• 11 Jun. 2021
  • 8 min

Burnout sub lupă: cum îl recunoști și cum îl tratezi

burnout

Foarte puține experiențe în copilărie și în adolescență ne pregătesc cu adevărat pentru momentul în care intrăm pe piața muncii. Nu știm ce înseamnă cu adevărat opt ore de lucru și că toate pauzele de masă ratate și cumulate chiar contează la sfârșitul anului. De aceea e important să ne dăm seama când activitatea noastră profesională ne poate duce către burnout și cum să evităm acea stare de epuizare psihica la job. Iată cum recunoști sindromul burnout și ce poți face pentru a-l trata!

Educația pe care o primim la școală, iar apoi la facultate, nu ne învață cu adevărat să ne organizăm timpul de lucru și să ne ferim de sindromul burnout. Printre cursuri, teme și examene și toate variațiunile acestora, strecurăm un pic de viață personală și câteva pasiuni, de care clar avem mai multă răbdare atunci când suntem tineri și plini de energie.

Dar ce se întâmplă atunci când suntem forțați de programul de lucru să terminăm tot ce avem de făcut într-un anumit număr de ore? De multe ori ne lăsăm duși de val și acceptăm mult mai mult de lucru decât putem să ducem, obișnuiți cu energia din timpul școlii sau a facultății și poate din dorința de a face o impresie bună și de a ne propulsa prin propriile forțe în carieră. Muncim peste program, din ce în ce mai mult, uităm să ne luăm pauzele bine meritate și, într-un final, neglijăm aspectele personale care ne fac fericiți.

Dacă te regăsești în această situație și dacă simți că mai ai puțin și te epuizezi la atunci când lucrezi de acasă, am stat de vorbă cu psihoterapeutul Cătălina Cristescu, pentru a afla ce poți face ca să contracarezi efectele burnout-ului.

 

Burnout. Stilul de viață și mediul de lucru duc la epuizare psihica

Care sunt de fapt lucrurile care te epuizează? În unele cazuri s-ar putea să fie un efect al alegerilor tale personale. Dormi prea puțin? Nu mănânci suficient? Procrastinezi jumătate din zi? Dacă ți se potrivește ceva din lista asta, atunci e cazul să faci niște schimbări personale în programul tău. Fă-ți un program de somn potrivit și încearcă să nu ratezi prea multe mese. Cât despre productivitatea ta, încearcă aceste tehnici de a-ți crește randamentul.

La job te poți confrunta cu următoarele situații care pot duce la burnout:

  • Ai sentimentul că nu deții control. Nu poți lua decizii cu privire la programul sau volumul tău de muncă și asta poate duce la epuizare
  • Așteptările nu sunt comunicate clar, iar în momentul evaluării managerul îți spune că nu ai procedat corect, probabil vei fi frustrat de munca ta.
  • O cultură slabă. Atitudinea și moralul oamenilor din jur îți vor afecta satisfacția față de locul de muncă. Un șef care controlează totul , colegi de serviciu care sunt organizați în grupuri de interese și lipsa de prieteni la birou poate duce la epuizare.
  • Lipsa echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Dacă consumi prea multă energie și timp pentru a lucra, viața ta personală poate avea de suferit, ceea ce poate duce la resentimente, manifestate la birou.
  • Angajament ridicat față de munca ta. A fi „prea implicat” în jobul tău înseamnă ca de multe ori să simți nevoia constantă de a te suprasolicita și de a te implica în proiecte. Astfel ajungi la situații stresante și la epuizare emoțională. Milenialii și Generația Z deși tind să aprecieze echilibrul între viața profesională și viața personală, pot avea un risc crescut de a dezvolta epuizare, deoarece sunt foarte dornici de afirmare.

Dacă sentimentul de burnout vine de la prea multe ore lucrate intens pe o perioadă lungă de timp, atunci e clar că ai prea mult de lucru. Teoretic, cantitatea de muncă primită la orice job trebuie să coincidă cu programul de lucru din contract. Practic, fiecare dintre noi are propriul ritm care ne ghidează la job. Managerul tău îți poate da un task care din punctul lui de vedere durează două ore, dar dacă ție îți răpește cinci ore intense de lucru într-o zi, poate pentru că nu ai suficiente resurse la dispoziție pentru sarcina respectivă sau poate pentru că ești deja epuizat de alte task-uri, atunci clar trebuie să menționezi care este ritmul tău și cât poți face într-o zi de lucru, în special când ai deja programul plin cu alte sarcini.

