Cum îți dai seama dacă ești potrivit pentru un job de programator?

IT-iștii sunt în continuare cei mai căutați candidați de către angajatorii români. În ciuda faptului că ofertele salariale ale companiilor sunt de câteva ori peste media altor joburi, în piață încă sunt mai puțini candidați pentru jobul de programator decât locuri de muncă disponibile.

Acest lucru se întâmplă din două motive. În primul rând, numărul de absolvenți ai facultăților de profil este insuficient. În al doilea rând, cei care au altă pregătire academică se tem să se reorienteze către domeniul IT și către un job de programator din cauza stereotipurilor: anume că este un domeniu inaccesibil, rigid și destinat exclusiv bărbaților sau absolvenților de Automatică.

Acestea sunt doar mituri, așa că dacă îți dorești să începi o carieră în IT sau să faci o reconversie profesională, primul pas este să descoperi dacă acest domeniu ți se potrivește. Iată cum!

Pentru început e important să știi ce înseamnă programarea și ce face un angajat care ocupă un astfel de rol. Ca să-ți fie mai clar, ne-am gândit să facem un joc de imaginație. Hai să vedem!

Jobul de programator seamănă cu cel al unui translator

Imaginează-ți un calculator care știe o limbă străină cunoscută de puțini oameni. Iar cel care îl înțelege este chiar programatorul. El știe ce să spună și cum să o spună astfel încât calculatorul să-l înțeleagă. Mai exact, programatorul transmite ideile și instrucțiunile unui calculator creând site-uri web, jocuri și alte programe destinate utilizatorilor, adică celor care nu cunosc limbajul tehnic.

Jobul de programator seamănă cu cel al unui bucătar

Un insight despre ce înseamnă să fii programator și ce presupune munca în programare îți oferă și colegii noștri Adrian Pungă – Chief Technology Officer la eJobs și Nicoleta Măcineanu – Project Manager la Coders Lab, Academia de IT lansată de Coders Lab, invitați la eJobs TV. 

Este IT-ul un domeniu de nepătruns pentru candidați?

Adrian Pungă: Munca de programator nu este așa de ermetică pe cât mulți cred. Eu aș asemăna genul acesta de muncă cu a fi bucătar. Oricine poate să devină bucătar. Începi cu un curs de specializare atât pentru a intra în industria de IT, cât și pentru a deveni un bucătar. Programarea în sine seamănă cu pregătirea unui fel de mâncare. Urmezi instrucțiuni și trebuie să ai creativitate atunci când lucrurile nu ies tocmai cum ți-ai propus. În programare, la fel ca în gastronomie, ai clienți dornici să guste rezultatele muncii tale. Însă aceștia sunt și foarte exigenți.

Cum îți dai seama că ești potrivit pentru IT?

Nicoleta Măcineanu: Poți discuta cu programatori sau cu mentorii de la Academia Coders Lab care te pot sfătui ce ți s-ar potrivi, ce limbaj ai putea să înveți mai ușor în funcție de background-ul tău, de abilitățile tale.

În România sunt peste 110.000 de programatori şi 10.000 de absolvenţi de facultăţi de profil pe an, conform datelor ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).

Iar acum să vedem abilitățile necesare pentru rolul de programator!

Abilități hard pentru un programator

Ești priceput la matematică

Poate ai auzit de la alți oameni sau chiar te-ai gândit că nu poți să înveți programare pentru că nu ai fost niciodată atras de matematică. Într-adevăr, e foarte important să ai astfel de cunoștințe, însă ai nevoie mai degrabă de bazele acesteia. Nimeni nu te va pune să faci ecuații de gradul II. Mai exact, matematica e importantă, dar nu e esența programării.

Ai o afinitate tehnică? Ești mai aproape de jobul de programator

Ai fost întotdeauna curios ce e în spatele aplicației pe care ai descărcat-o? Curiozitatea asta de afla ce e în spatele anumitor aplicații sau site-uri web, de a vedea cum funcționează acestea te poate ajuta să-ți dai seama dacă te potrivești acestui domeniu sau nu.

Cunoști limba engleză

Majoritatea joburilor în IT presupun cunoașterea limbii engleze și eventual a unei alte limbi străine. În programare este importantă pentru că documentația, comenzile, mesajele de eroare sunt în engleză. Interacționând cu ele vei reuși însă să le reții.

Abilități soft pentru un programator

Gândești structurat

Steve Jobs spunea că toată lumea ar trebui să știe cum să programeze pe calculator pentru că te învață cum să gândești. Totuși, până să te apuci de programare vezi dacă ai o logică un pic peste medie. Asta te va ajuta să navighezi mai ușor printre șirurile de cifre.

