• 11 May. 2020
  • 6 min

Burnout sub lupă: ce poți face ca să nu te epuizezi când lucrezi de acasă

burnout munca la domiciliu birou

Foarte puține experiențe în copilărie și în adolescență ne pregătesc cu adevărat pentru momentul în care intrăm pe piața muncii. Nu știm ce înseamnă cu adevărat opt ore de lucru și că toate pauzele de masă ratate și cumulate chiar contează la sfârșitul anului. De aceea e important să ne dăm seama când activitatea noastră profesională ne poate duce către burnout și cum să evităm epuizarea la job.

Educația pe care o primim la școală, iar apoi la facultate, nu ne învață cu adevărat să ne organizăm timpul de lucru și să ne ferim de sindromul burnout. Printre cursuri, teme și examene și toate variațiunile acestora, strecurăm un pic de viață personală și câteva pasiuni, de care clar avem mai multă răbdare atunci când suntem tineri și plini de energie.

Dar ce se întâmplă atunci când suntem forțați de programul de lucru să terminăm tot ce avem de făcut într-un anumit număr de ore, dar obișnuiți să facem de toate oricând? Rezultatul e că de multe ori acceptăm mult mai mult de lucru decât putem să ducem, obișnuiți cu energia din timpul școlii sau a facultății și poate din dorința de a face o impresie bună și de a ne propulsa prin propriile forțe în carieră. Muncești peste program, din ce în ce mai mult, uităm să ne luăm pauzele bine meritate și, într-un final, neglijăm aspectele personale care ne fac fericiți.

Dacă te regăsești în această situație și dacă simți că mai ai puțin și te epuizezi la atunci când lucrezi de acasă, am stat de vorbă cu psihoterapeutul Cătălina Cristescu, pentru a afla ce poți face ca să contracarezi efectele de burnout.

 

Descoperă dacă ai prea mult de muncă atunci când lucrezi de acasă

Care sunt de fapt lucrurile care te epuizează? În unele cazuri s-ar putea să fie un efect al alegerilor tale personale. Dormi prea puțin? Nu mănânci suficient? Procrastinezi jumătate din zi? Dacă ți se potrivește ceva din lista asta, atunci e cazul să faci niște schimbări personale în programul tău. Fă-ți un program de somn potrivit și încearcă să nu ratezi prea multe mese. Cât despre productivitatea ta, încearcă aceste tehnici de a-ți crește randamentul.

Alternativ, dacă sentimentul de burnout vine de la prea multe ore lucrate intens pe o perioadă lungă de timp, atunci e clar că ai prea mult de lucru. Teoretic, cantitatea de muncă primită la orice job trebuie să coincidă cu programul de lucru din contract. Practic, fiecare dintre noi are propriul ritm care ne ghidează la job. Managerul tău îți poate da un task care din punctul lui de vedere durează două ore, dar dacă pentru tine îți răpește cinci ore intense de lucru într-o zi, poate pentru că nu ai suficiente resurse la dispoziție pentru sarcina respectivă sau poate pentru că ești deja epuizat de alte task-uri, atunci clar trebuie să spui ceva, în special când ai deja programul plin cu alte sarcini.  

 

Cum arată burnout-ul?

„În mod cert primul și cel mai elocvent simptom este epuizarea. Simți că nu mai ai energie, ești obosit fizic și psihic. Ai dificultăți de concentrare și memorare și, indiferent cât de mult te-ai strădui, productivitatea îți este semnificativ afectată. Tot acest stres are impact și asupra stării de spirit. Nu mai ai răbdare, ești irascibil, poți avea accese serioase de furie, te simți frustrat” punctează specialistul nostru. Epuizarea la job mai are și alte fețe:

  • Lucrezi peste program des
  • Te panichează gândul de a reîncepe o nouă zi de lucru 
  • Ești nefericit și îți displace tot ce se întâmplă la job
  • Faci greșeli și îți scade randamentul
  • Fiecare zi e o cursă de prioritizare a responsabilităților tale
  • Nu mai ai timp de pasiunile tale etc.

Lista poate continua, evident, iar efectele sunt de multe ori vizibile, chiar și de la distanță, pentru cei din echipa ta. Alege să discuți cu superiorii tăi despre ce se întâmplă sau, dacă tu ești manager și recunoști un angajat pe cale de burnout, programează o întâlnire cu acesta.

Nu de puține ori persoanele care suferă de burnout dezvoltă tulburări de anxietate sau chiar depresie. Simptomele fizice variază de la tulburări ale somnului, la nod în gât, presiune pe piept, senzația de agitație corporală, tremor, și pot merge mai departe cu somatizări de natură gastrică de exemplu, precum ulcer sau gastrită, probleme cu inima sau tensiunea arterială. – Cătălina Cristescu, psihoterapeut

Burnout Epuizare la Job

Cum se diferențiază burnout-ul de la birou de cel de acasă

În principiu, cele două sunt extrem de asemănătoare, au cauze similare și manifestări apropiate, dar apare o nouă componentă la nivel emoțional în cazul muncii la domiciliu. „Lucrezi remote, de acasă, ceea ce înseamnă că ești închis între patru pereți. Nu te conectezi emoțional la colegii tăi cu care să mai schimbi o glumă, ori cărora să te plângi cinci minute legat de diverse probleme de la serviciu, adică să ventilezi emoția negativă. Nu ai parte de nicio rupere de ritm (drumul birou-casă), peisajul este același. Pentru introverți poate părea confortabil, dar firile extroverte în mod cert vor duce dorul colectivității. De asemenea, poate apărea un nou tip de presiune în ceea ce privește performanța, să dovedești că poți, ești eficient, chiar dacă nu ești fizic la serviciu”, explică psihoterapeutul Cătălina Cristescu. În plus, se pierde relaxarea din mediul în care te simțeai confortabil înainte de declanșarea pandemiei. Ca recomandare a specialistului încearcă măcar să-ți organizezi un spațiu separat de lucru, de preferat nici patul și nici canapeaua, iar acela să devină pentru această perioadă biroul tău.

