Ce legătură există între încrederea în sine și performanțele profesionale?

A avea încredere în forțele proprii într-un mod autentic presupune să ne cunoaștem atât de bine încât să identificăm corect care sunt resursele noastre, dar și care sunt limitele pe care le avem. Dar limitele pe care le identificăm trebuie să funcționeze ca factori care să ne motiveze să evoluăm și nu ca factori blocanți.

Cum identificăm diferența? O să vă prezint o situație profesională în care voi surprinde atât comportamentul unei persoane care are încredere în sine, cât și comportamentul unei persoane care nu are încredere în propriile forțe.

Să ne imaginăm că managerul unei echipe de vânzări prezintă un nou proiect persoanelor din subordine. Este un proiect complex, care presupune ca oamenii care îl vor gestiona să aibă o serie de abilități și competențe în zona de vânzări. Proiectul are un termen limită foarte scurt, iar obiectivele sunt foarte ambițioase. De asemenea, membrii echipei care se vor implica în proiect vor avea un nivel de responsabilitate foarte ridicat. Este decizia fiecărui membru al echipei dacă se implică sau nu în proiect.

Cum va reacționa o persoană care are încredere în sine?

Pe măsură ce va primi informațiile, o persoană care are încredere în propriile puteri se va simți curioasă să afle cât mai multe detalii. Faptul că proiectul este unul complex o va face să se simtă provocată și motivată sa facă parte din el, însă nu va lua o decizie în acest sens în grabă.

Atunci când va avea neclarități cu privire la proiect va adresa întrebările necesare. Va analiza dacă obiectivele setate sunt realiste și, în situația în care acest lucru nu se întâmplă, va stabili împreună cu echipa și managerul un plan de negociere a acestora.

Având în vedere faptul că termenul este foarte scurt, va comunica argumentele pentru care acesta nu poate fi respectat, punctând care vor fi dezavantajele în situația în care proiectul va fi realizat în respectivul termen. În acest sens, va comunica un termen pe care îl consideră realist.

Înainte de a decide dacă se implică în proiect, va analiza în ce măsură corespunde acesta cu obiectivele sale profesionale. Dacă decide să facă parte din proiect, va clarifica, împreună cu managerul și echipa, care sunt responsabilitățile care îi revin și va stabili care sunt resursele sau susținerea de care are nevoie pentru a le gestiona.

Pe măsură ce proiectul se desfășoară, va căuta să identifice soluțiile necesare în situațiile de criză; va cere ajutorul atunci când va avea nevoie; va face schimb de idei cu ceilalți colegi; se va concentra pe responsabilitățile propriii și va oferi susținere celorlalți doar în măsura în care este cea mai potrivită persoană în a-l oferi.

Dacă va decide că respectivul proiect nu i se potrivește va comunica acest lucru, prezentându-și argumentele.

Cum va reacționa o persoană care nu are încredere în sine?

Pe măsură ce va primi informațiile se va simți panicată, îngrijorată, demotivată. Faptul că proiectul este unul complex o va face să se simtă insuficient de bună și va avea tendința de a se exclude din start de pe lista celor implicați.

Există, deși mai rar, posibilitatea ca o astfel de persoană să aibă tendința de a se implica în proiect, pentru a demonstra că poate să facă față, fără a analiza dacă este într-adevăr ceva ce i se potrivește.

Atunci când va avea neclarități cu privire la proiect, nu va face nimic pentru a obține o mai bună claritate din teama de a nu lăsa impresia că nu e capabilă de a înțelege cerințele.

Nu va analiza dacă obiectivele și termenul proiectului sunt realiste sau nu, ci va lua ca atare aceste cerințe.

De foarte multe ori, într-o astfel de situație, o persoana care nu are încredere în ea însăși va decide să nu se implice în proiect din teama de a nu eșua. Însa, dacă va decide să dea curs acestei provocări, cel mai probabil pe măsura desfășurării proiectului va avea tendința de a se descuraja cu ușurință și tendința de a abandona proiectul; va prelua din sarcinile celorlalți, întrucât îi va fi dificil să refuze; îi va fi dificil să ceară ajutorul și va avea tendința de a căuta constant validarea celor din jur.

Tu în ce personaj te regăsești?

Este posibil ca citind cele două exemple să nu te regăsești în totalitate în niciuna dintre ele.

Însă cea în descrierea căreia te regăsești mai mult este în mod evident mai relevantă pentru tine.

Pe de altă parte, cu toții avem atât perioade în care suntem încrezători în propriile forțe, cât și perioade în care nu suntem suficient de încrezători.

În continuare îți prezint câteva recomandări pentru situațiile în care simțiți că ți-ai pierdut din încrederea în sine:

Rememorează situațiile în care ai reușit

Dacă în trecut au fost situații în care ți-ai atins obiectivele, înseamnă că ai capacitatea de a atinge și altele. Nu te lăsa demotivat de frica de eșec!

Identifică-ți resursele

Întrebă-te constant ce abilități te definesc, ce competențe ai și care sunt zonele pe care le gestionezi foarte bine. Acestea sunt atuurile tale!

Fii obiectiv(ă) cu tine însuți/însăți

Să ai încredere în tine nu înseamnă să crezi că totul e perfect și că nu mai ai nimic de îmbunătățit. Dimpotrivă, este esențial să fii conștient(ă) de ce mai ai nevoie ca să-ți atingi scopurile și să acționezi în consecință.

Depășește-ți constant limitele

Depășirea limitelor și flexibilitatea la schimbare sunt exerciții care trebuie practicate constant. De exemplu, dacă te temi să vorbești în public, poți începe cu pași mici, prin a-ți expune din ce în ce mai des punctul de vedere în ședințe.

În concluzie, este esențial să ne reamintim că nu suntem perfecți, ci perfectibili. Conștientizarea acestui aspect ne va ajuta să fim mai buni, mai prietenoși și mai toleranți, cu noi înșine. Iar acest lucru ne va ajuta să avem cele mai bune performanțe în plan profesional.

Citește și:

Ești în cultura organizațională potrivită?

Cum să eviți efectele negative ale dependenței de muncă

Ferește-te de cele mai comune 7 greșeli la interviu