Ca să-ți dai seama de asta fii atent la gândurile tale. Dacă ele sunt structurate sub forma unui șir de comenzi clare și logice, atunci poți să te apuci liniștit de programare. De ajutor îți pot fi și testele de logică pe care le poți găsi online.

Știi să argumentezi logic

Nu, nu vorbim despre participarea la dezbateri, ci despre abilitatea de a-ți argumenta punctul de vedere într-un mod structurat atunci când lucrezi în echipă. Acesta ar putea fi un semn că ai gândirea unui programator care poate dezvolta soluții software.

Te pricepi la jocurile de strategie

Da, jocurile sunt întotdeauna o alegere inspirată, în special cele de strategie. Acestea te ajută să-ți îmbunătățești capacitatea de a lua decizii pe baza unui număr de factori relevanți, luând în considerare atât consecințele pe termen scurt, cât și cele pe termen lung. Așa că dacă te pricepi la jocuri offline precum șah sau bridge ai și o aptitudine de bază pentru un job de programator.

Comunici ușor și eficient

Fără îndoială, o calitate indispensabilă pentru orice profesionist în domeniul IT este capacitatea de a comunica eficient. Aceasta presupune atât să asculți activ, cât și să folosești un limbaj ușor de înțeles de clienți, dar și cu termeni de specialitate – când comunici ca între programatori. Ca începător este foarte important să arăți că ești atent, prin menținerea contactului vizual și punerea de întrebări care sunt legate de subiect.
De asemenea, contează să-ți adaptezi limbajul în funcție de public. În cadrul echipei poți folosi un limbaj tehnic, dar adevărata măsura a talentului este să arăți că poți comunica cu oameni din afara departamentului IT. Să-ți simplifici limbajul pentru a-ți prezenta munca într-un mod inteligibil. Să știi ce exemple să oferi publicului tău pentru a te face înțeles. Această abilitate îți va deschide ușa către diferite poziții, cum ar fi manager de proiect sau CTO.

Colegii spun că ești creativ

Există mai multe moduri de a rezolva un task în programare și depinde de tine cum rezolvi puzzle-ul. Desigur te-ai putea orienta către un cod cât fi mai eficient și cât mai ușor de întreținut. Însă la fel de bine te poți juca cu datele, creând algoritmi de afișare care să îmbunătățească experiența userilor sau să automatizeze sarcinile repetabile etc. Iar când dai o notă personală codului, ai mai multe șanse să fii remarcat și să te angajezi ca programator.

Te remarci printr-o minte muzicală

Probabil că te întrebi care e legătura dintre muzică și matematică, însă s-a dovedit că programatorii cu talent muzical au și abilități matematice (vezi Larry page). Dacă cercetezi mai îndeaproape pasiunile programatorilor, vei afla că mulți dintre ei sunt și firi artistice, compun muzică sau cântă la un instrument. 

Ai răbdare să rezolvi o provocare

Dacă vrei să fii programator, lucrurile nu se fac peste noapte. Și nici nu prea există scurtături. De aceea e important să ai răbdare, atunci când nu găsești rezolvare codului. La început e normal să nu înțelegi noii termeni de care poate că nu ai mai auzit până atunci. Cel mai bine e să-ți găsești un mentor care să te ducă în direcția bună.

Ești team player

Ai mai multe șanse să scrii cod bun atunci când colaborezi bine cu echipa. Îl poți revizui și regândi codul alături de colegi și asta te ajută să nu mai faci erori, iar munca ta va răspunde nevoilor utilizatorilor. Este și una dintre cele mai bune modalități de a învăța. Așa că dacă îți place să lucrezi în echipă și ai abilitatea de a critica pentru a îmbunătăți munca colegilor, atunci ești cu un pas mai aproape de jobul de programator.

Ai motivație intrinsecă

Cei mai buni software developeri își iau motivația din procesul de a găsi o soluție la o problemă sau de a crea ceva inovator. Cu alte cuvinte, te califici mai ușor pentru un job de programator dacă faci ceva din pasiune, decât doar pentru salariu.