 

Sindromul burnout. Cum îl recunoști

„În mod cert primul și cel mai elocvent simptom este epuizarea. Simți că nu mai ai energie, ești obosit fizic și psihic. Ai dificultăți de concentrare și memorare și, indiferent cât de mult te-ai strădui, productivitatea îți este semnificativ afectată. Tot acest stres are impact și asupra stării de spirit. Nu mai ai răbdare, ești irascibil, poți avea accese serioase de furie, te simți frustrat” punctează psihoterapeutul Cătălina Cristescu. Epuizarea la job mai are și alte fețe:

  • Lucrezi peste program des
  • Te panichează gândul de a reîncepe o nouă zi de lucru 
  • Ești nefericit și îți displace tot ce se întâmplă la job
  • Faci greșeli și îți scade randamentul
  • Fiecare zi e o cursă de prioritizare a responsabilităților tale
  • Nu mai ai timp de pasiunile tale etc.

Consecințele sindromului burnout la job

Lista poate continua, evident, iar efectele sunt de multe ori vizibile, chiar și de la distanță, pentru cei din echipa ta. Poți să nu mai ai inițiativă, să nu te mai implici în proiecte, să ai reacții nepotrivite față de colegii de muncă, productivitatea să scadă, să crești numărul de concedii medicale.

În acest caz, alege să discuți cu superiorii tăi despre ce se întâmplă sau, dacă tu ești manager și recunoști un angajat într-o stare de burnout, programează o întâlnire cu acesta.

Nu de puține ori persoanele care suferă de burnout dezvoltă tulburări de anxietate sau chiar depresie. Simptomele fizice variază de la tulburări ale somnului, la nod în gât, presiune pe piept, senzația de agitație corporală, tremor, și pot merge mai departe cu somatizări de natură gastrică de exemplu, precum ulcer sau gastrită, probleme cu inima sau tensiunea arterială. – Cătălina Cristescu, psihoterapeut

Burnout Epuizare la Job

Cum se diferențiază burnout-ul de la birou de cel de acasă

În principiu, cele două sunt extrem de asemănătoare, au cauze similare și manifestări apropiate, dar în cazul muncii la domiciliu apare o nouă componentă la nivel emoțional. „Lucrezi remote, de acasă, ceea ce înseamnă că ești închis între patru pereți. Nu te conectezi emoțional cu ai tăi colegi, nu poți să mai schimbi o glumă cu ei în timp real și nici nu poți să te plângi lor pentru diverse probleme de la serviciu. Contactul față în față te ajută mult ventilezi emoția negativă. Nu ai parte de nicio rupere de ritm (drumul birou-casă), peisajul este același. Pentru introverți poate părea confortabil, dar firile extroverte în mod cert vor duce dorul colectivității. De asemenea, poate apărea un nou tip de presiune în ceea ce privește performanța, să dovedești că poți, că ai rezultate chiar dacă nu ești fizic la serviciu”, explică psihoterapeutul Cătălina Cristescu. În plus, se pierde relaxarea din mediul în care te simțeai confortabil înainte de declanșarea pandemiei. Recomandarea specialistului este să încerci să-ți organizezi un spațiu separat de lucru, de preferat acesta să nu fie patul și sau canapeaua.

Burnout vs Stres. Cum faci diferența

Burnout-ul poate fi rezultatul unui stres excesiv, dar nu înseamnă același lucru. Burnout-ul este un ciclu de emoții negative. Este răspunsul corpului când depui prea mult efort fără a lua în considerare pauzele, pasiunile, atât de necesare pentru a te restabili. Epuizarea mentală, emoțională și fizică duce la diminuarea interesului pentru îndeplinirea sarcinilor.