 

De ce evităm să vorbim despre burnout

Mecanismul defensiv cel mai la îndemână este negarea. Producem scuze peste scuze pentru a acoperi starea noastră: e o excepție, e doar o perioadă mai ocupată, atâta tot; managerul știe mai bine cât poate să ducă echipa; trebuie să îmi ajut colegii pentru că și ei sunt foarte ocupați; alții pot face toată treaba asta, eu de ce nu pot?

Sub toate aceste scuze ne clădim niște frici: că dacă nu facem tot ce ni se cere, s-ar putea să fim concediați, că peste tot este așa, că nu se caută specialiști ca tine în perioada asta etc. Desigur, toate aceste riscuri și altele există, doar că epuizarea are efecte mult mai negative decât orice ți-ar putea pune managerul în față.

Poate vrei un salariu mai mare, o poziție nouă la job sau să dovedești că îți meriți locul în echipă, dar dacă fiecare zi de lucru arată ca o cursă, te vei epuiza înainte de a ajunge la linia de sosire. Acceptă-ți limitele, fă-ți timp pentru lucrurile care îți plac și nu-ți fie teamă să negociezi cu superiorii tăi un număr mai mic de task-uri sau de responsabilități. Dacă sunt neînțelegători din acest punct de vedere, poate e cazul să găsești un job potrivit pentru tine: www.ejobs.ro.

 

Cum previi

Poate te numeri printre norocoșii care nu s-au confruntat niciodată cu această situație și care au ajuns la acest articol ghidându-se după filosofia „Mai bine previi decât să tratezi”. Și bine faci. Chit că până în acest moment ai reușit să treci cu bine peste toate situațiile stresante la job, iar munca la domiciliu în această perioadă nu-ți ridică mari probleme, e indicat să te documentezi, să știi cum te poți lupta și cu acest inamic invizibil.

Noi avem trei vieți. Viața profesională – cursuri, specializări, job etc; viața familială – părinți, partener, rudele lui, copiii, prietenii; viața personală – toate acele lucruri care ne oferă nouă plăcere, bucurie. Idealul este să avem un echilibru între aceste trei vieți. Când una devine dominantă, celelalte, cu tot ce implică ele, au de suferit. Prin urmare este nevoie să hrănim adecvat fiecare aspect al existenței noastre, fără să uităm de constanta principală: noi înșine. – Cătălina Cristescu, psihoterapeut

Cătălina Cristescu îți propune să faci o listă cu toate persoanele care sunt importante pentru tine, în ordinea descrescătoare a valorii. Un top 10 oameni cei mai importanți din viața ta. Tu te regăsești în această listă sau nu? Și ce loc ocupi? Ei bine, tu ar trebui să fii pe prima treaptă. Și nu, nu este egoism, ci iubire sănătoasă de sine. În avion, în cazul unei probleme, întâi îți pui ție masca de oxigen tocmai pentru a-i putea ajuta ulterior pe cei de lângă tine. În viața de zi cu zi ce formează masca ta de oxigen?

 

Cum te tratezi

Nu e simplu și de cele mai multe ori dacă te vei adânci în această stare vei avea nevoie de ajutor specializat și personalizat, dar există și un plan prescurtat după care te poți ghida. „Primul pas e să conștientizezi că nu ești Superman sau Wonder Woman. Apoi limitele sunt vitale. Să înveți să spui nu când ești supraîncărcat, să nu iei tu benevol noi și noi sarcini pentru a demonstra cât ești de bun. Să prioritizezi task-urile și să te prioritizezi și pe tine în viața ta. De cele mai multe ori ascultăm ca niște copii cuminți de o voce critică interioară care ne spune că totul trebuie să iasă perfect, că trebuie să fim performanți. Devenim complianți în fața acestei voci critice și muncim fără măsură. Ori standardele noastre sunt nerealiste și foarte ridicate. Indiferent cât suntem de eficienți de fiecare dată ridicăm ștacheta mai mult, tot mai mult, frizăm perfecțiunea (care nu există). Sau acceptăm nenumărate sarcini din teama de a nu dezamăgi, de a nu fi respinși de ceilalți. Ori ne punem noi eticheta de neserioși, incompetenți și muncim în neștire pentru a ne dovedi contrariul. Aici e nevoie de un lucru cu sine mai profund.” punctează psihoterapeutul.

Citește și:

5 metode motivaționale de a obține rezultatele dorite la job

Cum să reduci stresul la locul de muncă

Joburi remote: cum poți ajunge să lucrezi de acasă

A fost util articolul? 19
burnoutjobloc de muncasindromul burnout

    Leave a Reply