Ești dispus să înveți mereu ceva nou

Faptul că nu ai mai făcut asta până acum nu ar trebui să te sperie. Domeniul se schimbă cu o viteză atât de mare încât chiar și programatorii cu experiență trebuie să învețe constant pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Top cele mai cerute limbaje de programare de către angajatori:

Analizează cu atenție abilitățile tale și vezi către ce limbaj te programare te poți orienta, ținând cont în același timp și de cerințele angajatorilor. În 2020 vor fi tot mai interesați de candidați care cunosc unul sau mai multe dintre aceste limbaje:

1. Java/Oracle –  Presupune cunoașterea framework-urilor (Spring, Hibernate), o bună înțelegere a acestor  unelte, concepte, limbaje: GIT, SVN, Angular JS, JavaScript, ORM, REST, SOAP, abilitatea de a folosi baze de date MySQL, Oracle, SQL Server, Postresql.
2. .NET – Ai nevoie de cunoștințe OOP,  HTML5, CSS, JavaScript frameworks, MS SQL Server.
3. Javascript – Sunt importante cunoștințele de Vue.js / React.js, HTML5 și CSS3, precum și abilitatea de a lucra în Adobe PhotoShop.
4. Python – Contează să ai atât cunoștințe Python, cât și PHP, SQL databases; să ai experiență în lucrul cu framework-uri precum Django, CherryPy, Flask, REST API’s.
   
5. PHP – Te califici pentru un job de PHP Developer dacă ai cunoștințe de PHP și SQL și cunoștințe de bază de front-end (HTML, CSS, JavaScript).
   

Programatori celebri. Cum au început și cum și-au dat seama că sunt potriviți pentru o carieră în IT

Bill Gates

Este numele cel mai cunoscut din lumea tehnologiei, co-fondator Microsoft și co-creator MS Windows. Bill Gates a modelat modul în care folosim tehnologia azi, însă puțini știu cum și-a început cariera de programator. Tânărul Bill era foarte bun la matematică. Să te pricepi la operațiunile matematice este prima cerință pentru cine visează la o carieră în tehnologie. Gates a avut norocul să urmeze o școală privată care, în  1968, le-a oferit elevilor acces la calculatoare și acolo a scris primele sale programe în BASIC, pe care le-a învățat de unul singur.

Cea mai mare parte din muncă a făcut-o în timpul pauzelor de la școală. În timp ce alți copii își mâncau sandvișurile, Bill a scris primul joc video la vârsta de 15 ani, pe care apoi l-a dus la un nivel mai complicat. A fost nevoit să se oprească din cauza unui atac cibernetic în școală, însă a început să facă debugging la sistemul de management al studenților și să câștige experiență valoroasă din situații de genul acesta. Ca urmare, Bill Gates, împreună cu prietenul său și co-fondatorul Microsoft, Paul Allen, a creat faimosul limbaj de programare BASIC pentru primele computere personale numite Altair.

Ce poți învăța de la programatorul Bill Gates? E important să fii perseverent când vrei să devii programator, să-ți perfecționezi codul. Și mai ales să nu refuzi task-uri mai mici sau aparent nesemnificatife pentru că din ele înveți.

Mark Zuckerberg

Cu siguranță ai aflat sau ai citit povestea Facebook care a început într-o cameră de cămin a Universității Harvard în 2004. Lui Zuckenberg i-a luat o săptămână să creeze un site-ul de socializare care, ulterior, a atras peste 2 miliarde de utilizatori. Dar puțini știu că Mark Zuckerberg nu era la prima experiență în programare.

A învățat să programeze în clasa a VI-a, la scurt timp după ce a primit primul său computer. S-a arătat interesat de cod și pentru a învăța a folosit tutorialele C ++ for Dummies. 

Sora sa, Randi Zuckerberg povestește într-un interviu pentru People Magazine că Mark a creat un intranet (Zucknet) pentru casa familiei la numai 11 ani. „Oricine se putea conecta la orice computer din casă și putea trimite un mesaj.”

În 2013, Zuckerberg a explicat că la bază s-a aflat motivația intrinsecă. „Am început să învăț programare nu din dorința de a învăța informatică sau din încercarea de a stăpâni această disciplină sau ceva de genul acesta. Voiam să fac comunicarea cât mai simplă. Voiam să fac ceva care să fie distractiv pentru mine și pentru surorile mele.”

În CV-ul său de programator dinainte de Facebook, intră cursurile de informatică de la Academia Philips Exeter. La Exeter, Zuckerberg și-a încercat mâna la proiectarea unui program de muzică, pe care l-a numit Synapse. A folosit machine learning pentru a determina obiceiurile de ascultare ale unui utilizator și pentru a recomanda mai multă muzică bazată pe gen, artist. La Harvard a realizat un program numit CourseMatch care i-a ajutat pe studenții să aleagă cursurile pe care le doresc la începutul fiecărui semestru, dar să afle detalii și despre cursurile și înscrierile celorlalți studenți. Următorul proiect al lui Zuckerberg a fost FaceMash care îi prezenta utilizatorului două poze cu studenți de sex masculin sau feminin de la Harvard și îi ruga să-l aleagă pe cel care arăta mai bine. Site-ul a fost interzis de conducerea Harvard din cauza probelemelor de confidențialitate, însă la scurt timp Zuckerberg și-a folosit experiența câștigată la FaceMash pentru a lansa Facebook. 