Simptomele fizice ale epuizării includ energie scăzută, dureri de cap, tensiune musculară, tulburări digestive, răceli frecvente și modificări ale ritmului somnului. Simptomele mentale includ tristețe, frustrare, sentimentul că nu ești apreciat și iritabilitate. Aceste simptome pot duce la izolare, accidente, îmbolnăviri și pot crește consumul de alimente sau alcool pentru calmare.

Stresul, pe de altă parte, înseamnă presiune care te solicită atât fizic, fie psihologic. Poate fi doar o experiență de zi cu zi, dar epuizarea este o consecință mai gravă a acumulării de prea mult stres care determină o persoană să se retragă din viața socială. Dacă stresul persistă pentru o perioadă lungă de timp există riscuri crescute pentru a ajunge la epuizare. Deși stresul este o condiție prealabilă esențială pentru epuizare, epuizarea nu este neapărat rezultatul unui stres prea mare. Pentru apariția epuizării trebuie să existe un factor psihologic suplimentar.

Oamenii stresați pot funcționa și își pot îndeplini adesea sarcinile. Acest lucru se datorează faptului că pot suporta diferite niveluri de stres pentru diferite perioade de timp. În schimb, persoanele care se confruntă cu epuizare devin complet nefuncționale. Se blochează.

Burnout

· Se caracterizează prin lipsa interesului de a te implica într-o activitate

· Emoțiile te copleșesc

· Ai sentimentul de neputință și lipsă de speranță

· Îți pierzi motivația, idealurile și speranța

· Duce la depresie

· Daunele sale principale sunt emoționale

Stres

· Se caracterizează prin implicare excesivă

· Emoțiile persoanei sunt prea reactive

· Ai sentimentul de urgență și hiperactivitate

· Duce la pierderea de energie

· Conduce la tulburări de anxietate

· Daunele sale principale sunt fizice

 

Burnout vs Depresie

Burnout-ul se caracterizează așadar prin epuizare emoțională sau fizică, lipsa energiei și a interesului pentru a te implica într-o activitate, sentimentul de neputință  și lipsă de speranță.  Gândurile negative sunt mai mult legate de job, însă simptomele burnout-ului sunt foarte asemănătoare cu simptomele depresiei. Cum le diferențiem? Însă depresia are anumite  simptome pe care burnout-ul nu le manifestă de obicei:

  • Stimă de sine scazută
  • Sentimentul de lipsă de speranță
  • Gânduri negative sunt legate de toate aspectele vieții
  • Gândurile de sinucidere

Unii experți consideră că sindromul burnout poate duce la depresie . Cel mai bine în acest caz este să te adresezi unui psiholog pentru a avea diagnosticul corect și pentru a primi terapia care ți se potrivește.

De ce evităm să vorbim despre burnout

De cele mai multe ori producem scuze peste scuze pentru a acoperi starea noastră, mecanismul defensiv cel mai la îndemână este negarea.

E o excepție, e doar o perioadă mai ocupată, atâta tot; managerul știe mai bine cât poate să ducă echipa; trebuie să îmi ajut colegii pentru că și ei sunt foarte ocupați; alții pot face toată treaba asta, eu de ce nu pot? Te recunoști?

Sub toate aceste scuze ne clădim fricile: dacă nu facem tot ce ni se cere, s-ar putea să fim concediați, peste tot este greu, nu se caută specialiști ca tine în perioada asta etc. Desigur, toate aceste riscuri și altele există, doar că epuizarea are efecte mult mai negative decât orice ți-ar putea pune managerul în față.

Poate vrei un salariu mai mare, o poziție nouă la job sau să dovedești că îți meriți locul în echipă, dar dacă fiecare zi de lucru arată ca o cursă, te vei epuiza înainte de a ajunge la linia de sosire. Acceptă-ți limitele, fă-ți timp pentru lucrurile care îți plac și nu-ți fie teamă să negociezi cu superiorii tăi un număr mai mic de task-uri sau de responsabilități. 

 

Cum previi starea de oboseala permanenta și epuizare psihica

Poate te numeri printre norocoșii care nu s-au confruntat niciodată cu această situație și care au ajuns la acest articol ghidându-se după filosofia „Mai bine previi decât să tratezi”. Și bine faci. Chit că până în acest moment ai reușit să treci cu bine peste toate situațiile stresante la job, iar munca la domiciliu în această perioadă nu-ți ridică mari probleme, e indicat să te documentezi, să știi cum poți lupta și cu acest inamic invizibil, numit burnout.

