra încă o dată cât suntem de buni”, precizează Roxana Dobrescu. Ea povesteşte că un General Manager expat, care a venit din Germania ca să conducă operaţiunile unei companii cu sediul în Bucureşti, i-a descris angajații săi români, după ce lucrase cu ei aproximativ un an. În opinia lui, angajaţii români sunt extrem de creativi, nu au nevoie de control sau de prea multe indicaţii și, dacă au înţeles obiectivul, nici de politici şi proceduri speciale. Pe de altă parte, dacă le arăţi că ai încredere în ei, pot munci până la epuizare. „Ceea ce este îngrijorător şi rar întâlnit în orice altă ţară din Europa”, completează Roxana Dobrescu.
Ea spune că în Avon, unul dintre principiile care guvernează compania este „Speak-Up”. Acesta se poate traduce prin construirea unui mediu securizat, în care lumea simte că are libertatea de a vorbi despre probleme, nemulţumiri, frustrări ori nevoi. „Pentru a-l face parte integrantă din organizaţia noastră, am implementat o campanie de comunicare internă, am organizat workshopuri cu toţi colegii și am lucrat intens cu echipa de management la partea de conştientizare şi role-modelling”, povestește Roxana Dobrescu.

Tinerii sunt mai direcți și mai vocali, dar nu neapărat cu cine trebuie

 

În acelaşi timp, este evident, mai ales în cazul tinerilor, că învaţă tot mai bine să îşi ceară drepturile şi, prin urmare, să spună şi „NU” atunci când este cazul. Cauzele sunt diverse: accesul la informaţie, caracteristicile tinerei generaţii de a pune punctul pe „i” şi de a nu face compromisuri când vine vorba despre echitate şi drepturile lor sau sentimentul accentuat că nu au nimic de pierdut, iar, în caz că nu primesc ce cred că li se cuvine, au la îndemână multe alte opţiuni.
Despre generaţia Millenials vorbeşte şi Andreea Mihnea, HR Director la Ernst & Young Romania. Doar că ea spune că, din experienţa ei, aceştia sunt destul de vocali, însă nu neapărat în mod direct, către cine trebuie. „Mai degrabă tot subversiv, prin Social Media, la dozatorul de apă, în pauzele de masă, pe la cotituri. Nu văd neapărat un grad de curaj în a spune răspicat şi în a accepta un răspuns care nu validează întotdeauna”, spune Andreea Mihnea.

Opinia ei este că angajaţii români nu au neapărat tendinţa de a-l lua pe „NU” în braţe, ci mai degrabă au o referinţă externă păguboasă, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională, care se manifestă prin neasumarea responsabilităţii faţă de alegerile personale şi felul în care se raportează la realitate şi la ceilalţi. „Am avut multe ocazii de a observa cât de puţin productiv este să te plângi mereu cuiva, de regulă nu unde trebuie, în loc să abordezi o situaţie cu responsabilitate, la nivelul ei sau să o accepţi ca atare, dacă nu poate fi redresată”, afirmă Andreea Mihnea.

La nivelul companiei E&Y există mai multe programe în acest domeniu. Printre ele, „Navigator”, un program dezvoltat intern prin care femeile manager cu potenţial de leadership îşi pot depăşi convingerile autolimitative dezvoltate de-a lungul vieţii. „Power of Beliefs” este un program de coaching la nivel de leadership superior, care are mai multe workshopuri prin care senior managerii îşi descoperă valorile, convingerile şi motivaţiile care au impact asupra deciziilor de viaţă şi asupra celor cu care iau contact în mediul profesional, şi nu numai. Mai există „Innovation Think Tank”, pentru creşterea nivelului de responsabilitate față de gradul propriu de mulţumire şi ca răspuns la provocările de viaţă şi profesionale, precum şi diverse alte workshopuri unde tehnici utilizate în artă sunt folosite pentru dezvoltarea abilităţilor de relaţionare.

Citește articolul integral pe cariereonline.ro.

A fost util articolul? 2

Lasă un răspuns