Ce poți învăța de la programatorul Mark Zuckenberg? Programarea îți dă libertatea de a-ți controla viața, făcând lucruri pentru că îți place să le faci, nu pentru că cineva îți spune asta. Începe prin a face lucruri mici, poate o aplicație care să te ajute să ai un control asupra stilului de viață. Mark Zuckerberg nu și-a propus să creeze Facebook. Spunea că își petrece timpul făcând lucruri mici și apoi când vine vremea, le pune împreună.

Larry Page

Larry Page este co-fondatorul Google și programatorul care a creat algoritmii inovatori pentru PageRank. A crescut în lumea computerelor, tatăl său fiind Carl Page, profesor de informatică la Michigan State University și cofondatorul eGroups – predecesorul Yahoo. Mama sa, Gloria, a fost instructor în programarea calculatoarelor la Lyman Briggs College din Michigan State University.
Page își amintește că a crescut într-o casă dezordonată: „peste tot erau computere, gadgeturi și reviste despre tehnologie”, spunea el. A fost atras de computere încă de la vârsta de șase ani deoarece a putut să se „joace cu lucrurile aflate în jur” – computere personale de primă generație, lăsate de mama și de tatăl său.
Page a fost și primul copil din școala sa primară care și-a făcut temele la un computer. Între timp, fratele său mai mare l-a învățat să demonteze calculatoarele pe care le-a găsit acasă. Și a făcut asta pentru că voia să vadă cum funcționează. 

În timp ce studia la Universitatea din Michigan, Page a creat o imprimantă cu jet de cerneală din cărămizi Lego. După care și-a dat seama că e posibil să printeze afișele mari ieftin folosind cartușele cu jet de cerneală, așa că a gândit toate echipamentele electronice și mecanice pentru a-și pune ideea în practică.

„Am înțeles foarte devreme că vreau să inventez lucruri. Invenția nu este suficientă. Trebuie să o scoți la cunoștința oamenilor și să te asiguri că o pot folosi. Este singurul mod de a avea un impact semnificativ”, spunea Larry Page. Aceasta a devenit misiunea sa în viață și a dus la crearea Google. A început cu teza sa de doctorat la Stanford unde a prezentat optimizarea căutărilor web.

Pe lângă ADN-ul informatic preluat de la părinții săi pe care a avut grijă să-l optimizeze, Larry a fost influențat și de alegerile educaționale, orientate spre dezvoltarea creativității: școlile Montessori și cursurile unde a învățat să cânte la flaut. Mai târziu a menționat că educația sa muzicală i-a inspirat nerăbdarea și obsesia pentru rapiditate în calcul. „Într-un anumit sens, simt că antrenamentul muzical a dus la marea viteză a Google”.

Ce poți învăța de la programatorul Larry Page? Este important ca pe lângă pasiunea pentru programare să ai și activități creative a căror rezultat îl poți vedea sau simți imediat. Acestea te vor inspira să aplici același principiu și în scrierea codului.

Unde te poți specializa ca programator IT?

Se pare că nu e chiar atât de greu să începi o carieră în IT, chiar dacă nu ai mai lucrat sau nu ai interacționat cu acest domeniu. Contează să ții cont de abilitățile transferabile dintr-un domeniu în altul, să ai pasiune și încredere în tine. Să-ți alegi mentori sau personalități din domneiul IT care să te inspire să mergi mai departe.

Varianta cea mai simplă să te apuci de programare e să urmezi un curs de specializare. Un astfel de curs găsești la Academia de IT Coders Lab, unde poți învăța programare în șapte săptămâni. Prima serie de cursanți din 2020 va începe pe 6 ianuarie, iar profesorii sunt oameni cu experiență care te pot forma în dezvoltare JavaScript sau PHP.

Academia se adresează tuturor celor care își doresc o carieră în IT, indiferent de vârstă sau de pregătirea profesională anterioară.

Cursurile se vor derula pe parcursul a 7 săptămâni de predare intensivă, pentru fiecare serie. Vor fi susținute 6 module, timp de 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi. Mai multe detalii despre Academie, program și modalitatea de înscriere poți afla accesând www.coderslab.ro.

Vrei să afli mai multe despre cum poți deveni programator rapid? Intră pe www.coderslab.ro

Articol realizat de Mihaela Pascari și Steluța Năstase-Lupu.

Ți-a plăcut articolul despre cum poți să afli dacă ești potrivit pentru un job  de programator? Citește și:

Cum să începi de la zero o carieră în IT?

Aplică fără frică!eJobs verifică anunțurile de joburi