Noi avem trei vieți. Viața profesională – cursuri, specializări, job etc; viața familială – părinți, partener, rudele lui, copiii, prietenii; viața personală – toate acele lucruri care ne oferă nouă plăcere, bucurie. Idealul este să avem un echilibru între aceste trei vieți. Când una devine dominantă, celelalte, cu tot ce implică ele, au de suferit. Prin urmare este nevoie să hrănim adecvat fiecare aspect al existenței noastre, fără să uităm de constanta principală: noi înșine, spune Cătălina Cristescu, psihoterapeut

Cătălina Cristescu îți propune să faci o listă cu toate persoanele care sunt importante pentru tine, în ordinea descrescătoare a valorii. Un top 10 oameni cei mai importanți din viața ta. Tu te regăsești în această listă sau nu? Și ce loc ocupi? Ei bine, tu ar trebui să fii pe prima treaptă. Și nu, nu este egoism, ci iubire sănătoasă de sine. În avion, în cazul unei probleme, întâi îți pui ție masca de oxigen tocmai pentru a-i putea ajuta ulterior pe cei de lângă tine. În viața de zi cu zi ce formează masca ta de oxigen?

 

Burnout-ul se vindeca

Nu e simplu și de cele mai multe ori dacă te vei adânci în această stare vei avea nevoie de ajutor specializat și personalizat, dar există și un plan prescurtat după care te poți ghida. „Primul pas e să conștientizezi că nu ești Superman sau Wonder Woman. Apoi limitele sunt vitale. Să înveți să spui nu când ești supraîncărcat, să nu iei tu benevol noi și noi sarcini pentru a demonstra cât ești de bun. Să prioritizezi task-urile și să te prioritizezi și pe tine în viața ta.

De cele mai multe ori ascultăm ca niște copii cuminți de o voce critică interioară care ne spune că totul trebuie să iasă perfect, că trebuie să fim performanți. Devenim supuși în fața acestei voci critice și muncim fără măsură. Ori standardele noastre sunt nerealiste și foarte ridicate. Indiferent cât suntem de eficienți de fiecare dată ridicăm ștacheta mai mult, tot mai mult, frizăm perfecțiunea (care nu există). Sau acceptăm nenumărate sarcini din teama de a nu dezamăgi, de a nu fi respinși de ceilalți. Ori ne punem noi eticheta de neserioși, incompetenți și muncim în neștire pentru a ne dovedi contrariul. Și burnout-ul ne bate la ușă. Aici e nevoie de un lucru cu sine mai profund.” punctează psihoterapeutul.

Învață să spui „nu” – Evită să-ți asumi noi angajamente sau responsabilități care nu sunt absolut necesare în timp ce te recuperezi dintr-o stare de burnout.
Deleagă – Dacă ai posibilitatea de a ta pentru o perioadă responsabilitățile sau proiecte altcuiva, iar persoana aceea empatizează cu tine și e dispusă să-ți ofere ajutorul, nu ezita să o faci.
Ia pauze – Oferă timp minții și corpului de a se relaxa, mai ales între sarcini sau proiecte mari, astfel încât să nu te afli constant într-o stare de stres.
Deconectează-te – Un mediu de lucru care nu te bucură și dependența de e-mail și social media nu fac casă bună. Stabilește-ți limite pentru a avea o stare de bine.
Găsește un job nou. Dacă nu găsești înțelegere în echipă față de starea ta, poate este momentul să faci o schimbare. Pe www.ejobs.ro găsești zeci de mii de joburi, iar la 021 9124 îți oferim ghidare pentru a aplica la acele locuri de muncă pe care ți le dorești. Curaj! Suntem aici pentru tine. 

Ți-a plăcut articolul despre burnout? Citește și:

5 metode motivaționale de a obține rezultatele dorite la job

Cum să reduci stresul la locul de muncă

Joburi remote: cum poți ajunge să lucrezi de acasă

A fost util articolul? 41
burnoutjobloc de muncasindromul burnout

    Leave a Reply